4,948 matches
-
sistema domnilor de la putere în privința aceasta. Rolurile de recensimînt, ne spunea corespondentul nostru, s-au făcut după voința atotputernicilor guvernanți. S-au nesocotit contractele, orice acte autentice și orice fel de probe. Favoriții au fost scăzuți, afară de cazurile unde era trebuință a li se spori avutul în vederea falsificării listelor electorale. Cât pentru nenorociții alegători independenți, ei au fost supuși la o dublă operație care ne amintește povestea patului lui Procust; li s-a mărit impozitul cât s-a putut până la punctul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
una de la Satmar până în Cetatea Albă de lângă Nistru, de la Hotin până în Granița militară, azi datina e una, rasa e una și etnologic e unul și același popor, care nu mai doarme somnul pământului și al veacurilor..."17 Sau: "...În adevăr trebuințele economice ale poporului nostru sunt unele și aceleași pretutindenea: același port la Sătmar ca și-n Moldova.18 Toate aceste consemnări, de geografie și istorie, conduc spre imaginea unitară a teritoriului românesc în care promontoriul sătmărean este borna "mult periclitatei
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
trebuie să se petreacă de urgență la nivelul ambilor poli ai relației educaționale, nu doar la unul singur. Reușita școlară este o o variabilă multidimensională Dacă avem în vedere faptul că gradul de adaptate la cerințele școlare arată capacitatea și trebuința elevului de a cunoaște, de a asimila, de a interioriza cerințele externe, influențele instructiv-educative programate, alături de dorința și capacitatea sa de a se modela, de a se acomoda, de a se exterioriza în sensul acestora. Bogăția experiențelor pe care un
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
în formare. Din această cauză, singura atitudine validă în educarea copilului este cea de acceptare a lui. Ea presupune, înainte de toate, o dragoste rațională și spontană față de copil, fără slăbiciuni și ră sfăț, o dozare optimă a frustrărilor adaptative, în raport cu trebuința de autonomie a copilului. O ambianță familială frământată de tensiuni, o atmosferă sufocantă a căminului prin inegalitatea atitudinilor părintești, lipsa de afecțiune dintre soți, o integrare insuficientă a familiei în viața socială etc. Constituie tabloul unui mediu nefavorabil dezvoltării normale
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
influențează atât formarea modelului mintal, cât și evoluția lui ulterioară. I.3 Motivația școlară Motivația învățării este totalitatea mobilurilor ce susțin energetic, activează, direcționează, desfășurarea activității de învățare. Se trăiește subiectiv ca o stare de tensiune, care rezultă din confruntarea trebuințelor celui care învață cu modul în care își reproduce diferitele cuvinte, situații și rezultate ale situației de învățare. Motivul primar care îl determină pe copil să devină școlar îl constituie o sinteză de factori interni și externi. Principalul factor intern
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
de a ocupa un loc fruntaș în ierarhia clasei, sentimentul datoriei, plăcerea de a primi laude de la profesori sau părinți, atașamentul față de un profesor, aspirația spre un anumit statut profesional, dorința de a obține anumite recompense materiale, teama de eșec, trebuința de cunoaștere, plăcerea de a învăța etc. Din punct de vedere psihologic, contează din ce sursă provine tensiunea motivațională, și în funcție de aceasta se determină natura, intensitatea, durata și calitatea condițiilor de învățare. Această sursă poate fi, în funcție de activitatea de
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
a cunoștințelor. Sunt și situații în care elevul interiorizează cuvintele, dar înțelege importanța faptului de a învăța bine și foarte bine; în acest caz apare sentimentul datoriei, al responsabilității. Conduita de învățare poate fi alimentată în aceste situații și de trebuințele de statut ridicat, de aspirații profesionale ridicate, care sunt fenomene motivaționale mult mai puternice decât valoarea socială. Și aceste structuri motivaționale se raportează la motivația externă a învăță rii deoarece acționează din afara subsistemului actelor și proceselor cognitive. Concept cu largă
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
a învăță rii deoarece acționează din afara subsistemului actelor și proceselor cognitive. Concept cu largă rezonanță în istoria comportamentului uman, motivația exprimă faptul că la baza conduitei omului - fie ea de cunoaștere sau practic-acțională - se află totdeauna un ansamblu de mobiluri - trebuințe, atracții, emoții, acțiuni, atitudini. Produs al întâlnirii biologicului cu socialul, motivația operează ca un sistem dinamic și plastic, asigurând programul social adaptativ al omului; deși, din punct de vedere genetic, acest program există în forme primare și la niveluri preumane
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
sunt asociate, în mod frecvent, două idei: a. ideea de calitate, de importanță si apreciere a unui obiect (lucru, comportament, ideeă. În acest sens valoarea este calitatea atribuită acelui obiect datorită utilității lui, a proprietății acestuia de a satisface anumite trebuințe, dorințe, respirații, idealuri, individuale sau de grup; b. ideea de recunoaștere și validare socială a unui obiect. În acest sens, valorile sunt produsul unei judecăți sociale, instituindu-se drept criterii și standarde evaluative, acceptate și împărtășite de majoritatea membrilor unei
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
a rezultatelor studiilor experimentale, inspirate din psihofizică. Abordarea asimilare-contrast ilustrează valoarea judecății sociale în explicarea și înțelegerea schimbării atitudinale. În mod spontan, în situații cotidiene, oamenii își formează scale de referință cu ajutorul cărora ordonează obiectele după cum le satisfac anumite trebuințe sau ierarhizează persoanele în funcție de anumite preferințe. Aceste scale pot fi unidimesionale, iar judecățile sociale sunt influențate de punctele de referință pe care și le fixează indivizii. Contrastul presupune îndepărtarea sau judecății de punctul de referință, iar asimilarea implică apropierea
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
parte din genul epic. Aici școlarul mic trebuie să descopere conținutul textului, modalități de exprimare și mijloace folosite de autor. Receptarea textelor în propriul lor cod, urmărește forme specifice de: gradul dezvoltării psihice: gândire, limbaj, emoție, sentimente; sfera de interese, trebuințe, preocupări; posibilități de înțelegere a semnificației operei. Alegerea textelor trebuie să îndeplinească anumite calități: să fie accesibile și atrăgătoare pentru școlarii mici; ideile să fie prezentate în succesiune logică; stilul de prezentare să fie simplu, clar, expresiv; vocabularul să fie
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
lor. În anaforaua din 2 ianuarie 1805, sancționată de către domnitor și care prelua, în această privință, dispozițiile hrisovului din 1766, se prevedeau la art. 17 următoarele: „cel care va fi dus cu chirie pentru alișverișul său, sau cu vreo altă trebuință a neguțitoriei sale și nu va putea să lucreze la vreme, să fie datoriu a plăti altui om să lucreze în locul lui întru acea vreme, sau precum se va învoi cu stăpînul moșiei”. În felul acesta, boierul își rezolva și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de harabagii a orașului. Harabagiii nu pot să se tocmească pentru transporturi decât în prezența vătavului, care-și încasează pe loc havaietul. Vătavul prezintă raport zilnic Agiei de numărul carelor închiriate. Ori de câte ori Divanul ar fi avut nevoie de care pentru „trebuințe obștești”, vătavul era dator să i le pună la dispoziție „fără sminteală”. Arenda anuală a vătavului era de 5.000 lei. Cât de necesar a fost acest serviciu de transport pentru economia Moldovei rezultă din faptul că deși harabagii au
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a fost numit porucicul Singurov. Conform devizului întocmit de către Singurov, erau necesare pentru construcția acestui drum zeci de mii de cară, zeci de mii de grinzi de lemn, sute de mii de zile lucru, deoarece drumul Sculeni-Focșani fiind ,,destul de glodos, trebuința cere a se întocmi mult”. Numai la dealul Bordei erau necesari pentru lucru 22.500 oameni, iar pe drumul de pădure, între Borde și Scânteia, 35.000 oameni. Fiecare grup de 10 oameni trebuia să aibă o „cotiugă”, sau un
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
lor gospodărie. Negustorii așteaptă ca proprietarii vânzători de cereale să ia asupra lor îndatorirea de a transporta cerealele la locul de desfacere, iar aceștia din urmă așteptau ca negustorii să cumpere pe loc cerealele. De aceea, scria Atanasiu, „neapărat face trebuința ca să se deschidă drum pe apa Siretului” până la Adjud. Una din piedicile principale în calea navigației o constituiau podurile de pe râu. El propunea ,,ca podurile ci sânt stătătoare să aibă fieștecare pod câte două hiare mici de corăbii, să-s
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
societatea mai sus amintită. La 18 iulie 1844, Alecu Aslan, unul din întreprinzătorii acelei tentative, într-o jalbă către domnitor, arăta că dificultățile transportului, ,,întinderea plugăriei... m-au nevoit a cerca un mijloc mai lesnicios, care ar pute răspunde la trebuința ce avem și așa m-am și apucat a dura niște vasă cu carele prin cercare ci însuși am făcut am dovedit că nu numai pe apa Siretului se poate coborî cu de-ale pâinii la Galați, după chipul cu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
recurs atunci la instalarea biroului telegrafic în acest oraș, în mod provizoriu, doar pe timpul iarmarocului, „fiindcă iarmarocul în Fălticeni este vezitat de atât de mulți neguțitori străini și telegrafu pentru comersu s-au făcut neapărat trebuinciosu,... [iar] Fălticenii văzându de ce trebuință este biroul telegrafic, mai degrabă ar împlini soma” necesară pentru deschiderea unui birou stabil. Încercarea a reușit. Numai în luna iulie 1856 s-au trimis din Fălticeni și s-au primit telegrame în valoare de 9.090 lei și 30
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
cea a doua până la 80 de merțe, mașini de desfăcat păpușoi, care dau pe zi iarăși cel puțin 200 merțe, apoi mașini de curățit și altele. Totodată, recomandează că poate repara sau și a preface mașinile aduse din năuntru după trebuința și interesul țării, fiindcă acele mașini, nefiind făcute potrivit obiceiului de aice, cele mai multe nu numai că nu aduc nici un folos, dar și unele stau cu totul în nelucrare”. La aceste ateliere, după mărturia aceluiași, s-au lucrat „mașini de desfăcat
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
permisiunea de a aduce „o mașină de vapori de putere de opt cai”, iar „prisosul” aburului să-l utilizeze pentru punerea în funcțiune a două pietre de măcinat cereale, pietre „ce să află pe lîngă fabrică ca obiect secundar pentru trebuința pităriei publice cu care m-am însărcinat”. Cererea i-a fost aprobată. În mai 1860, fabrica lui Niciman funcționa utilizând forța aburului. Funcționa de asemenea și moara Gueldry care, cu sprijinul lui V. Place, a reușit în cele din urmă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
29 februarie 1852. Este știut că mânăstirea Neamț forma un complex economic feudal dotat cu o tipografie, ateliere de potcapuri, de cizmărie, instalații de prelucrare a lemnului (ferăstraie), a lânii (pive, dârste), velnițe etc., care lucrau în primul rând „pentru trebuința numerosului sobor” iar în al doilea rând pentru piață. Încă din anul 1850, starețul Neonil a plănuit să construiască „o fabrică de postav pentru trebuința numerosului sobor”. Proiectul a fost, într-adevăr, realizat. La 26 februarie 1851, între Consiliul de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a lemnului (ferăstraie), a lânii (pive, dârste), velnițe etc., care lucrau în primul rând „pentru trebuința numerosului sobor” iar în al doilea rând pentru piață. Încă din anul 1850, starețul Neonil a plănuit să construiască „o fabrică de postav pentru trebuința numerosului sobor”. Proiectul a fost, într-adevăr, realizat. La 26 februarie 1851, între Consiliul de administrație a mănăstirii și Wilhelm Stiber s-a încheiat un contract valabil pentru o perioadă de trei ani (16 mai 1851-16 mai 1854). Prin acest
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
erau în număr de șapte. În legătură cu sortimentul de produse fabricat, W. Stiber își luase obligația prin contract „să lucreze tot feliul de postav din lâna mănăstirii, atât din țigaie, precum și din lână proastă, și în toate boielile ce ar ave trebuință”. În anul 1853 s-a plătit calfelor pentru producția a 650 și jumătate coți postav. Într-o însemnare, nedatată, s-a făcut calculul prețului de cost a 2.372 coți postav: postav alb, „boit”, roș, natural, nuatină, cergi etc. Autorul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a unei autorități; ele devin centre de schimb de însemnătate locală. Cele mai multe dintre orașe sunt centre de schimb de importanță regională, iar unele (Iași, Galați) de importanță națională. Locuitorii ocolului Cârligătura (Iași) arătau la 1841 că obiectele de care „au trebuință le cumpără de prin târguri”. Miile de documente din Arhivele Statului Iași referitoare la acte de proprietate dovedesc că în principalele centre urbane ale Moldovei și, în special, la Iași, bunurile imobiliare, inclusiv și îndeosebi parcelele de teren din moșiile
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
or Al. I. Cuza n-a dobândit domnia prin moștenire, apoi Moldova și Muntenia au avut și alte organe comune decât domnitorul: Comisia Centrală de la Focșani, o singură Înaltă Curte Judecătorească și de Casație, organizarea identică a armatei, încât „la trebuință să se unească și să formeze o singură armie”; n-a fost nici o uniune reală, ca Suedia și Norvegia (1815-1905), Austro-Ungaria, Danemarca și Islanda (1918-1944), cu legături strânse; or, relațiile moldo-muntene au fost chiar mai strânse ca într-o uniune
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
îl înfățișa pe țar ca „ocrotitor” al românilor, a căror „politicească ființă” urma să fie decisă prin tratate, deci nu pe altă cale, proclamația invită pe „locuitori” „a ajutora mișcările armiei și a o îndestula pre ea la cele neapărate trebuințe”, precizând că „supunerea stăpânilor, uitarea împărecherilor celor pierzătoare, care s-au născut din anarhie, jertfirea cu toate interesurile sale binelui celui de obște, acestea sunt îndatoririle care se pun asupra voastră”. Istoricul bulgar Hristo Hristov susține că, în timpul războiului din
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]