877 matches
-
și costume de autentică inspirație renascentistă (Gabriela Nicolaescu, Pr. ACIN), dar un Villon neconvingător, care-și debitează versurile în falset. Din multitudinea rolurilor episodice, unele pregnante, se afirmă actori români la început de drum ca George Alexandru într-un tânăr tribun. Secv. rapel: studenții îi înmânează poetului prima ediție a versurilor sale.”"
François Villon - Poetul vagabond () [Corola-website/Science/327380_a_328709]
-
de Arieș, Câmpeni, Abrud, Brad, s-au răscolit satele în frunte cu preoții în odăjdii și prapori, întâmpinând cortegiul funerar îmbarcat pe automobile. Înmormântarea a avut loc în data de 7 noiembrie 1933, când cel ce fusese dr. Amos Frâncu, Tribun al Apusenilor, apărătorul moților, „moștenitorul spiritual” al lui Avram Iancu, fu coborât în sânul de mamă al gliei, în cimitirul greco-catolic din Baia de Criș, la numai câteva sute de pași de gorunul lui Horea și de mormântul lui Avram
Amos Frâncu () [Corola-website/Science/330665_a_331994]
-
stegar viteaz”, „al nostru Erou”, „Eroul națiunii”, „neobosit Erou”, „cel mai de seamă Erou printre eroii neamului”, „Eroul păcii mondiale”, „ctitor de geniu”, „carpatic scut”, „simbol viu al năzuințelor”, „stejar de vis, de-avînt, de omenie”, „vîntul care mișcă pădurea”, „marele tribun al neamului”, „fiu luminat al patriei”, „titan modern”, „marele contemporan”, „fondatorul României socialiste” Media a folosit expresia de "Epoca de Aur a lui Ceaușescu" și o paletă întreagă de apelative precum "garantor al progresului și independeței națiunii" și "arhitect vizionar
Cultul personalității lui Nicolae Ceaușescu () [Corola-website/Science/330035_a_331364]
-
autorități, este numit judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție Regală de la Budapesta. A fost Cavaler al Ordinului Leopoldin. În perioada când a fost judecător la Baia de Criș, l-a găzduit și ajutat de nenumărate ori pe marele tribun Avram Iancu. A luat parte la înmormântarea acestuia la Țebea, în ziua de 13 septembrie 1872, în fruntea intelectualilor români din Baia de Criș, depunând pe sicriu o coroană cu panglică tricoloră românească. A trăit până la trecerea la cele veșnice
Ioan Mezei Câmpeanu () [Corola-website/Science/328791_a_330120]
-
și Budapesta. A fost doctor în drept al Universității din Budapesta, 1902. După absolvirea liceului la Blaj, unde a participat la difuzarea Memorandului, urmează cursurile Facultății de Drept, Universitatea din Cluj (1893-1898), luând parte activă la manifestațiile de solidaritate cu tribunii din procesul Memorandului. A fost unul din cei 41 de studenți exmatriculați, înainte de examen, din universitățile austro-ungare, în iunie 1894, din cauza apelului lansat intelectualilor în 5 mai 1894, prima zi a procesului memorandiștilor și solidarizarea cu comitetul național condus de
Liviu Cigăreanu () [Corola-website/Science/328790_a_330119]
-
Gheorghe M. Cantacuzino, și este înconjurat de un gard de beton ornat cu lanțuri. Mormântul este clasificat monument istoric cu codul LMI HD-IV-m-A-03501. Ioan Buteanu (1821, Sighetul Marmației - d. Iosășel, 1849) a fost un revoluționar pașoptist, prefect al Zarandului și tribun (grad militar echivalent cu colonel) al legiunii "Auraria Gemina" în perioada 1848-1849. A fost înmormântat la Iosășel, pe malul Crișului Alb, pe locul unde a fost executat. În 1869 osemintele sale au fost mutate la Gurahonț, iar în 1924, împreună cu
Panteonul Moților () [Corola-website/Science/335412_a_336741]
-
în 16 august 1924 la centenarul nașterii lui Iancu"”. Simeon Groza (n. 1822 Rovina - d. 19 februarie 1885 Rovina) a fost preot în Rovina, revoluționar pașoptist, viceprefect al Legiunii Zarandului în perioada 1848-1849. Inscripția de pe crucea sa este „"Simion Groza tribunul celor 7 sate zarandene în 1848-9 ero(u)l de la Știurțul din Abrud paroh în Rovina 1834-1885. Osamintele lui au fost adus aci în 15 august 1924 la centenarul nașterei lui Iancu". Cu expresia „tribunul celor 7 sate zarandene” l-
Panteonul Moților () [Corola-website/Science/335412_a_336741]
-
crucea sa este „"Simion Groza tribunul celor 7 sate zarandene în 1848-9 ero(u)l de la Știurțul din Abrud paroh în Rovina 1834-1885. Osamintele lui au fost adus aci în 15 august 1924 la centenarul nașterei lui Iancu". Cu expresia „tribunul celor 7 sate zarandene” l-a descris George Bariț în "Părți alese din istoria Transilvaniei pre două sute de ani în urmă", însă ca viceprefect era mai mult decât tribun. Este o cruce înaltă de 3 m, situată lângă latura din
Panteonul Moților () [Corola-website/Science/335412_a_336741]
-
în 15 august 1924 la centenarul nașterei lui Iancu". Cu expresia „tribunul celor 7 sate zarandene” l-a descris George Bariț în "Părți alese din istoria Transilvaniei pre două sute de ani în urmă", însă ca viceprefect era mai mult decât tribun. Este o cruce înaltă de 3 m, situată lângă latura din nord a mormântului lui Avram Iancu (v. imaginea din caseta articolului). Este un simbol al fraternității zărăndenilor cu românii din Regat, în Războiul de Independență al României, război pe
Panteonul Moților () [Corola-website/Science/335412_a_336741]
-
în 55 î.Hr. Cu toate acestea, nu există nici o dovadă strictă despre acest lucru, iar unii cercetători cred că Salustiu nu a devenit "chestor" — practica de încălcare a "honorum honorum" era frecventă în ultimii ani ai Republicii. El a devenit Tribun al Plebei în 52 î.Hr., an în care adepții lui Milo l-au ucis pe Clodius într-o încăierare de stradă. Salustiu a sprijinit atunci judecarea lui Milo. Salustiu, Titus Munatius Plancus și Quintus Pompeius Rufus au încercat, de asemenea
Gaius Sallustius Crispus () [Corola-website/Science/336524_a_337853]
-
martie 1855, Zlatna - d. 10 iunie 1919, Brad) a fost protopop al Zarandului, director al Gimnaziului greco-ortodox Brad între 1884-1891 și deputat în Dieta de la Budapesta între 1905-1918. S-a născut ca fiu al preotului Gheorghe Damian din Zlatna, fost tribun în oastea lui Avram Iancu. A urmat școala elementară în localitatea natală (1862-1866), clasele I-IV de gimnaziu la Brad (1866-1870) și clasele V-VIII la Gimnaziul romano-catolic din Alba Iulia (1870-1874), Seminarul Teologic și Pedagogic „Andreian” din Sibiu (1874-1877
Vasile Damian () [Corola-website/Science/335627_a_336956]
-
Nazaret unde îl întâlnește pentru prima oară pe Isus, care îi oferă apă de băut și-i transmite un sentiment de speranță. Iuda supraviețuiește trei ani ca sclav pe o galeră romană, ținut în viață doar de dorința de răzbunare. Tribunul Quintus Arrius este impresionat de povestea lui și dispune ca sclavul evreu să nu mai fie înlănțuit atunci când vâslește. În timpul unei lupte cu pirații greci din Marea Egee, galera Astreea se scufundă, iar Iuda îl salvează pe tribun de la înec, cei
Ben Hur (roman) () [Corola-website/Science/335746_a_337075]
-
dorința de răzbunare. Tribunul Quintus Arrius este impresionat de povestea lui și dispune ca sclavul evreu să nu mai fie înlănțuit atunci când vâslește. În timpul unei lupte cu pirații greci din Marea Egee, galera Astreea se scufundă, iar Iuda îl salvează pe tribun de la înec, cei doi fiind recuperați apoi de o navă romană. Bătălia cu pirații se termină cu victoria romanilor, iar Arrius obține eliberarea din sclavie a lui Iuda, pe care îl adoptă și îl face moștenitorul averii sale. În următorii
Ben Hur (roman) () [Corola-website/Science/335746_a_337075]
-
Tunica (titlu original: "The Robe") este un film american epic din 1953 regizat de Henry Koster și produs de Frank Ross. Prezintă povestea unui tribun militar roman care comandă trupele care l-au crucificat pe Iisus Hristos. Rolurile principale au fost interpretate de actorii Richard Burton, Jean Simmons, Victor Mature, Michael Rennie, Dean Jagger, Jay Robinson, Richard Boone și Jeff Morrow. Filmul a fost realizat
Tunica (film) () [Corola-website/Science/333061_a_334390]
-
din 1907. În 1997 "Ben-Hur" a fost ales pentru conservare în National Film Registry de către Library of Congress ca fiind "semnificativ din punct de vedere cultural, istoric sau estetic". Judah Ben-Hur este un evreu bogat și prieten din copilărie al tribunului roman Messala. După ce un accident conduce la arestarea lui Ben-Hur Messala, care a devenit corupt și arogant, se asigură că Ben-Hur și familia sa sunt trimiși la închisoare și separați. Ben-Hur este condamnat să servească în calitate de sclav pe galerele de
Ben-Hur (film din 1925) () [Corola-website/Science/333923_a_335252]
-
Vadim Tudor deranja decidenții politici, atât prin atitudinea dură față de corupție, cât și prin patriotismul autentic de care dădea dovadă. Ca urmare, "Tribunul" a fost hăituit permanent: i s-au tăiat sursele de finanțare, colaboratorii apropiați au fost ademeniți de partidele de la guvernare, unii membri ai Partidului România Mare (PRM) au avut, din exterior, misiunea de a scinda partidul. Hărțuirea aceasta a culminat
ASASINATE LA ROMÂNI: Blestemul lui Vadim Tudor by Marius Marinescu () [Corola-website/Journalistic/103101_a_104393]
-
a culminat, în luna ianuarie a anului 2011, cu evacuarea forțată și abuzivă a PRM din sediul său central. Pe lângă toate acestea, Vadim Tudor era supus unui embargo mediatic vizibil. Așa se face că, la alegerile din 2008 și 2012, "Tribunul" și PRM n-au mai prins locuri în Parlamentul României. Zecile de procese, multe dintre ele intentate pe nedrept, l-au sufocat. În noaptea de 6 spre 7 septembrie 2015, presimțindu-și și prevestindu-și mortea, a scris memorabila poezie
ASASINATE LA ROMÂNI: Blestemul lui Vadim Tudor by Marius Marinescu () [Corola-website/Journalistic/103101_a_104393]
-
au desfășurat pe 24 Ianuarie. Și mai atragem atenția că 24 Ianuarie 1859 nu a fost o zi de petrecere cu mici și bere, ci o zi de lupta. Organizat de frații Brătianu (Dumitru și I.C.), condus de locotenenții lor, tribunul N.T. Orășanu și deputatul țăran Mircea Malaieru, atacul a 30.000 de patrioți s-a declanșat brusc la ora 11.00, asupra zonei Mitropoliei, "o mare vie" de oameni amenințând să "între pe uși și pe ferestre" în Camera. În
Revoltă de proporții la Guvern. Klaus Iohannis și Dacian Cioloș dau o lovitură străzii-exclusiv by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/103253_a_104545]
-
este cel mai căutat fugar politic al României. Mă delimitez de această alianță, pe care o văd din start fără de speranță, dar care poate aduce naționalismul autentic românesc sub controlul PSD.” a sustinut Lidia Vadim. ”Impostorul care conduce PRM...” Fiica ”tribunului” adaugă: ”Totodată, nu sunt de acord că numele PRM să fie asociat cu cel care încă mai are multe de ispășit pentru tot răul pe care l-a făcut, Gheorghe Becali, cel care a întors cu rău tot binele pe
Alianță politică cu scandal. Fiica lui Vadim declanșează războiul by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/102507_a_103799]
-
Ponta a adus-o în discuție în dosarul ”Tony Blair”, dar și din cauza unor controverse referitoare la o înregistrare video a cărei veridicitate nu a fost confirmată. Ea a mai câștigat și un proces cu Corneliu Vadim Tudor, după moartea ”Tribunului”. Răzvan Alexandru Cuc este propunerea pentru Transporturi. El a fost secretar de stat la Transporturi, numit în octombrie 2015 de către Victor Ponta, dar a fost dat afară în mai 2016 de către premierul Dacian Cioloș după ce ar fi participat la un
Miniștrii `controversați` ai Cabinetului Grindeanu, în atenția presei `portocalii`. Ce scrie despre fiecare by Vladimir Neagu () [Corola-website/Journalistic/102633_a_103925]
-
niciodată președinte Evenimentul Zilei îl prezintă pe Corneliu Vadim Tudor drept veșnicul candidat, niciodată președinte al României. "A fost la un pas să ajungă la Cotroceni în anul 2000. Rămas doar cu sigla PRM nu și cu oamenii din partid, Tribunul și-a încearcat norocul pentru a cincea și ultima oară în decembrie anul trecut. Corneliu Vadim Tudor voia: „o neutralitate activă, o pace și o bună vecinătate cu cei din jurul granițelor noastre și, în contextul frământat al lumii contemporane, România
Moartea lui Corneliu Vadim Tudor, în presa din România. Detalii controversate by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/103459_a_104751]
-
la tv", scria Victor Ciutacu, la acel moment, pe Facebook. Corneliu Vadim Tudor, scriitor, publicist român și fondator al PRM, a murit la vârstă de 65 de ani. "În zi de sărbătoare, de Ziua Crucii, pe 14 septembrie anul curent, Tribunul și-a băut ultima cafea și a plecat dintre noi. România a pierdut un mare patriot, naționalist, filozof, istoric, sociolog, sciitor, iubitor de animale, politician. ' Ne este dor de Vadim' ... așa îmi spun oamenii cu care mă întâlnesc, iubitorii de
Pierderi pentru politică și mass-media. Veștile proaste ale anului 2015 by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101533_a_102825]
-
dor de Vadim' ... așa îmi spun oamenii cu care mă întâlnesc, iubitorii de animale, oamenii necăjiți. Vadim era văzut ca un protector al săracilor. Organiza cina creștină pentru ei. În miezul nopții suna telefonul. Număr necunoscut, neafișat. Știam că este Tribunul. Răspundeam și făceam amândoi un inventar al câinilor fără stăpân din Capitală. Împărțisem Bucureștiul în două: în jumătate de București se ducea Vadim și le dădea mâncare câinilor, respectiv la Casa Presei, Rahova și Ferentari, iar în cealaltă jumătate mergeam
Pierderi pentru politică și mass-media. Veștile proaste ale anului 2015 by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101533_a_102825]
-
Vadim și le dădea mâncare câinilor, respectiv la Casa Presei, Rahova și Ferentari, iar în cealaltă jumătate mergeam eu: în Herăstrău, Floreasca și Dealul Mitropoliei. Dacă lipsea vreun câine, mergeam a doua zi și îl ridicam de la Ecarisaj. La televizor, Tribunul spunea oftând că nu se aplică Legea Marinescu de protecție a animalelor. Acum platourile televiziunilor sunt mai sărace fără Vadim", își amintește Marius Marinescu, bunul său prieten. Pe 7 octombrie, avocata Paula Iacob a murit la vârsta de 83 de
Pierderi pentru politică și mass-media. Veștile proaste ale anului 2015 by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101533_a_102825]
-
Hugo”. De la Paris, Delavrancea trimite ”României Literare” diverse ”corespondențe” în care descrie carnavalul tradițional și pitoresc de la jumătatea postului (Mi-Careme) sau consemnează mâhnit moartea lui Gambetta, pe care-l admira ca orator. Nu uită nici de inaugurarea monumentului lui Michelet, ”tribunul neobosit al popoarelor apăsate și îndeosebi de gintă latină”. Delavrancea se întoarce în țară în 1884, după ce vizitase Italia, cu ale sale clădiri, sculpturi celebre și peisaj fermecător. Colaborează la diverse publicații și datorită talentului se împrietenește cu Vlahuță și
Barbu Ștefănescu- Delavrancea- ”Cât fac 25 de măgari și cu 15 boi?” ”8000” - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102124_a_103416]