1,966 matches
-
turturică și prepeliță, este ilegală, așa cum ilegală este și aprobarea cotelor de recoltă pentru specii care au tendințe populaționale negative (descrescătoare), chiar dacă au status favorabil, sau vânarea speciilor pentru care Agenția Europeană de Mediu nu a calculat încă trendurile populaționale pe termen lung și scurt (speciile rață sunătoare, găinușa de baltă sau gârșiță mare). Reclamanta a mai susținut că prevederile anexelor nr. 1 și 2 ale Ordinului MMAP nr. 1.460/2021, prin care se aprobă cotele de recoltă la speciile
SENTINȚA nr. 29 din 23 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/296656]
-
științific, de metodă/metodologie științifică ori de analiză a efectelor de mediu, pentru că nu evaluează și nu studiază nimic, nu este fundamentată pe parametrii obiectivi care descriu speciile/populațiile pentru care se stabilesc cote (efective, efective în pasaj, statusuri de conservare, trenduri populaționale, mortalitate, abundență, stare de sănătate, culoare de migrație, efectul capturării asupra efectivelor etc.) și nu determină cota de recoltă printr-o formulă/metodă/metodologie care să proceseze informațiile esențiale menționate, garantând în același timp, cu rigoare științifică, respectarea principiului durabilității, principiului
SENTINȚA nr. 29 din 23 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/296656]
-
Milvus». Metodologia de lucru privind punerea în aplicare a protocoalelor anterior menționate se bazează pe recomandările internaționale și recomandările portalului Uniunii Europene referitoare la raportarea pe art. 12 al Directivei Păsări“. Se mai indică faptul că „Statutul de conservare și trendul populațional, pentru fiecare specie de păsări pentru care a fost propusă cotă de recoltă, au fost determinate în conformitate cu standardele stabilite de International Union for Conservation Nature (IUCN), înscrise pe site-ul acestei organizații“. Curtea apreciază că referatul de
SENTINȚA nr. 29 din 23 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/296656]
-
de recoltă, menționându-se doar că respectiva determinare a fost efectuată în acord cu „Ghidul standard de monitorizare a speciilor de păsări de interes comunitar din România, București, 2014“. Totodată nu se explicitează care au fost statusurile de conservare și trendurile populaționale avute în vedere la determinarea cotelor de recoltă la vânătoare, precizându-se doar că acestea au fost determinate în conformitate cu standardele stabilite de International Union for Conservation Nature (IUCN). Curtea constată că nu este indicată metoda, metodologia, formula
SENTINȚA nr. 29 din 23 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/296656]
-
recoltă este un aspect esențial pentru fundamentarea cotelor de recoltă. Luarea în considerare exclusiv a raportărilor nu este suficientă, întrucât, pe de o parte, raportările nu sunt anuale, ci au un decalaj de 6 ani, or statusul de conservare și trendurile pot suferi modificări importante de la an la an, iar, pe de altă parte, aceste raportări întocmite în baza art. 12 din directivă se referă la populațiile cuibăritoare/care iernează, și nu la populațiile speciilor migratoare, aflate în pasaj, în condițiile
SENTINȚA nr. 29 din 23 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/296656]
-
În Referatul de aprobare nr. 159.286/7.07.2021 se menționează că statutul de conservare al majorității speciilor pentru care se propune spre aprobare cota de recoltă este „least concern“ (preocupare minimă). Reclamanta a invocat și dovedit în cauză că pârâtul a atribuit trenduri crescătoare și statutul „puțin îngrijorător“ (least concern) - statut inexistent din perspectiva raportărilor în baza art. 12 din directivă - unui număr de cel puțin 12 specii de păsări care, potrivit raportărilor, au statut de conservare nefavorabil, necunoscut sau tendințe populaționale descrescătoare
SENTINȚA nr. 29 din 23 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/296656]
-
baza art. 12 din directivă - unui număr de cel puțin 12 specii de păsări care, potrivit raportărilor, au statut de conservare nefavorabil, necunoscut sau tendințe populaționale descrescătoare. Astfel, ciocârlia de câmp, turturica și lișița au statusuri de conservare nefavorabile și trenduri descrescătoare, potrivit ambelor raportări, rața moțată, ierunca, cioara de semănătură, graurul, rața mică și rața mare aveau în prima raportare statut favorabil, iar în noua raportare statut și tendințe populaționale nefavorabile/descrescătoare, găinușa de baltă și rața sunătoare au statut favorabil
SENTINȚA nr. 29 din 23 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/296656]
-
raportare statut favorabil, iar în noua raportare statut și tendințe populaționale nefavorabile/descrescătoare, găinușa de baltă și rața sunătoare au statut favorabil, dar tendință descrescătoare, prepelița avea statut și tendințe necunoscute în ambele raportări, iar pentru gârlița mare nu este calculat trendul pe termen lung și pe termen scurt pentru populația cuibăritoare. Așadar, rezultă că pârâtul nu a avut în vedere statusurile de conservare întocmite în baza raportărilor statelor comunitare potrivit art. 12 din Directiva „Păsări“, deși acestea sunt cele care constituie
SENTINȚA nr. 29 din 23 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/296656]
-
speciile menționate (cele 9 specii cu stare de conservare nefavorabilă și specia cu stare de conservare necunoscută) și pentru specii care au tendințe populaționale negative (descrescătoare) chiar dacă au status favorabil sau pentru cele la care nu a fost calculat trendul populațional pe termen lung și scurt nu satisface rigorile directivei. Se mai constată că tabelele de la anexa nr. 2 a primului referat al Ordinului nr. 1.460/2021 (Referatul DMRC nr. 159.286/7.07.2021) cuprind estimări/evaluări populaționale aferente sezoanelor de vânătoare 2019-2020, 2020-2021
SENTINȚA nr. 29 din 23 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/296656]
-
de trafic, ele trebuie afișate în culoarea chihlimbarului sau în galben. Nota 1. - Aceste culori sunt considerate în general potrivite pentru a indica o condiție de atenționare. Nota 2. - Informații suplimentare care se referă la preluarea vizuală, cum ar fi trendul vertical și altitudinea relativă, pot fi de asemenea afișate. Nota 3. - Prezentarea situației de trafic este îmbunătățită atunci când track-urile pot fi suplimentate prin afișarea informațiilor de heading (ex. așa cum sunt ele extrase din mesajele ADS-B recepționate). ... ... 4.3.3.2
REGLEMENTARE AERONAUTICĂ CIVILĂ ROMÂNĂ RACR-CNS din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294125]
-
set de măsuri ce vizează conservarea habitatelor favorabile la un nivel optim. Setul de măsuri va fi completat de aspecte privind biologia și etologia speciilor cu referințe la populațiile din cadrul ariilor naturale protejate, aspectele privind habitatele de interes comunitar, trendul populațiilor în cadrul sitului, presiuni și amenințări existente și potențiale cu referințe clare la habitatele și speciile din ariile naturale protejate, de aspecte privind utilizarea habitatelor și asigurarea coexistenței. Odată evaluată starea de conservare a speciilor/habitatelor, s-au stabilit obiectivele
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
a înregistrat o creștere mai accentuată a populației este Orașul Țăndărei. Cele mai recente date disponibile referitoare la natalitate și la migrație sunt din anul 2019. Referitor la natalitate, în cazul localităților din județul Prahova, se observă în general un trend ascedent comparativ cu anul 2015. În schimb, în județul Ialomița, în majoritatea localităților, natalitatea scade față de anii precedenți. În ceea ce privește numărul de stabiliri de reședință în localitățile aflate în interiorul ariilor naturale protejate, acesta a înregistrat o
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
sau un nivel superior de educație, iar persoanele ce vin în zonă sunt persoane vârstnice cu statut de pensionari. Scăderea demografică asociată cu tendința de îmbătrânire a populației determină încadrarea presiunilor de impact antropic manifestate de populația locală pe un trend descendent. Tabelul 50. Migrație: Stabiliri de reședință în localitățile aflate în interiorul ariilor naturale protejate Nr. Județ Localitate An de referință An de analizat 2015 2019 1 Prahova Balta Doamnei 6 16 2 Prahova Brazi 45 38 3 Prahova Ciorani
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
naturală protejată Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete. A.5. Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale Populația cuibăritoare din România este estimată a fi cuprinsă între 1.000 și 1.500 de perechi și urmează trendul populațional european, fiind de asemenea în scădere. În timpul pasajelor pot fi observate între 7.000 și 20.000 de exemplare. 0-1% Clasa C A.6. Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparata cu mărimea populației naționale Nesemnificativ A.7. Mărimea reevaluată a
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
naturală protejată Bună – estimări statistice robuste sau inventarieri complete. A.5. Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale Populația cuibăritoare din România este estimată a fi cuprinsă între 1.000 și 1.500 de perechi și urmează trendul populațional european, fiind de asemenea în scădere. În timpul pasajelor pot fi observate între 7.000 și 20.000 de exemplare. 0-1% Clasa C A.6. Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparata cu mărimea populației naționale Nesemnificativ A.7. Mărimea reevaluată a
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
sanguine/eprubete pilot - Procedură de validare a metodelor de testare. - Procedură privind controlul biologic al sangelui donat/donator/pacient-după caz, pe domeniile: - Maladii Transmisibile prin Transfuzie -Imunohematologie -Biochimie -Hematologie -Instrucțiuni de lucru pentru testele efectuate Asigurarea calității rezultatelor: - Controlul intern, evidențe, monitorizarea evoluției/identificare trendului, riscuri - Dovezi ale evaluării competentei în laboratorul MTS și IH: participare la scheme control extern anual - Procedura de gestionare rezultate/ rezultate repetabil reactive - Managementul rezultatelor: înregistrări le asigură trasabilitatea procesului Procedură realizare serotecă Evidente seroteca Procedura Look-back Personalul cunoaste si
NORME din 29 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298148]
-
între categorii diferite de persoane. Legea fundamentală solicită autorităților statului să dispună măsuri necesare pentru asigurarea sănătății publice și dă posibilitatea ca aceste măsuri să fie realizate prin restrângerea unor drepturi și libertăți fundamentale. La momentul actual se înregistrează un trend ascendent, cu creșteri semnificative de infectări cu virusul SARS-CoV-2. România se distinge și prin faptul că are una dintre cele mai reduse acoperiri vaccinate din UE, ceea ce se traduce printr-o receptivitate mare a populației la infecție și la
SENTINȚĂ CIVILĂ nr. 1.796 din 3 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271869]
-
anestezie și terapie intensivă și 147 de paturi ATI destinate pacienților COVID-19 cu o situație patologică specială, din care 128 erau ocupate, fiind internați în total 1.876 de pacienți. Numărul pacienților internați în cadrul acestor secții a înregistrat, constant, un trend crescător, de la 1.412 (02.10.2021) la 1.876 (02.11.2021), procentual reprezentând o creștere cu 24,73%. În ceea ce privește numărul pacienților confirmați COVID-19 internați în secțiile ATI-intubați, acesta a înregistrat o creștere, reprezentând, în data de 3853% din totalul pacienților internați
SENTINȚĂ CIVILĂ nr. 1.796 din 3 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271869]
-
actorilor instituționali relevanți ... 3. Neînțelegerea corelării celor trei factori strategici cheie sport în comunitate, sport în scoală, sport de performanță pentru a avea succes în domeniul sportului la nivel național și internațional ... Pericole sectoriale Sport în comunitate - de masă Menținerea trendului actual de practicare a activității fizice și activităților sportive la nivelul populației - România înregistrează 2017 printre cele mai ridicate procente din populație care nu practică deloc sport - 63% comparativ cu 46% media UE. De asemenea 51% declară că nu practică
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 10 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274450]
-
nivelul populației - România înregistrează 2017 printre cele mai ridicate procente din populație care nu practică deloc sport - 63% comparativ cu 46% media UE. De asemenea 51% declară că nu practică niciun fel de activități fizice comparativ cu 35% media UE - trendul este în creștere în ambele cazuri, față de 2013 +3% sport, +15% activitate fizică de orice fel. Lipsa unor măsuri concrete care să faciliteze accesul la activități fizice și sport, lipsa investițiilor în baza materială sportivă și menținerea barierelor identificate
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 10 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274450]
-
față de 2013 +3% sport, +15% activitate fizică de orice fel. Lipsa unor măsuri concrete care să faciliteze accesul la activități fizice și sport, lipsa investițiilor în baza materială sportivă și menținerea barierelor identificate vor contribui negativ la păstrarea acestui trend. Efectele pe termen mediu și lung ale practicării reduse a sportului sunt multiple și interconectate: efecte negative asupra sănătății, efecte privind calitatea vieții în general, efecte la nivelul bazei de selecție pentru sporturile de performanță, impact negativ la nivel economic
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 10 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274450]
-
interconectate: efecte negative asupra sănătății, efecte privind calitatea vieții în general, efecte la nivelul bazei de selecție pentru sporturile de performanță, impact negativ la nivel economic prin valorificarea redusă a potențialului sportului. 1. Riscuri pentru sănătate - analiza datelor indică un trend îngrijorător ascendent al pre- obezității România clasându-se peste media europeană și obezității în rândul adulților, din cauza lipsei atractivității față de activitățile fizice și sport, dar și din cauza facilităților, bazei materiale sportive inadecvate la nivel local doar 17%
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 10 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274450]
-
impact pozitiv pe termen lung. ... Sport de performanță 1. Lipsa unei prioritizări a sporturilor la nivel național, în funcție de potențial și performanță - pe fondul sistemului de recompensare financiară, observăm o tendință negativă la nivelul performanței sporturilor olimpice și un trend pozitiv la nivelul sporturilor non-olimpice - o diferențiere clară între aceste două categorii și construcția unui sistem de "incentives" pentru sporturile olimpice este o condiție esențială pentru inversarea trendului negativ. Cauzele acestor evoluții sunt multiple și se corelează între ele lipsa
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 10 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274450]
-
financiară, observăm o tendință negativă la nivelul performanței sporturilor olimpice și un trend pozitiv la nivelul sporturilor non-olimpice - o diferențiere clară între aceste două categorii și construcția unui sistem de "incentives" pentru sporturile olimpice este o condiție esențială pentru inversarea trendului negativ. Cauzele acestor evoluții sunt multiple și se corelează între ele lipsa bazei materiale sportive, lipsa de pregătire a resursei umane, alocări financiare ineficiente. Viitoarele programe trebuie să adreseze trendul negativ la nivelul performanței olimpice, fără a reduce popularitatea și
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 10 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274450]
-
incentives" pentru sporturile olimpice este o condiție esențială pentru inversarea trendului negativ. Cauzele acestor evoluții sunt multiple și se corelează între ele lipsa bazei materiale sportive, lipsa de pregătire a resursei umane, alocări financiare ineficiente. Viitoarele programe trebuie să adreseze trendul negativ la nivelul performanței olimpice, fără a reduce popularitatea și performanța înregistrată la nivelul sporturilor non-olimpice. În prezent, alocarea de resurse financiare nu este corelată neapărat în mod direct cu performanța. ... 2. Baza materială sportivă insuficientă și inadecvată - atât la
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 10 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274450]