880 matches
-
gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), castan sălbatic ("Aesculus hippocastanum"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), plop tremurător ("Populus tremula"), arin de munte ("Alnus viridis"), arin negru ("Alnus glutinosa"), salcie albă ("Salix alba"), salcie căprească ("Salix caprea"). La nivelul ierburilor diversitatea floristică este reprezentată de mai specii și subspecii de plante, dintre care unele protejate prin lege sau
Parcul Național Piatra Craiului () [Corola-website/Science/313453_a_314782]
-
distribuite etajat, în concordanță cu structura geologică, caracteristicile solului și climei, structurii geomorfologice sau altitudinii. Arbori și arbusti: brad ("Abies"), zadă ("Larix"), tisă ("Taxus baccata"), zâmbru ("Pinus cembra"), larice ("Larix decidua"), frasin ("Fraxinus") fag ("Fagus sylvatica"), mesteacăn ("Betula pendula"), plop tremurător ("Populus tremula"), salcie căprească ("Salix capreea"), salcie de turbă ("Salix myrtilloides"), salcie pitică ("Salix retusa"), jneapăn ("Pinus mugo"), ienupăr ("Juniperus communis"), alun ("Corylus avellana"), merișor ("Vaccinum vitis idaea"), afin ("Vaccinum myrtillus L."), mur ("Rubus fruticosus"), salbă moale ("Euonymus europaeus"); Flori
Parcul Natural Bucegi () [Corola-website/Science/313455_a_314784]
-
alun ("Coronella austriaca"), salamandră ("Salamandra salamandra"). Flora ariei naturale este constituită din arbori cu specii de: brad ("Abies"), molid ("Picea abies"), pin ("Pinus"), tisă ("Taxus baccata"), zâmbru ("Pinus cembra"), zadă ("Larix"), fag ("Fagus sylvatica"), mesteacăn ("Betula pendula"), frasin ("Fraxinus"), plop tremurător ("Populus tremula"), salcie căprească ("Salix capreea") și arbusti cu specii de jneapăn ("Pinus mugo"), ienupăr ("Juniperus communis"), afin ("Vaccinum myrtillus"), salcie pitică ("Salix retusa"), merișor ("Vaccinum vitis idaea L."), mur ("Rubus fruticosus"), salbă moale ("Euonymus europaeus"). La nivelul ierburilor vegetează
Bucegi (Abruptul Bucșoiu, Mălăești, Gaura) () [Corola-website/Science/323954_a_325283]
-
putut cumpăra libertatea cu aur și, când tot aurul li s-a luat, au fost din nou asediați, astfel încât de astă dată nu doar bogățiile, ci și viețile și le-au pierdut. Mesagerul ne-a dat această veste cu voce tremurătoare și abia mai putea vorbi, printre suspine. Orașul care cucerise întreaga lume era acum el însuși cucerit." În același an, Alaric a intenționat să cucerească provinciile romane Sicilia și Africa, dar flota i-a fost distrusă de o furtună. A
Armata romană () [Corola-website/Science/318162_a_319491]
-
Phalacrocorax pygmeus") sau cormoran mare ("Phalacrocorax carbo"). Mamiferele sunt reprezentate de mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes"), nurcă europeană ("Mustela lutreola"), nevăstuică ("Mustela nivalis"), vidră ("Lutra lutra") sau enot ("Nyctereutes procyonoides"). Flora este constituită din specii arboricole (salcie, răchită, plop tremurător) și elemente (stuf, papură) ierboase specifice zonelor umede: nufăr galben ("Nuphar lutea"), nufăr alb ("Nymphaea alba"), obligeană ("Acorus calamus"), ferigă de baltă ("Thelypteris palustris") sau piciorul cocoșului ("Ranunculus repens").
Roșca - Buhaiova () [Corola-website/Science/328946_a_330275]
-
de arbori și arbuști prezente în arealul ariei, astfel: fag ("Fagus sylvatica"), ulm de munte ("Ulmus gablra"), frasin ("Fraxinus excelsior"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), molid ("Picea abies"), brad ("Abies"), mojdrean ("Fraxinus ornus"), plop tremurător ("Populus tremula"), alun ("Corylus avellana") și salba moale ("Euonymus europaea"). Parcul National Domogled-Valea Cernei - Website Rezervatia naturală Belareca - romanianresorts.ro
Belareca () [Corola-website/Science/328978_a_330307]
-
brad argintiu ("Abies alba"), pin ("Pinus sylvestris") și molid ("Picea abies L."), în asociere cu fag ("Fagus sylvatica"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus") sau mesteacăn ("Betula pendula"), alun ("Corylus avellana"), carpenul ("Carpinus betulus"), paltinul de munte ("Acer pseudoplatanus"), plopul tremurător ("Populus tremula"), ulmul de munte ("Ulmus glabra"). Flora zonei stâncoase este formată din specii de plante caracteristice habitatelor uscate și stâncăriilor precum vulturica lui Teleki ("Hieracium telekianum"), care este un endemism local, vulturica onaltă ("Hieracium piloselloides"), urechelnița ("Jovibarba hirta"), șoaldina
Piatra Șoimilor () [Corola-website/Science/325463_a_326792]
-
florei și faunei sălbatice din nordul Munților Făgăraș (grupa montană aparținând lanțului carpatic al Meridionalilor). Floră lemnoasa are în componență specii dominante (în partea inferioară) de fag ("Fagus sylvatica") în asociere cu mesteacăn ("Betula pendula"), salcie căpreasca ("Salix capreea"), plop tremurător ("Populus tremula") sau anin; urmând etajul coniferelor, cu specii de brad ("Abies"), molid ("Picea abies"), pin ("Pinus"), tisa ("Taxus baccata"), zâmbru ("Pinus cembra") și zada ("Larix"); arbuști de jneapăn ("Pinus mugo"), ienupăr ("Juniperus communis") sau afin ("Vaccinum myrtillus L."). Vegetația
Golul Alpin al Munților Făgăraș între Podragu - Suru () [Corola-website/Science/325519_a_326848]
-
petraea"), frasin ("Fraxinus"), tei ("Tilia"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), carpen ("Carpinus betulus"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), ulm ("Ulmus glabra"), castan sălbatic ("Aesculus hippocastanum"), cireș sălbatic ("Cerasus avium"), nuc ("Juglans regia L."), scoruș de munte ("Sorbus aucuparia"), plop tremurător ("Populus tremula"), salcie albă ("Salix alba"), salcie căprească ("Salix caprea"), arin ("Alnus glutinosa"); Arbusti: jneapăn ("Pinus mugo"), corn ("Cornus mas"), alun ("Corylus avellana"), mur ("Rubus fruticosus L."), zmeur ("Robus idaeus"), afin ("Vaccinum myrtillus L."), liliac sălbatic ("Syringa vulgaris"); Specii ierboase
Parcul Natural Apuseni () [Corola-website/Science/323660_a_324989]
-
o carte (în stânga) și o hartă rulată. În planul din spate, în partea dreaptă, se află un ceas cu pendulă al cărui cadran indică ora 4.13 a.m. Acesta, împreună cu manșetele descheiate ale lui Napoleon, ciorapii încrețiți, părul răvășit, lumânările tremurătoare și ora de pe ceas, indică faptul că împăratul este treaz noaptea, redactând legi precum Codul Napoleonian - cuvântul "Code" se vede scris mare pe hârtiile rulate de pe birou. Imaginea împăratului este una mai curând civilă decât eroică (ca în "Napoleon ca
Napoleon în cabinetul său de lucru () [Corola-website/Science/323707_a_325036]
-
prăbușiri, surpări) desfășurate de-a lungul timpului. Floră lemnoasa a rezervației este constituită din arbori și arbuști, cu specii de: carpen ("Carpinus betulus"), fag ("Fagus silvatica"), stejar ("Quercus robur"), cer ("Quercus cerris"), tei pucios ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), plop tremurător ("Populus tremula"), alun ("Corylus avellana"), sânger ("Cornus sanguinea"), corn ("Cornus mas"), lemnul câinelui ("Ligustrum vulgare"), păducel ("Crataegus monogyna"), mur ("Rubus fruticosus"), măceș ("Roșa canina"). La nivelul ierburilor este întâlnită o gamă floristica diversă, constituită în cea mai mare parte din
Grădina Zmeilor () [Corola-website/Science/323772_a_325101]
-
care se dezvoltă o gamă arboricolă diversă; cu specii de: gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), fag ("Fagus sylvatica"), frasin ("Fraxinus excelsior"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), molid ("Picea abies"), pin ("Pinus sylvestris"), jugastru ("Acer campestre"), plop tremurător ("Populus tremula"), cireș sălbatic ("Cerasus avium"), sânger ("Cornus sanguinea"), corn ("Cornus mas"), păducel ("Crataegus monogyna"), măr pădureț ("Malus silvestris"), alun ("Corylus avellana"). La nivelul ierburilor vegetează mai multe elemente floristice, printre care unele endemice pentru această zonă sau protejate prin
Lacul Ursu și arboretele de pe sărături () [Corola-website/Science/324215_a_325544]
-
gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), castan sălbatic ("Aesculus hippocastanum"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), cireș ("Prunus avium"), plop tremurător ("Populus tremula"), arin de munte ("Alnus viridis"), arin negru ("Alnus glutinosa"), salcie albă ("Salix albă"), salcie căpreasca ("Salix caprea"), păducel ("Crataegus monogyna"), șoc negru ("Sambucus nigra"), corn ("Cornus mas"), alun ("Corylus avellana"), mur ("Robus fruticosus"), zmeur ("Robus idaeus"), măceș ("Roșa
Arcer - Țibleș Bran () [Corola-website/Science/324760_a_326089]
-
gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), castan sălbatic ("Aesculus hippocastanum"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), cireș ("Prunus avium"), plop tremurător ("Populus tremula"), arin de munte ("Alnus viridis"), arin negru ("Alnus glutinosa"), salcie albă ("Salix albă"), salcie căpreasca ("Salix caprea"). Arbuști cu specii de: jneapăn ("Pinus mugo"), ienupăr ("Juniperus communis"), păducel ("Crataegus monogyna"), șoc negru ("Sambucus nigra"), corn ("Cornus mas"), alun
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
din elemente arboricole, cât și din specii de arbuști, astfel: Specii de arbori: stejar ("Quercus robur"), stejar brumăriu ("Quercus pedunculiflora"), carpen ("Carpinus betulus"), frasin (din genul "Fraxinus augustifolia"), velniș ("Ulmus laevis"), tei argintiu ("Tilia tomentosa"), plop alb ("Populus alba"), plop tremurător ("Populus tremula"), arțar ("Acer platanoides"), arțar tătăresc ("Acer tataricum"); Specii de arbuști: corn ("Cornus mas"), alun ("Corylus avellana"), dârmoz ("Viburnum lantana"), păducel ("Crataegus monogyna"), lemn câinesc ("Ligustrum vulgare"), călin ("Viburnum opulus"), vorniceriu pitic ("Euonymus nana"), salbă moale ("Euonymus europaeus") sau
Pădurea Bălteni () [Corola-website/Science/326144_a_327473]
-
nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a zone protejate") și reprezintă o zonă de lunca, împădurita cu specii arboricole de stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), frasin ("Fraxinus"), plop tremurător ("Populus tremula"); în asociere cu arbuști de salba moale ("Euonymus europaeus"), voiniceriu pitic ("Euonymus nana"), păducel ("Crataegus monogyna") sau sânger ("Cornus sanguinea").
Pădurea Zamostea - Lunca () [Corola-website/Science/327246_a_328575]
-
crește singur sau dispersat pe suprafața solului înaintea perioadei de apariție a zbârciogilor, dar și de-a lungul perioadei creșterii lor. Este de obicei găsită de-a lungul malurilor râurilor, lângă specimene de Populus sect. Aegiros, sălcii și de plopi tremurători, adesea acoperită de plante în descompunere. Ciuperca preferă să crească în zonele umede cu lumină suficientă. Temperatura minimă de creștere a speciei este de 3 °C, cea optimă de 22 °C, iar temperatura maximă este de 30 °C. Analiza izotopilor
Ciuciulete de plop () [Corola-website/Science/328783_a_330112]
-
Helix pomatia"); precum și un fluture din specia "Euphydryas aurinia". Vegetația lemnoasă are în componență arbori și arbusti cu specii de: fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quqrcus patrea"), gârniță ("Quercus frainetto"), mesteacăn ("Betula pendula"), frasin ("Fraxinus excelsior"), salcie căprească ("Salix capreea"), plop tremurător ("Populus pendula"), anin negru ("Aninus glutinosa"), alun ("Corylus avellana"), vornicer pitic ("Evonymus nanus"), soc negru ("Sambucus nigra"), soc roșu ("Sambucum racemosa") și păducel ("Crataegus monogyna"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite elemente floristice cu specii de: mărgică ("Melica uniflora"), păștiță ("Anemone
Valea Vâlsanului (sit SCI) () [Corola-website/Science/331446_a_332775]
-
fag ("Fagus sylvatica"), stejar ("Quercus robur"), gorun ("Quercus petraea"), frasin ("Fraxinus"), tei ("Tilia"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), carpen ("Carpinus betulus"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), ulm ("Ulmus glabra"), castan sălbatic ("Aesculus hippocastanum"), scoruș de munte ("Sorbus aucuparia"), plop tremurător ("Populus tremula"), salcie albă ("Salix "), iova ("Salix caprea"), arin ("Alnus glutinosa"), jneapăn ("Pinus mugo"), corn ("Cornus mas"), alun ("Corylus avellana"), mur ("Rubus fruticosus L."), zmeur ("Robus idaeus") sau afin ("Vaccinum myrtillus L."). La nivelul ierburilor vegetează mai multe rarități floristice
Munții Apuseni - Vlădeasa (sit SPA) () [Corola-website/Science/333506_a_334835]
-
mai 1992. Arbori și arbuști: tisa ("Taxus baccata"), stejar ("Quercus robur"), fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), arțar ("Acer platanoides"), frasin ("Fraxinus excelsior"), frasin de câmp ("Fraxinus angustifolia"), ulm de câmp ("Ulmus minor"), plop tremurător ("Populus tremula"), măr pădureț ("Malus sylvestris"), par pădureț ("Pyrus pyraster"), alun ("Corylus avellana"), lemnul câinelui ("Ligustrum vulgare"), sânger ("Cornus sanguinea"), corn ("Cornus mas"), mur ("Rubus fruticosus"), măceș ("Roșa canina"), zmeur ("Rubus idaeus"); Flori și ierburi: papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), poroinic
Dealul Mare - Hârlău () [Corola-website/Science/334203_a_335532]
-
CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); astfel: Arbori și arbusti: molid ("Picea abies"), pin de pădure ("Pinus sylvestris"), brad ("Abies alba"), fag ("Fagus sylvatica"), mesteacăn pufos ("Betula pubescens"), plop tremurător ("Populus tremula"), anin alb ("Alnus incana"), cireș sălbatic ("Cerasus avium"), păducel ("Crataegus monogyna"), afin ("Vaccinium myrtillus"); Flori și ierburi: buzișor ("Corallorhiza trifida"), ruginare ("Andromeda polifolia"), roua cerului ("Drosera rotundifolia", specie insectofagă), orhideea fantomă ("Epipogium aphyllum"), bumbăcăriță ("Eriophorum vaginatum"), măcrișul iepurelui
Larion () [Corola-website/Science/334278_a_335607]
-
sub mesteceni din iunie până octombrie. Buretele nu poate fi confundat cu ciuperci necomestibile sau chiar otrăvitoare, ci numai cu specii aproape înrudite, ca de exemplu cu "Leccinum aurantiacum" (crește în păduri de foioase în special sub plopi precum plopi tremurători, dar de asemenea pe sub sălcii), "Leccinum carpini" sin. "Leccinum griseum", "Leccinum pseudoscabrum" (trăiește în păduri de foioase în special sub carpeni dar și sub aluni, mesteceni sau plopi), "Leccinum crocipodius" (crește în păduri de foioase, mai ales sub fagi și
Pitărcuță () [Corola-website/Science/335215_a_336544]
-
adăugat un alt sinonim: "Krombholzia scabră". Buretele nu poate fi confundat cu ciuperci necomestibile sau chiar otrăvitoare, ci numai cu specii aproape înrudite, ca de exemplu cu "Leccinum aurantiacum" (crește în păduri de foioase în special sub plopi precum plopi tremurători, dar de asemenea pe sub salcii), "Leccinum carpini" sin. "Leccinum griseum", "Leccinum pseudoscabrum" (trăiește în păduri de foioase în special sub carpeni dar și sub aluni, mesteceni sau plopi), "Leccinum crocipodius" (crește în păduri de foioase, mai ales sub fagi și
Burete călugăresc () [Corola-website/Science/335237_a_336566]
-
se dezvoltä sub mesteceni pe teren nisipos și umed, destul de răspândit, dar numai puțin cunoscut), "Leccinum variicolor" (trăiește sub mesteceni), " Leccinum versipelle" (crește în în păduri (și parcuri, pajiști) sub mesteceni, păduri de foioase în special sub plopi precum plopi tremurători, dar de asemenea pe sub salcii), "Leccinum vulpinum" sau "Porphyrellus pseudoscaber sin. Boletus porphyraceus" (crește în păduri foioase sau mixte, pe teren nisipos și pe langă drumuri cu macadam, comestibil dar cam fibros). Aceasta ciupercă are avantajul că este rareori atacată
Burete călugăresc () [Corola-website/Science/335237_a_336566]
-
de ciuperci din încrengătura "Basidiomycota" de genul "Leccinum" în familia "Boletaceae". Acest burete coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). În România, Basarabia și Bucovina de Nord se dezvoltă în păduri de foioase în special sub plopi tremurători, dar și sub plopi precum salcii, din iunie până octombrie. Primul savant care a descris această specie sub denumirea "Boletus rufus" a fost Jacob Christian Schäffer în volumul 2 al operei sale "Fungorum qui în Bavaria et Palatinatu circa Ratisbonam
Hribă de plop () [Corola-website/Science/335233_a_336562]