1,139 matches
-
memoria participanților la lupta pentru unire. b) Momente religioase la Casa lui C. Stere și Pan Halippa. c) Adunarea comemorativă în Sala „Henry Coandă” de la Palatul Culturii. Au susținut comunicări Prof. Dr. Gh. Buzatu și Prof. Al. Andronic. d) Refacerea troiței din fața Catedralei din Chișinău. În lunile aprilie - iulie: Organizarea de Filiale a Societății „Ginta Latină”. Participarea la manifestările organizate de filialele locale, cu ocazia zilei de 9 Mai. - Ajutoare materiale copiilor refugiați din Transnistria. - Încolonarea în „Drumul Crucii” spre Putna
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
au sedii proprii, preoți, clase de elevi sau cursuri de limbă maternă. 1993 Agenda activităților - 23.I Simpozionul „134 de ani de la Unirea Principatelor Române”. O delegație a societății "Ginta Latină", în frunte cu inginerul Ionel Humiță, a poposit la troița noastră din fața Sălii Sporturilor din Iași unde au păstrat un moment de reculegere și au depus o coroană de flori la statuia lui Al. I. Cuza din Piața Unirii. - 24.II a) Parastas pentru eroii neamului, la biserica Mitocul Maicilor
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
din Str. Pojărniciei și la parastasul de la Biserica Bârnova. - 9.V Am fost prezenți la programele culturale ocazionate de: - Sărbătoarea liliacului de la Casa memorială „Mihail Sadoveanu” - Parada militară (Bd. Independenței) și comemorarea de la Cimitirul Eroilor Iași. - Moment de reculegere la troița noastră din fața Sălii Sporturilor Iași. - 22.V Prezența la Mircești la Casa memoriala „V. Alecsandri” a unui grup de elevi și a d-nei Cecilia Oiescu cu prilejul sărbătoririi a 120 de ani de la premierea la Montpellier a poeziei „Cântecul Gintei
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
pentru a se alătura manifestanților din Piața Marii Adunări Naționale unde se sărbătorea recenta cucerire a românilor din Basarabia și Transnistria - „Limba noastră cea română”. - În colaborare cu filiala "Ginta Latin'" din orașul Edineț (jud. Hotin) a fost înălțată o troiță executată de sculptorul transilvănean Perța-Cuza. Elevii din localitate au pregătit un frumos program artistic sub conducerea prof. Mircea Guțu, în prezența autorităților locale, a corpului profesoral și a unui numeros public. În cadrul Sărbătorilor Iașilor, inițiate cu un an în urmă
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
a poetei Leonida Lari care a avut loc la Coștei și Novisad-Iugoslavia. 7-10-VII La Timișoara are loc Simpozionul cu tema Cartea și Presa în memoria românilor de pretutindeni la care a luat parte delegatul nostru Prof. E. Maximiuc. 20-VII Sfințirea troiței în comuna Țigănași închinată memoriei ostașilor români căzuți în al doilea război mondial pentru eliberarea pământului țării. Lucrarea a fost executată de sculptorul Perța-Cuza din Transilvania și sființită de parohul bisericii din Țigănași părintele Antonescu. Opera a fost destinată inițial
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
o întâlnire cu descendenții unioniștilor din 1918. Propuneri de a se înființa un muzeu de istorie a Basarabiei. 31-VIII Participare la festivitățile Limba Noastră cea Română de la Chișinău. Au fost depuse flori la statuia lui Ștefan Cel Mare și la Troița înălțată de Ginta Latină în parcul Catedralei. 29-30-IX La invitația liceului Constantin Stere din orașul Soroca ne-am aflat două zile în zona de nord a Basarabiei, însoțiți de prestigioasa formațiune corală Camerata condusă de Prof. I. Pavalache. Orașul Soroca
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
1918 și reprezentanții Filialelor. 31 august Participare la fesativitățile din Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău. 2-4 septembrie - Delegația noastră - este prezentă la Reuniunea Școlilor din Chișinău. S-au depus coroane de flori la Statuia lui Ștefan cel Mare și Troița Gintei Latine. Este vizitată ,Filiala Gintei Latine din Chișinău și două biblioteci. 17 septembrie - La București, d-ul Al. Ioachimescu organizează comemorarea mareșalului Ion Antonescu. 28 septembrie - Sărbătorirea Liceului din orașul Ungheni, președinte „G.L.” prof. V. Lapteanu 1 - 5 octombrie
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
directorul Centrului Cultural Francez, au subliniat că această sărbătoare a devenit, în timp, simbolul unității întregii românimi. 25.X. Ziua Armatei, s-au plantat puieți de brad la Biserica „Sf. Nicolae” din Copou, în jurul „Monumentului Eroilor Patriei” și a Troiței Cercetașilor. Paradă militară la statuia Ștefan cel Mare. 8.XI. „ Zilele Orașului Telenești”, cu participarea filialei din Tg. Neamț, elevi și profesori. 28.XI. Participarea unei delegații la Simpozionul organizat de „Universitatea Ecologică Dimitrie Cantemir”, având tema: „80 de ani
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
marelui domnitor Ion Ghica Vodă. 30.09. Deplasare la Guvernul României - Departamentul Românii din afara granițelor țării și la Ministerul de Externe în probleme de organizare a „Gintei latine”. 05.10. Comemorarea, la Bălți a Episcopului Visarion Puiu iar la troița din Cimitirul fără cruci”, a eroilor căzuți după august 1944. 09.10. S-au desfășurat „Zilele Academice ieșene”,cel de-al XVI-lea Simpozion cuprinzând și comunicări prezentate de Comisia de Ecologie Umană din cadrul Soc. Cult. „Ginta Latină”. 14.10
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
de odinioară: Ion, Maria, popa Ilie cădelnițând pe cei duși în cimitir. Și viața pare un cerc al seninătății, trasat pe pământul sub care se odihnesc strămoșii: „Îmi tot îngrop călcâiul în reavănul ogrăzii,/Întârzii pe colnice, sub brațe de troiță/ Mi-adorm prin țarini drumul, îmi zboară ochii - șiță -/ Și-mi sparg singurătatea de lespedea nămiezii”. Poezia târzie, aflată la o distanță de câteva decenii față de primele cărți, aduce o schimbare a registrului. Autorul abandonează versul cu prozodie canonică în favoarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288720_a_290049]
-
mă obișnuiesc cu ideea că voi sta în picioare mai multe ore de acum înainte și primesc (de fapt, mai mult îmi este îndesat în buzunar), un pliant al firmei Sallo din Giurgiu care fabrică, printre alte accesorii decorative, și „troițe pentru grădini”. Seamănă pe undeva cu mini- altarele de sacrificiu din culturile neolitice. Spre deosebire de Iași, la București, vânzătorii ambulanți propun pelerinilor și maieuri de corp („pentru atins de raclă”, după cum o spune nonșalant vânzătoarea romă) și nu doar batiste și
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
și apoi sub presiunea modernității accelerate postdecembriste. Rațe și gâște se joacă nestingherite într-un fir de apă, ca la începutul nestricăciunii, cum tot de începuturi amintesc și grajdurile mari pline cu iarbă uscată, livezile de pruni și peri și troițele cu Hristos pe cruce, plantate lângă gardul oricărei gospodării mai răsărite. La baza crucii se pot vedea înfățișate naiv instrumentele patimilor lui Hristos, cuiele, ciocanul, scara, Sfântul Potir, ultimul simbol fiind clar un împrumut din zona greco-catolică. În multe dintre
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
pe care i-a cunoscut cultura românească. Până către sfârșitul anilor 60, activitatea sa a putut continua nestingherit. La aniversarea întemeierii sale, în 1996, Muzeul se mândrea cu 64 de complexe etnografice, adică gospodării țărănești din toate colțurile țării, biserici, troițe, instalații de tehnică populară, cu totului-tot, 220 de construcții și 17.500 de obiecte, toate de mare însemnătate deoarece, încă din anii 60, înfățișarea satului românesc începuse să sufere schimbări radicale. Pe măsura lichidării țărănimii române, a transformării ei într-
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
a străinătății. La bord temperatura ajunsese la vreo 36 de grade Celsius. Nu voiam să revin la Roman pe același traseu și, conform indicațiilor contradictorii ale unor săteni, trebuia să merg sau prin Doljești, sau prin Rotunda. Pe lângă o troiță, pe un drum cu prundiș și denivelări (dezolant, fiind vorba de urcat o distanță lungă), am trecut prin Lițca unde n-am mai filmat, nici fotografiat din cauza dificultății drumului. Doljești-ul știam că purta amprenta trecerii pe acolo a lui Ștefan
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
autobuz spre Câmpulung pleca dimineața și trebuia să ne sculăm foarte devreme. Era încă întuneric când am pornit din nou la drum. Mergeam în tăcere prin pădurea misterioasă, neîndrăznind parcă a-i tulbura liniștea... și numai când am ieșit la troița ce străjuia din vechime locul din care începe a se vedea orașul de la poale, și am zărit cerul siniliu ce se deschisese larg deasupra noastră, iar înspre apus, strălucind într-o nespusă splendoare, Luceafărul de dimineață, numai atunci ni s-
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
de la Breaza, pe care l-am văzut Într-o bună zi adminis trând și prezidând, sub patronajul sau patrafirul Sf. Patriarhii, o operă pioasă de reamenajare a cimitirelor cu ostași morți pentru Patrie, construindu-li-se, adică, monumente, capele, cruci, troițe, lespezi, candele, grilaje, alei și plantații funerare, prilej de sub scripții patriotice pentru Cultul Eroilor, noua sa Întreprindere tricoloră, după tipicul altei Întreprinderi naționaliste-foc și cu un comitet de generali cu mâncărimi la limbă și la condei: Cultul Patriei de sub președinția
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
vorbit și... Și s-au aruncat în bulboană, toate odată... toate... Ștefan îl îmbrățișează, îl strânge aproape. Bârsan, cu capul pe umărul Domnului, plânge încetișor, pe înfundate. Într-un târziu, Ștefan șoptește: Moldovencele mele... Voi înălța, acolo pe mal, o troiță. Și pe ea voi scrie, voi săpa cuvintele: "Ați ales libertatea, fetelor!" Bârsan, cu capul în piept, se retrage încet și pleacă. Ștefan se apropie de fereastră. Respiră adânc... Privește luminițele lumânărilor ca la Paști. La biserica Mirăuților, bat clopotele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
săpat o fântână cu apă vindecătoare de boli. Autorul acestei cărți a fost vindecat la ochi, de acea apă când era copil, fiind dus de mama sa, prin anul 1937, când era așa multă lume, că foarte greu ajungeai la troiță pentru rugăciuni și la fântână pentru a lua apă) într-o „Notă monografică”, publicată în îNVĂȚĂTORIMEA VASLUIANĂ, nr. 2/februarie 1939, învățătorul pensionar C. Obreja arată că: „Valea Racovei este vestită în istoria românilor , și-i acordă destulă atenție, publicând
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
voie fetei să se uite după miei în grădina dumisale și, de asemeneasă le caute urmele, dacă aceștia au trecut cumva spre biserică, printr-o gaură din gard. Nu a mai zărit urme în curtea bisericii, s-a oprit lângă troiță închinându-se la icoana Maicii Domnului, făcându-și cruce și rugându-se în gând s-o ajute să-și găsescă mieii. Văzând că se apropie de ea moș Cârciu, cel care ținea curat în curtea bisericii și vindea credincioșilor lumânări
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
orei 11, întregul alai bisericesc a umplut curtea și calea de acces spre poarta bisericii, de m-am minunat unde a încăput atâta lume. Apoi toată lumea a plecat spre cimitir, unde, o bună parte din localnici, deja îi aștepta la troița Eroilor neamului românesc, cu colive, cozonaci, pască, ouă roșii, și vin roșu. Pe tot traseul, din biserică până la troița din cimitir, corul a cântat cântece bisericești. La troiță s-a făcut o slujbă de pomenire a eroilor căzuți în războaie
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
unde a încăput atâta lume. Apoi toată lumea a plecat spre cimitir, unde, o bună parte din localnici, deja îi aștepta la troița Eroilor neamului românesc, cu colive, cozonaci, pască, ouă roșii, și vin roșu. Pe tot traseul, din biserică până la troița din cimitir, corul a cântat cântece bisericești. La troiță s-a făcut o slujbă de pomenire a eroilor căzuți în războaie pentru apărarea patriei, sfințindu-se jertfa adusă întru pomenirea eroilor, iar corul bisericesc reunit cu al școlii au interpetat
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
spre cimitir, unde, o bună parte din localnici, deja îi aștepta la troița Eroilor neamului românesc, cu colive, cozonaci, pască, ouă roșii, și vin roșu. Pe tot traseul, din biserică până la troița din cimitir, corul a cântat cântece bisericești. La troiță s-a făcut o slujbă de pomenire a eroilor căzuți în războaie pentru apărarea patriei, sfințindu-se jertfa adusă întru pomenirea eroilor, iar corul bisericesc reunit cu al școlii au interpetat cu multă însuflețire „Imnul Eroilor”: « Presărați pe-a lor
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
ridicată pe temelia alteia mai vechi. Pe o piatră de la baza unui contrafort stă scris: „Meșterul Kuchta An 1938”. Clopotul acestei biserici a fost turnat în 1938 la Școala de Arte și Meserii din Iași. În fața bisericii se găsește o troiță, ridicată în memoria cercetașilor căzuți în primul război mondial. Pe lemnul spălat de ploi și bătut de viscole mai putem citi: „... în amintirea cercetașilor morți în războiul 1916-1919, pentru patrie și... (locul este cioplit - probabil rege)”. Dacă, după citirea acestei
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
la teasc toată săptămâna; la brâu cu un taclit vărgat sau cu flori“ (I. Heliade-Rădulescu, Îndemânările lui Rodolfo). Schița e din 1842; dar și în Hagi-Tudose, care evocă împrejurări mai apropiate, din preajma războiului de Independență, bătrânii epitropi ai bisericii Sfânta Troiță poartă giubele lungi, cingători de plisă roșie și șepci cu cozoroace de lac. O figură asemănătoare se ivește la Slavici, în romanul Cel din urmă Armaș, cu acțiunea situată în jurul lui 1874: „un om original, care umblă și azi îmbrăcat
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
Gura Humorului. Împreună cu autoritățile locale și cu conducerea "Asociației", aveam să inițiez în 1995 "botezul" pieței centrale din Rio Negro cu numele "Piața Bucovina" și să pun "piatra de temelie" în piața respectivă a unei porți bucovinene și a unei troițe bucovinene. Pentru sprijinul acordat "Asociației" și acțiunile organizate, "Camara Municipal do Rio Negro" întrunită în "sesiune solemnă" la 30 iunie 1995 avea să confere "ilustrului domn Vasile Macovei, Consul General al României, distincția Ordem Municipal do Brasao"! Mă bucur și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]