2,711 matches
-
și nu poate fi ajunsă. Atunci abia intervine disperarea. Tot într-o clipă se sărvârșesc și nelegiuirile. Cu mult mai ușor decât faptele bune. Într-o clipită, poți pierde tot ce-ai agonisit, pe plan spiritual, în ani mulți de trudă zăbavnică. Drămuiește-ți bine timpul și ai grijă să nu ți se strecoare clipa propice printre degete. Fiindcă ea nu se mai întoarce, așa cum nu se întoarce un râu în propria matcă. 14 martie 2012 * CÂND DARUL SE PREFACE-N
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354809_a_356138]
-
Ortodoxiei noastre și un exemplar de elită al neamului românesc. Neobosit, modest, aspru cu sine și blând cu alții, a lucrat în tăcere, dar temeinic și cu rară râvnă de apostol.” Teologul doctorand Stelian Gomboș, s-a aplecat cu multă trudă, cu răbdare și pasiune adunând și scoțând la iveală mărturii care reconstituie în bună măsură chipul, viața, activitatea, eforturile, jertfele și idealurile de strălucită vrednicie ale Episcopului Dr. Nicolae Popoviciu al Oradiei, un mare ierarh, care binemerită venerația generațiilor prezente
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – STELIAN GOMBOŞ, O REMARCABILĂ PERSONALITATE A VIEŢII BISERICEŞTI ŞI NAŢIONALE – EPISCOPUL DR. NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI, EDITURA „ROMÂNIA ÎN LUME” de STELIAN GOMBO [Corola-blog/BlogPost/354889_a_356218]
-
sub geamătul ei istoria doarme în pace... adevăr neclintit. pentru veșnicu-i drum chiar și liniștea tace pentru noi pentru cei care vin zămislind... fără gând de povară firi de neam cu iubiri de pământ au crescut peste vreme o țară truda lor n-a schimbat niciun gând au făcut pentru noi când vezi țara de-acolo de sus simți cum curge prin tine măreția acestor eroi Referință Bibliografică: Poiana lui Mihai... Marin Bunget : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 591, Anul
POIANA LUI MIHAI... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 591 din 13 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355040_a_356369]
-
Povestitor răspopit, și i-a prins chiar bine...) Dar, cât timp am rătăcit ca orbul pe drumurile damasciene ale acestei lumi, măcar am înțeles să nu mă mai fac și eu un apostol, ca să nu poată profita alții și de truda mea sinceră până la sacrificiu, făcând un alt rău semenilor mei, iar și iar... Am înțeles, la un moment dat, că-s îndeajuns primii, cei unsprezece, și gata!”Înțelepciunea și omul1. Eu sunt Înțelepciunea care a existat, există și va exista
ALEXANDRU TOMA [Corola-blog/BlogPost/355050_a_356379]
-
construit cu ajutorul creației, se află o rană. Doamna Doina Drăgan, mă întrebați unde am scris atâtea cărți, în prezent sunt 36 de cărți publicate și altele câteva așteaptă să vadă lumina tiparului.Premiile și medaliile primate semnifică răsplata, simbolică, a trudei mele pe ogorul creației .Fie că le-am primit la diferite concursuri în țară, fie ca recunoștiință a activității mele venită de la organizații din străinătate, acestea numărându-se peste 53. Cele mai mari realizări a activității mele literare și ca
FRUMOSUL PURIFICĂ, DESCĂTUŞEAZĂ. CHIAR ŞI ATUNCI CÂND ESTE UN STRIGĂT DE DISPERARE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355349_a_356678]
-
bănuț din zăpadă îi îndesa apoi în buzunar și-i părea rău că trebuie să-i scoată din ascunzătoare. Simțea că îi este din ce în ce mai frig dar trebuia să-i dezlipescă căci unii înghețaseră și se lipiseră de lemnul acoperișului. În truda ei de a desface fiecare bănuț fetița se gândea la cei doi. Oare ei nu văd că ea îngheață de frig? I s-a părut chiar că se amuză de întâmplare și că o lasă intenționat acolo în frig fără
BANUTII LACRAMIOAREI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355440_a_356769]
-
până la aceasta a fost legea care te învăța ce trebuie să faci, care-ți dicta, care-ți poruncea ce trebuie să faci. Și această lege te făcea pe tine și tu te făceai asemenea acestei legi și erai scutit de truda de a te descoperi și lucra pe tine însuți. De aceea oamenii în această căldicime, omul vechi, omul trupesc întotdeauna cere reguli care să-l scutească pe el de responsabilitate. Și astăzi vine: „Părinte da cum să mă rog? Da
INTERVIU CU PĂRINTELE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355417_a_356746]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > SĂRĂCIE Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 279 din 06 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Ne rupem oasele de trudă Pentru câte o farfurie cu supă Și ne ținem cu sărăcia rudă Și înainte și după Ne-a fost mai greu când ne era mai bine Ea nu s-a gândit să ne renege Ne adoptă zilnic și ne Ține
SĂRĂCIE de ION UNTARU în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355551_a_356880]
-
prima parte a vieții se străduiește din răsputeri să-și distrugă sănătatea,prin fumat, alcool, excese sexuale, droguri și activități care suprasolicită organismul, sau goanna după înavuțire, ca în a doua parte a vieții să-și cheltuie economiile agonistite cu trudă pentru a-și “repara”sănătatea, dacă se mai poate, distrusă în prima parte a vieții.Putem compara viața noastră cu reflecția într-o oglindă care inversează imaginea. -Sartre spunea:poezia înseamnă cine pierde câștigă,eu generalizez,poezia înseamnă neînțelegerea lumii
6-METAFORE CE ŢIN DE MÂNĂ IDEILE SĂ NU RĂTĂCEASCĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356792_a_358121]
-
pe tulpina unui stejar și se rățoia la mărăcini, tu-i în țepii ăia ai lor de te sfîșie de-ți vine să nu te mai rabzi pe pămîntul ăsta tu pe tine însuți! Ce era poezie și ce era trudă, nimeni nu putea să spună, dar malul îi atrăgea pe văgăuneni ca un drog, nu trebuia să-i mîne nimeni de la spate, du-te, mă, și adu' și tu crengi de foc, dacă vrei să-ți mai gătesc azi ceva
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 59-61 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356746_a_358075]
-
etnografic fac parte și cele trei momente existențiale din viața omului: Nașterea (Botezul, Mirungerea, Tăiatul Moțului), Maturitatea (Nunta) și Trecerea (Înmormântarea), prezentate de autoare într-o succintă și revelatorie analiză. Important de observat este talentul narativ de excepție, Harnica sa trudă incluzând corelația pe care o face cu alte scrieri ori descrieri ale tradițiilor și obiceiurilor evocate, una dintre ele fiind „Descriptio Moldaviae” a domnitorului cărturar Dimitrie Cantemir. Partea a III-a prezintă personalitățile satului, dintre care - preotul, învățătorul, boierii locului
O SCRIERE NECESARĂ RESTITUIRII ISTORICE A ÎNCĂ UNUI COLŢ DE ROMÂNIE – ŢIGĂNEŞTI, TELEORMAN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356721_a_358050]
-
oportunitatea de a-l cunoaște pe autorul ei, fie el chiar „El Desconocido”. Frânturi de viață, fărâme de suflet de român nevoit să-și lase agoniseala, familia, locul unde a văzut răsăritul de soare întâia oară și-n care, cu trudă și sudoare a căpătat statutul de OM și să se înstrăineze pentru a-și asigura existența lui și a familiei, atât de dragi sufletului său, se regăsesc în pagini umezite „cu apă sărată” - după cum autorul însuși mărturisește, scrise cu cerneală
LA CUMPĂNA DINTRE „DRAGA” DE VIATA ŞI LUMEA DE „DINCOLO”: EL DESCONOCIDO! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 571 din 24 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355112_a_356441]
-
la sârbi: Să te culci cu Nada și să te scoli cu Vera. Ceea ce înseamnă același lucru. Dar cu limba rusă cum te-ai împăcat? - Aproape deloc. Era greu de învățat și pace bună. Știința - năukă, poporul - nărod, munca o trudă! Aoleuuu, ce m-a urechiat pe mine directorul când a auzit că butada asta a fost pusă pe seama mea. Că toți copiii o preluaseră și la strâmtoare tot pe mine m-au arătat cu degetul. - De la Secariu, de la Secariu o
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 15 de ION UNTARU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355530_a_356859]
-
care ajung în față. Din când în când își descarcă nervii pe altul : - Viorino, nu-i da lu ăla'naltu, că-i din Mățău ! - Lucră la Picineagu și ia pâine din Rucăr ? - Nu-l mai zgămâia, că-i schilăit dă trudă ... - Să mânce pâinea ta, nu p-a mea ! - Te-n zbanț, Dine ! - Iarca-i oț, că fură oule de sub cloșcă ... - Tacă-ți fleanca, Secie ! Lume claie peste gtămadă, nervi cu duiumul, sfada din te miri ce și ochii pe alții ... - Am
COADĂ LA PÂINE, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355598_a_356927]
-
13 ianuarie 1998, Export-Import Bank of United States (adică Eximbank) a aprobat prima tranșă a împrumutului de 160 milioane de dolari, în valoare de 70 milioane, efectuată de către banca americană evreiască Citibank International. Compania nominalizată, tot evreiască: Transchem Finance and Trude Corporation. Garant: România, prin Ministerul de Finanțe, adică bugetul statului suportat de cetățenii români Referință Bibliografică: DOSARELE SECRETE ALE ISTORIEI ROMANESTI - cap. 14 / Stan Virgil : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 274, Anul I, 01 octombrie 2011. Drepturi de Autor
CAP. 14 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355502_a_356831]
-
că fierea Și-am văzut că fericirea nu este un tort cu mure Deși zînele suave au dat buzna în pădure Îmbiindu-mă cu jocul coapselor ușor bronzate Călărind caii sălbatici, ca în zbor, pe deșelate Și răpus de-amara truda prin desișul cel romantic M-am trezit în miezul nopții diafane cam sălbatic - Căpătînd în fine dreptul de-a zbura spre alte țărmuri Pe cînd zîna-ncălecată mă-ntreba iar: „De ce tremuri ?” SUB UN CER CU MERE COAPTE sub un cer
SONETE ANGUASATE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355660_a_356989]
-
strălucire smerită iar strănutul ei se auzea-n tot satul, brazii își legănau cetini mirate și ecoul îl întorcea grăbit cu urări de sănătate. Și-n sat a fost odată o Mărie născută în de toate, apoi femeie împlinită-n trudă, care s-a stins uitată-n sărăcie de singur trist. Referință Bibliografică: Mării de poveste în Rucărul vechi (III) de Ioan Muțiu / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 254, Anul I, 11 septembrie 2011. Drepturi de Autor
MĂRII DE POVESTE ÎN RUCĂRUL VECHI (III) DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355727_a_357056]
-
Miscelaneu teologic în care semnează Teofil grămatic ot Rucăr. La fila 265 Teofil menționează: "Să se știe că această carte care se cheamă izvod de Pariimii iaste a lui Teofil". Se arată de asemenea că a fost scrisă cu "toată truda și cheltuiala lui ca să fie de învățătură lui și cui va da Dumnezeu". În celălalt manuscris, la fila 231 el scrie:"Eu Teofil grămăticul am scris până aici cu mila lui Dumnezeu la Rucăr", iar la fila 237 se specifică
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XVIII-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355746_a_357075]
-
i-am așezat în locurile cele mai primejduite, la hotarul Cumanilor de peste Dunăre și al Bulgarilor, pe unde și-a făcut intrarea armata tătarilor în vremea invadării regatului nostru. De aici chiar gândim și nădăjduim ca - dacă Dumnezeu va ajuta truda noastră și a acestor frați și dacă Domnul Scaunul Apostolic îi va avea vrednici de ocrotirea sa, să întindem vlăstarii credinței catolice așa cum se întinde Dunărea până la Marea Constantinopolitană”, - pasaj ce dezvăluie mobilurile politice și religioase ale aducerii acestora la
DR. MITE MĂNEANU, ŢARA ŞI CETATEA SEVERINULUI IN EVUL MEDIU(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346005_a_347334]
-
la Școala de Arte Botoșani, a obținut peste 100 de premii și distincții internaționale printre care două medalii de aur “Mahatma Ghandi”, trei medalii de argint “Juan Miro” și “Pablo Picasso” editate de Trezoreria Parisului sub egida UNESCO. “Zăbovind cu trudă, dar fără urmă de oboseală, Victor Hreniuc nu se dezminte. Peisajele sale, în care elementele de atentă observație nu fac decât să pună mai puternic în lumină aura de caldă poezie care le învăluie, sunt pagini de autentică maturitate artistică
VICTOR HRENIUC de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 902 din 20 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346103_a_347432]
-
frumusețea are vârsta clipei, dar una dintre frumusețile actrițelor românce, cu durata istoriei, are numele Medeea Marinescu! Este o actriță din biografia căreia răsună veselia copilăriei! Translația jocului copilăriei în film, sub dependență de maturi, apoi a inteligenței, talentului și trudei sale, în filmul cultivat și studiat de ea, neseparat de har și muncă integrată în ritmicitatea clipelor, aproape că încorporează total pe omul Medeea, în actrița Medeea Marinescu, iar pe actrița Medeea Marinescu în omul Medeea, fără exces de individualizare
MEDEEA MARINESCU NU SE ÎNSTRĂINEAZĂ ÎN NOAPTEA CULTURII ROMÂNEŞTI. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 903 din 21 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346143_a_347472]
-
timpul liber înființând reviste literare și edituri, adunând creațiile semenilor lor în cărți, așa cum a făcut recent scriitoarea Rodica Elena Lupu prin tipărirea antologiei de proză „Scripta Manent”. Este bine ca numele acestor oameni generoși - care au depus suflet și trudă ca să scoată cărțile colegilor lor și să le publice creațiile literare în paginile revistelor - să fie știute, tocmai pentru a fi prețuite, și pentru a rămâne acolo pe pagina de hârtie, în memoria celor care vor veni ... Cu siguranță că
„SCRIPTA MANENT” O CARTE CA O PÂINE ROMÂNEASCĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 902 din 20 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346114_a_347443]
-
Maiorescu și formula lui Păstorel Teodoreanu, afirmând că scrisul e boierie. Poeziei îndeosebi i se aplică de minune enunțul acesta. Dar ea nu este numai boierie ci și produsul unei munci neplictisite, negrăbite, intense. E inspirație, desigur, dar și îndelungată trudă. Am citit multe volume de poezie în ultimii zece ani. Și am putut constata că, în ciuda bunăvoinței și prieteniei care au stat la baza lecturii mele, foarte multe nu-s câtuși de puțin vrednice a se numi poezie. Superficiale, conformiste
CENTENAR STEINHARDT. NICOLAE STEINHARDT. INTRE LUMI. CONVORBIRI CU NICOLAE BĂCIUŢ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) [Corola-blog/BlogPost/355966_a_357295]
-
a fi traduse și nu este acum timpul oportun. Cum bine a spus un Moș Crăciun la televizor se pare că Moș Gerilă nu mai aduce zăpezi să se poată da copii cu săniuța iar oamenii mari să sape cu trudă poteci în loc să petreacă în ultima noapte a anului. Oricum salut din inimă faptul că putem din nou să numim sărbători cele două zile de Crăciun recăpătate. În consecință închei cu ce am și început: Sărbători fericite cu ocazia Crăciunului 2014
SĂRBĂTORI FERICITE! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368900_a_370229]
-
grele de cumpărături și te ajută! Moș Crăciun e trecătorul de pe stradă, care atunci când te oprești să-ți tragi sufletul, te întreabă daca ai nevoie să te ajute cu ceva! Moș Crăciun e cel care din puținul lui adunat cu trudă, oferă și altora ceva! Moș Crăciun e cel care nu lasă pe nimeni să înghețe în frig! Moș Crăciun este cel care ți-a răspuns la mesajul tău sincer. Încercați să fiți și voi cât de cât un Moș Crăciun
CINE E MOŞ CRĂCIUN? de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368903_a_370232]