1,332 matches
-
singură Nenorocire-a fost bravura-n luptă, Ce nu au altă vină pe-ăst pământ Decât c-au fost ceea ce-au fost... Văzut-ai Tu un triumf?... Văzut-ai regi bătrâni, Frânți obosiți, adânc * nefericiți, Trăgând la car, carul triumfător? Ți-nchipuiești [tu] mii de mii de ochi, Reci, nemiloși, privind acel spectacol? O crudă bucurie înmiită! Încât nimic nu samănă Nenorociri[i]-adînci în care a căzut aceia Decât rușinea ce o pat. Văzut-ai sclavii tu? Ai văzut [oare
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
întîmplă și se pusese și sta gata pe marginea vasului cu o frânghie în mână pe care îndată mi-o aruncă; apucai căpătâiul, el mă trase de celalalt, și mă văzui în corabie într-un chip cu mult mai puțin triumfător decât cum sărisem în apă; însă, după nepăsarea și negrija cu care se uita arabii la mine, văzui că se vede treaba că nu sânt nici într-o primejdie de viață; dar vream să aflu pricina, cel puțin să mă
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
parte o purtare așa de ordinară, de alta atâta șiretlic. Cum poate să se lege nerozia de capetele oamenilor până la așa hal, gândi în sine. Pehlivanul râdea însă de toți în umbra nasului lui celui mare și zise aparte și triumfător ca intriganții din comedii. - Ei trasu-ți-i-am pe sfoară pe toți? Ce mai poftești? Care cutră ar fi putut să facă mai mult? - și din nou le dete sute de insipidități de mistuit, strigând iar: Ca nu cumva să zică cineva
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
zise. Probabil avusese cândva o cheie, dar de unde să o iei? Se chinui mult timp și începu să se enerveze, dar în cele din urmă se auzi un pocnet scurt și lacătul cedă: ștergându-și fruntea de sudoare doctorul privi triumfător spre fetiță: - „ Ei gata, am reușit, hai să vedem „comoara”!-și înălță capacul dar brusc rămase mut de uimire, cutia era plină de monezi de aur. „De unde erau oare, de ce nu le folosise cerșetorul, cum de nu descoperise pe ce
Trăieşte viaţa pe care o iubeşti! by Alexandra Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91668_a_93006]
-
mă înșala. Și taică-miu a trebuit să-mi faca alt bici, mai mare, care zace și acum în pod. Până să învăț să-l mânuiesc, am făcut exerciții de unul singur în fundul grădinii și am ieșit după o săptămână triumfător, însoțit de niște sunete incredibile. Io mergeam cu plugul mic. Cu încă vreo trei speriați. Să strângem bani. Cu plugul mare mergeau flăcăii neînsurați, de fapt, cei mai jalnici indivizi ai satului, și doar ei aveau dreptul să dea cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
adus Curistule? întreabă Dendé cu mîna pe stilou, pregătit să ia notițe, vești bune, zice Milițică, și scoate din plasa de rafie una, două, trei sticle transparente de o jumătate de litru fără etichete. Au fugit Geniul și Cucoana, zice triumfător, încă un trădător care va deveni erou, contabilizează Dendé, noutate veche, asta o știam și noi, intră și Gulie în vorbă, scoate ce-ai adus acolo, nu ne mai ține pe jar, ăsta da motiv de beție, începe Tîrnăcop să
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
alt suflu, el va fi primul care o s-o dea la întors. — E-adevărat că m-a sunat cu disperare în ultimele zile, începe să-și amintească brusc Comandantul înmuindu-se, schimbîndu-se la față. — Te verifică, asta face, spune Regizorașul triumfător, aici am vrut să ajung, nici acum nu ți e limpede? Poate că ar trebui să mă mai socotesc o dată, lasă Comandantul impresia că ar fi dispus să dea puțin înapoi, chircindu-se în fotoliu. — Nu te costă nimic o
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
cu un singur amănunt, își ia la revedere Patru Ace pe un ton oficial. — Care? întreabă Roja. — Că de la noi încă nimeni n-a plecat în cîștig, spune. Uite că pînă la urmă tot am găsit ce căutam, izbucnește Delfina triumfătoare, dînd la iveală un petic de hîrtie mototolit din buzunarul unei perechi de pantaloni bărbătești puși la spălat, exact în clipa în care Roja dă să iasă pe ușă, s-o întindă înspre cuibușorul lui de nebunii. Ce-o mai
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
vieți, norocosule, începu Roja să se felicite pe sine după prima întîlnire clandestină pe care o avuseseră toți patru. V-am spus eu fetelor, că merită să încercăm marea cu degetul, le întîmpină Angelina a doua zi cu un aer triumfător. Foarte frumos, așa la prima vedere, își spuse imediat Tușica oful, numai că nu știu ce o să se întîmple dacă cineva o să ne dea de gol. — Dacă stau să mă gîndesc mai bine, reluă Roja, cred că voi mi-ați făcut un
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
știut de la început ce o să se întîmple, continuă Tîrnăcop, că totul nu a fost decît o strategie regizată ca să se facă puțină curățenie în țară. Hai, spuneți că nu-i așa dacă puteți, că mîine-poimîine Piticul n-o să se întoarcă triumfător în București ca un erou. — Cum de-ți pot trece atîtea prostii prin minte? zise Bulgarul, încă nu ți-ai dat seama că schimbarea s-a făcut și, tot ce-i posibil, că pînă la ora asta cineva să se
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
nevoie de timp ca să facă rost de bani. Mi-am făcut o cafea și am așteptat-o pe Inge să apară. Am privit afară pe fereastră și, văzând că vremea e mohorâtă, am zâmbit când mi-am Închipuit-o jubilând triumfătoare la perspectiva unei alte ploi torențiale căzute peste Olimpiada Führerului. Doar că acum urma să mă ud și eu. Cum o numise ea? „Cea mai revoltătoare păcăleală făcută În scopul câștigării Încrederii din istoria modernă.“ Căutam prin dulap după vechea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
știind ce căuta Mark. Îl auzi cum se lasă în genunchi și cum scotocește în dulăpiorul de sub chiuvetă. O rușine veche, moștenită, o împiedică să-l strige - vechi secrete de familie care-i izolau unul de celălalt. Mark se întoarse triumfător. —V-am spus eu că locul ăsta e un fals. Îmi lipsește o chestie. Ceva ce n-aveau cum să copieze. O privi cu înțeles pe Bonnie. Sprijinindu-se de scaun, Bonnie se uită la Karin. Karin trebuia doar să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
Karin țipă și se repezi după ea, de parcă ar fi alergat după un copilaș scăpat din mână. Sări cu elan în șanț, zgâriindu-și picioarele într-o tufă de ciulini. Se aplecă și apucă hârtia, fornăind. Se întoarse spre el, triumfătoare. Mark stătea pe șosea nemișcat, uitându-se spre est. Îl strigă, dar n-o auzi. Nu se întrerupse din contemplație nici când ea veni lângă el. Era ceva chiar acolo. Se întoarse în semicerc. Eu mergeam în partea asta, chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
cadou. — Dar l-am purtat, nu? — Da, cu un polar pe deasupra, pe care ai refuzat să-l dai jos, deși era înăbușitor de cald în restaurantul ăla. În timp ce noi ne ciondăneam în legătură cu cadourile, Danny scotocea căutând jocul. Ieși purtându-l triumfător ca pe un steag al regimentului inamic. Nu ar fi mai bine să plec eu acasă și să rămâneți voi doi singuri? am sugerat înainte ca Maria să sugereze ceva mai puțin diplomatic. Dar Danny era hotărât. — Nu, hai să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
dădusem seama cât de bolnavă sunt și nu aș fi pus în gură nici măcar o alună, dar nu aveam de gând s-o las pe femeia asta să mă învingă pe toate planurile. Eu voi lua toad-in-the-whole, i-am comunicat triumfătoare chelneriței. Ed îmi spusese că asta e specialitatea casei. — Cu cartofi prăjiți, morcovi și mazăre. Rachel strânse din buze ușor. De invidie? — Doar o salată verde pentru mine, vă rog. Ed își ridică privirea din meniu. Am remarcat că ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
încărcat până la refuz cu energie violentă ca o pisică sălbatică și grațios pe măsură. Blugii au alunecat ca o piele de șarpe jupuită, cureaua scoțând un clinchet când a atins podeaua. Am simțit cum pe buze îmi încolțește un zâmbet triumfător. L-a observat și el și și-a încruntat privirea. S-a aruncat asupra mea, mi-a apucat din nou mâinile ducându-le deasupra capului. Nu m-am împotrivit. —Ești o curvă în toată regula, a spus, șoptindu-mi la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
brusc. Eu și Julia ne-am hotărât să fim doar prieteni. A urmat o pauză. — Vrei să auzi un banc cu blonde? m-am oferit. Care e replica unei blonde la o petrecere? — Nu știu. —Bună. Sunt beată. Am zâmbit triumfătoare. * * * Din întâmplare am dat nas în nas cu Julia Seddon în grădină când plecam. Mi-a zâmbit cu prea multă căldură. —Ai venit să-l vezi pe Tom? am întrebat-o. A dat din cap. Sunt cam îngrijorată pentru el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
constatarea unui mesean că „votca e bună, cu ce-i făcută?”, simplu și cinic : „Cu gîndaci!”. Dacă Anton Pavlovici n-ar fi existat, zău că ar fi trebuit inventat!... Ce-mi displac criticii care laudă spectacole , mîndri, siguri pe ei, triumfători chiar...de parcă ei Înșiși le-ar fi făcut! Și la fel de mult Îmi displac artiștii care te privesc cu ură sau dispreț, după ce ți-au văzut o montare care i-a indispus... De ce să confundăm omul, cu opera ? Emițătorul, cu receptorul
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
s-o spună de-a dreptul pentru mai multă claritate. Dacă în textele dramatice propriu-zise parodia dramei este extrem de relevantă, cauza ei metafizică este absentă. Atitudinea este, moralmente vorbind, la mijloc de rău și bun: între eroic (unde binele este triumfător) și tragic (unde răul este destin), infinitul ne face ridicoli. Oricum, spune Horia Gârbea (un bun eseist care se exprimă prin mijloace beletristice), conștiința de sine a omului a atins luciditatea supremă în comedie, și nu în dramă sau tragedie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
ta și le-au ușurat ceasul greu al morții? Pentru o femeie toți bărbații sunt bărbați, afară de acela pe care nu-l mai iubește. La furie, mintea celui inteligent intră în ebuliție, a prostului se sleiește. În gelozie superioritatea adversarului triumfător te umilește, inferioritatea lui te coboară. Mai multă încredere am în reformatorul social condus de ambiție și de vanitate, decât în acela condus de iubirea de oameni, pentru că cel dintâi este mânat de mobile mai puternice și mai durabile. Când
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
M... mi s-a părut o imagine dezavantajoasă pentru Adela. Un memento sinistru: Adela, peste treizeci de ani... Dar după o jumătate de ceas am avut impresia că doamna M... e acolo anume ca să scoată în evidență tinerețea și frumusețea triumfătoare a fetei sale. Adela e aceeași, ca și acum trei ani. Înaltă - puțin mai înaltă decât atunci: "a crescut!" - cu umerii largi, cu o licărire de zâmbet în ochii albaștri, cu nasul de o ușoară și spirituală acvilinitate, cu fruntea
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
să vadă ce a strivit. Omul atacă, dar nu pe față, ci pervers, hoțește, ca un laș. N-are scrupule, este plin de cruzime, bănuitor, egoist și fără caracter. Când își vede scopurile îndeplinite, de acolo, de sus, se uită triumfător în juru-i, nu are remușcări pentru victimele strivite și tânjește a se cocoța și mai sus, plănuind viitoarele asasinate. Am cunoscut asemenea oameni și i-am tratat ca atare, cu tot disprețul cuvenit. Și când a sosit momentul, i-am
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
într-o cămăruță rece. în timp ce nașa împodobea mireasa, nașul, cu sticla, își chema invitații din sat. Ca să-l păcălească, ai lui Miuță legaseră poarta de la drum. Auraș ocoli însă prin grădină. - Bă, care-i treaba p-aici ? le zise el triumfător, apărând în curte pe neașteptate. Acasă la nea Sandu forfoteau toți frații și surorile lui : tata Cristea, unchiul Gheorghe, Pârvu, Nicu și Vasile, Neacșa, Lina și Zoica, alt Sandu și alt Vasile, că Ioana era văduvă, biata. Om voinic, rotund
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
mască. Acum în fața mea stătea o arătare care semăna cu ceva între porc și broască. Fața îi era plină de răni și găuri, și într-una dintre orbite se căsca un hău negru. — Ei, ce mai zici acum ? strigă creatura, triumfătoare. Am închis ochii și am început să mă rog. — Îmi pun viața în mâinile Tale, Doamne, fără teamă, cu convingerea că Tu știi ce e mai bine pentru mine. Creatura rămase o clipă în cumpănă, părând că reflectează. — Mă bucur
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
Reetika și cu mine ne machiam În dormitorul ei, pasându-ne una alteia o oglinjoară. Îmi plăcea În mod special tușul de pleoape dramatic. Modelul meu În acest sens era Maria Callas - sau poate Barbra Streisand În Funny Girl. Divele triumfătoare cu nasuri mari. Acasă, mă furișam În baia lui Tessie. Adoram flacoanele cu Înfățișare de amulete și cremele cu mirosuri dulci, de Îți venea să le mănânci. Am Încercat și aparatul facial cu aburi. Îți puneai fața În conul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]