2,389 matches
-
de solidaritate și, în cele din urmă, puterea de a se jertfi. Linearitatea discursului narativ se rupe la sfârșitul nuvelei printr-o dezvăluire: Albert se numește de fapt Iosif Clișci și este român. Grivița anilor 1931-1933 constituie subiectul unei proiectate trilogii romanești, din care au apărut doar primele două volume, Sfârșitul jalbelor (1950) și Marea pregătire (1952). Un culoar narativ nou, cu discret rol jucat de satiră și pamflet, se observă în romanul Lagard cel însemnat (1966), dar notabil cu adevărat
JAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287667_a_288996]
-
locului unde nu se întâmplă niciodată nimic, ci pe căutările febrile ale unor inși dornici să dea sens vieții într-un loc abandonat de memoria acțiunii; este o formă mascată a dorinței de evadare. Zile și nopți în furtună, o trilogie cu subiect istoric formată din părțile intitulate Vuiet în adâncuri, S-aprind scântei în beznă, Răscoala cea mare, evocă, într-o manieră demonstrativă, procesul de renaștere națională a principatelor dunărene. Figura centrală a tripticului este Tudor Vladimirescu. Când și când
JORDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287674_a_289003]
-
vieții (1994), prima și singura parte scrisă dintr-o proiectată tetralogie, Coridorul puterii, publicată postum (1994), evenimentele tulburi ale perioadei sunt filtrate prin prisma unui „om-capsulă”, Vincențiu Răpceanu, politician fără o minimă moralitate, îndepărtându-și pseudomachiavelic adversarii. Romanul de debut, trilogia Cordovanii, dezvoltând nuvela cu același titlu apărută în 1954 în „Tânărul scriitor”, mizează pe o formulă narativă nepotrivită, din care derivă și lipsa lui de autenticitate: trilogia este monologul personajului principal, Lae Cordovan, care își rememorează o parte a vieții
LANCRANJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287743_a_289072]
-
Răpceanu, politician fără o minimă moralitate, îndepărtându-și pseudomachiavelic adversarii. Romanul de debut, trilogia Cordovanii, dezvoltând nuvela cu același titlu apărută în 1954 în „Tânărul scriitor”, mizează pe o formulă narativă nepotrivită, din care derivă și lipsa lui de autenticitate: trilogia este monologul personajului principal, Lae Cordovan, care își rememorează o parte a vieții, începând cu întoarcerea din război și terminând cu înscrierea, după o lungă ezitare, în gospodăria agricolă colectivă. Situându-se în linia realismului tradițional, romanul își ia ca
LANCRANJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287743_a_289072]
-
curțile dorului, Ani, pribegie și somn, Iezerul și multe altele. Din teatrul său, Blaga a încredințat revistei fragmente din Zamolxe, Ivanca și Avram Iancu. Din opera filosofică, în afară de aforisme și articole, i-au apărut fragmente masive din studiile ce compun Trilogia cunoașterii și Trilogia culturii, precum și din Artă și valoare, studiu cuprins în Trilogia valorilor. Susținut colaborează în primii doi ani (după aceea intermitent, până în 1933) Adrian Maniu (versuri, inclusiv ciclul Războiul, semnat cu astronim și editat abia în 1965, sub
GANDIREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287146_a_288475]
-
pribegie și somn, Iezerul și multe altele. Din teatrul său, Blaga a încredințat revistei fragmente din Zamolxe, Ivanca și Avram Iancu. Din opera filosofică, în afară de aforisme și articole, i-au apărut fragmente masive din studiile ce compun Trilogia cunoașterii și Trilogia culturii, precum și din Artă și valoare, studiu cuprins în Trilogia valorilor. Susținut colaborează în primii doi ani (după aceea intermitent, până în 1933) Adrian Maniu (versuri, inclusiv ciclul Războiul, semnat cu astronim și editat abia în 1965, sub titlul Cartea păcii
GANDIREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287146_a_288475]
-
Blaga a încredințat revistei fragmente din Zamolxe, Ivanca și Avram Iancu. Din opera filosofică, în afară de aforisme și articole, i-au apărut fragmente masive din studiile ce compun Trilogia cunoașterii și Trilogia culturii, precum și din Artă și valoare, studiu cuprins în Trilogia valorilor. Susținut colaborează în primii doi ani (după aceea intermitent, până în 1933) Adrian Maniu (versuri, inclusiv ciclul Războiul, semnat cu astronim și editat abia în 1965, sub titlul Cartea păcii, tălmăciri din Ibsen ș.a.), și mai frecvent, Ion Pillat, Aron
GANDIREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287146_a_288475]
-
și să aducă la rampă problematica inerentă cuplului aflat la răscruce, vanitatea ultragiată a activistului, singurătatea ratării profesionale, nostalgia tinereții revoluționare ș.a.m.d. Volumul Teatru (1997), ediție de autor, reprezentativă pentru cei treizeci de ani de activitate teatrală, cuprinde Trilogia captivă: Cantonul de vânătoare, Rătăciți în amurg, Împăcare târzie, apoi zece piese grupate sub titlul Conversații provinciale, trei sub „efigia” Acasă, vieți destrămate, articole, cronici, eseuri pe teme teatrale, precum și un substanțial dosar de opinii critice și mărturii afective despre
GENOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287215_a_288544]
-
receptarea critică. Opera lui Liviu Rebreanu se înfățișează astfel cu toate ramificațiile și substructurile ei, scoțându-se la iveală vastul șantier de lucru al scriitorului. Tânărul Rebreanu (1986) și Rebreanu. Amiaza unei vieți (1989) sunt primele două părți ale unei trilogii critice proiectate să se încheie cu volumul Glorie și amurg. Folosind și îmbogățind amplul material documentar comunicat în aparatul critic al ediției, istoricul literar își propune să distingă ceea ce este mit și adevăr în viața lui Rebreanu, să clarifice probleme
GHERAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287242_a_288571]
-
scris în germană, Der Pandur (1912), continuă firul epic al celui dintâi, dar are ca centru de greutate personalitatea lui Tudor Vladimirescu. Sarea norodului, o evocare a lui Ion Câmpineanu, manuscris pierdut înainte să fi fost definitivat, urma să încheie trilogia Sfărâmătorii de valuri. Romanul Pandurul, în tălmăcirea românească a Elisei I. Brătianu (1912), va fi întâmpinat cu entuziasm de Gala Galaction. Din aceeași perioadă datează preocuparea intensă a scriitoarei pentru studiul teosofiei, manifestă în articole și conferințe. De altfel, în
DUMBRAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286899_a_288228]
-
lui F., în 1949 și nemodificat la tipărirea sa în 1974. Mai elaborat, cu personaje mai puțin uniformizate, romanul conține, de asemenea, o serie de clișee, parcă mai mult pentru a ascunde falsul. În Vântul din fața soarelui (primul volum al trilogiei Pavilionul), evoluția personajului feminin central se suprapune perfect traseului „eroinei revoluționare” tipice, încât neverosimilul, de-a dreptul strident, trebuie să se drapeze într-un soi de miraculos, cu note de picaresc. Terenul e preparat de un tablou al dezastrelor războiului
FILIP-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286998_a_288327]
-
de un tablou al dezastrelor războiului în Moldova, alcătuit în manieră cinematografică, de o forță incontestabilă. În Patima nopții, analiza spectrală se exercită asupra relației, complicată prin elemente patologice, dintre Dardu și Ulpia, pe când În singurătatea femeilor, ultima parte a trilogiei, exploatează experiențele a trei cupluri având comun un pol masculin (Sebastian), polii ceilalți fiind o tânără în pragul formării (Veronica), femeia seducătoare, dar cvasiasexuată (Sabina) și femeia în pragul senectuții, nu mai puțin fascinantă (actrița Nauzica). Personajele-naratori practică până la epuizare
FILIP-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286998_a_288327]
-
civilizația și cultura și tot în acest an, ca o încununare a activității sale științifice, lucrarea în două volume Terra. Introducere în geografie ca știință, de referință în domeniu. Demisionează din învățământ în 1938. După ce în 1940 îi apare lucrarea Trilogii: știința-școala-viața, mai tipărește în 1946 volumul de însemnări memorialistice și confesiuni - Premise și concluzii la „Terra”. În 1946 prezintă la Academia Română ultima sa comunicare, De senectute. Bătrânețea în cadrul muncii pentru cultură. Doi ani mai târziu, în urma reorganizării Academiei Române, este eliminat
MEHEDINŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288078_a_289407]
-
Primăvara literară, București, 1914; Școala poporului, București, 1918; Altă creștere: școala muncii, București, 1919; Caracterizarea etnografică a unui popor prin munca și uneltele sale, București, 1920; Oameni de la munte, București, 1920; Titu Maiorescu, București, 1925; Optimismul lui Eminescu, București, 1936; Trilogia științei: cercetător-erudit-savant, București, 1939; Trilogii: știința-școala- viața, București, 1940; Creștinismul românesc, București, 1941; Episcopul Melchisedec. Amintiri, Cernica, f.a.; Opere complete, I, partea I-II, București, 1943; Premise și concluzii la „Terra”, București, 1946; Opere alese, îngr. Vintilă Mihăilescu, București, 1967
MEHEDINŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288078_a_289407]
-
poporului, București, 1918; Altă creștere: școala muncii, București, 1919; Caracterizarea etnografică a unui popor prin munca și uneltele sale, București, 1920; Oameni de la munte, București, 1920; Titu Maiorescu, București, 1925; Optimismul lui Eminescu, București, 1936; Trilogia științei: cercetător-erudit-savant, București, 1939; Trilogii: știința-școala- viața, București, 1940; Creștinismul românesc, București, 1941; Episcopul Melchisedec. Amintiri, Cernica, f.a.; Opere complete, I, partea I-II, București, 1943; Premise și concluzii la „Terra”, București, 1946; Opere alese, îngr. Vintilă Mihăilescu, București, 1967; Civilizație și cultură, îngr. și
MEHEDINŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288078_a_289407]
-
ca o consecință a unirii ipostatice). Tratatul se încheie cu un florilegiu patristic. În opinia lui M. Richard, scrierea nu atacă atât cele două erezii menționate, ci îi combate în realitate pe adversarii antiorigeniști ai autorului. A doua operă a trilogiei este un dialog în care sunt atacați calcedonienii care s-au lăsat amăgiți de aftartodocetiști a căror doctrină, în realitate, Leontie o descrie pornind de la polemica lui Sever de Antiohia cu Iulian din Halicarnassus. Și al treilea tratat îi combate
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
vorba de un expedient pentru prezentarea argumentelor și a contraargumentelor) între un „acefal” (cf. aici, p. ???; de fapt, un monofizit severian) și un ortodox. Un scurt prolog ne avertizează că scrierea reprezintă o aprofundare a unor teme tratate deja în trilogia precedentă, în urma cererii pe care i-au făcut-o autorului câțiva credincioși ortodocși care cred că adversarii utilizează acum argumente noi în raport cu cele deja combătute de Leontie. Aici, este aprofundat examenul critic al confuziei dintre natură și ipostază, autorul susținând
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
elementelor: „Prea-i villonescă viața asta, dar/ Nu-s eu de vină dacă-i villonescă!/ Probabil că era un loc în frescă/ Lipsea un bard ca mine din bazar!” Prin acest ciclu poetul face trecerea la o altă carte reprezentativă, „trilogia sonetelor”, alcătuită din Sonetele aeriene (1972), Armura de sudoare, (1972) și Bazarul cu măști (1973). Trilogia e urmată, ca de o sinteză, de „eseul liric” Catehismul iubirii (1977), ce cuprinde sonete încadrate de considerațiile poetului despre dificila specie (le va
GEORGE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287216_a_288545]
-
că era un loc în frescă/ Lipsea un bard ca mine din bazar!” Prin acest ciclu poetul face trecerea la o altă carte reprezentativă, „trilogia sonetelor”, alcătuită din Sonetele aeriene (1972), Armura de sudoare, (1972) și Bazarul cu măști (1973). Trilogia e urmată, ca de o sinteză, de „eseul liric” Catehismul iubirii (1977), ce cuprinde sonete încadrate de considerațiile poetului despre dificila specie (le va continua și aiurea). O liminară Ars sonetica enunță preferința pentru Shakespeare: „Shakespearean, sonetu-i mult mai ager
GEORGE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287216_a_288545]
-
Bob auriu, București, 1959; Balade, București, 1967; Veverița de foc, București, 1967; ed. București, 1973; Copacul descătușat. Poem simfonic, București, 1968; Balade, București, 1969; Baladele singaporene, București, 1970; ed. București, 2001; Țara migrenelor, București, 1970; Sonetele aeriene. Cartea întâia din trilogia sonetelor, București, 1972; Armura de sudoare. Cartea a doua din trilogia sonetelor, București, 1972; Bazarul cu măști. Cartea a treia din trilogia sonetelor, București, 1973; Imnuri olimpice. Sport și liră. Cartea I, pref. Romulus Vulpescu, București, 1975; Parfumul timpului, București
GEORGE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287216_a_288545]
-
1967; ed. București, 1973; Copacul descătușat. Poem simfonic, București, 1968; Balade, București, 1969; Baladele singaporene, București, 1970; ed. București, 2001; Țara migrenelor, București, 1970; Sonetele aeriene. Cartea întâia din trilogia sonetelor, București, 1972; Armura de sudoare. Cartea a doua din trilogia sonetelor, București, 1972; Bazarul cu măști. Cartea a treia din trilogia sonetelor, București, 1973; Imnuri olimpice. Sport și liră. Cartea I, pref. Romulus Vulpescu, București, 1975; Parfumul timpului, București, 1975; Sub semnul lui Hercule. Sport și liră, București, 1976; Catehismul
GEORGE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287216_a_288545]
-
București, 1969; Baladele singaporene, București, 1970; ed. București, 2001; Țara migrenelor, București, 1970; Sonetele aeriene. Cartea întâia din trilogia sonetelor, București, 1972; Armura de sudoare. Cartea a doua din trilogia sonetelor, București, 1972; Bazarul cu măști. Cartea a treia din trilogia sonetelor, București, 1973; Imnuri olimpice. Sport și liră. Cartea I, pref. Romulus Vulpescu, București, 1975; Parfumul timpului, București, 1975; Sub semnul lui Hercule. Sport și liră, București, 1976; Catehismul iubirii. Eseu liric, cu o planetă de Edgar Papu, Argument pentru
GEORGE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287216_a_288545]
-
fost profesor de literatură, cercetător la Muzeul Literaturii Române, redactor la „Manuscriptum”, „Albina”, „Seara”, „România viitoare”, „Dimineața”, Editura Pro. Debutează publicistic la „Viața românească” și colaborează la „România literară”, „Luceafărul”, „Ramuri”, „Convorbiri literare” ș.a. Cartea de debut a lui G., Trilogia Moldovei și devenirile arhetipului (1996), este o aplicație eseistică, în genul criticii arhetipale, la trilogia dramatică alui Barbu Delavrancea. În Eminescu la infinit (1997) discursul critic se întemeiază pe acceptarea premisei care identifică în poet un „formator de programe (poetice
GOCI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287303_a_288632]
-
viitoare”, „Dimineața”, Editura Pro. Debutează publicistic la „Viața românească” și colaborează la „România literară”, „Luceafărul”, „Ramuri”, „Convorbiri literare” ș.a. Cartea de debut a lui G., Trilogia Moldovei și devenirile arhetipului (1996), este o aplicație eseistică, în genul criticii arhetipale, la trilogia dramatică alui Barbu Delavrancea. În Eminescu la infinit (1997) discursul critic se întemeiază pe acceptarea premisei care identifică în poet un „formator de programe (poetice, sociologice, ideologice) și un constructor de embleme identitare”, eseul având ca finalitate ideală reconstituirea unui
GOCI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287303_a_288632]
-
panoramei stau, exceptându-l pe Eminescu, poeții Tudor Arghezi, G. Bacovia, Lucian Blaga, Ion Barbu și Nichita Stănescu, echivalați simbolic cu elementele fundamentale (Pământul, Apa, Focul, Aerul, Cuvântul). Din acest nucleu sunt derivate „seriile tipologice”, structurate dincolo de tabloul diacroniei. SCRIERI: Trilogia Moldovei și devenirile arhetipului, București, 1996; Eminescu la infinit, București, 1997; Arghezi între infinituri. Eseu despre religiozitatea omului necredincios, 1997; Romane și romancieri în secolul XX, București, 2000; Geneza și structura poeziei românești în secolul XX, București, 2001; Mileniul al
GOCI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287303_a_288632]