1,633 matches
-
c-un țăpoi în mână voia s-arunce niște nuci din tindă în pod. - De ce te frămânți așa, om bun? - Ia, vreu să zvârl niște nuci în pod și țăpoiul ăsta nu-i nici de-o treabă. - Că degeaba te trudești! Ai un oboroc? - Da' cum să n-am. - Pune nucile într-însul, ia-l pe umăr și le suie în pod; țăpoiul e pentru fân și paie, iar nu pentru nuci. Omul ascultă, și treaba se făcu îndată. Drumețul merse
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
bine, îmi revenea, prin destin pictoricesc, să fac și retuș de fotografie. Și, slavă Domnului, era ce retușa! Se-ntorceau frații de la "agrară" din teren (cum se zicea) cu imagini de un tragism incredibil. Oameni nenorociți, în opinci, cu căciuli, trudeau... cu entuziasm pe tarlalele înfrățite. Imaginile destinate paginii întîi a "organului" nu puteau, evident, apărea așa. Deci: retuș. Îi descălțam pe aliații clasei muncitoare de opinci și-i încălțam cu cizme de cauciuc negru-smoală. Le dădeam cușmele jos și-i
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Vajnicului braț al muritorilor ori al nemuritorilor: și dulci alinătoare flaute, În armonie cu grozavnicele trude, cîntă duioase melodii. Și Foalele-s Plămînii cei Însuflețiți: Ciocanele-s Însuflețita Inima: Cuptoarele Stomacul pentru mistuire: cumplită a lor furie. Mii și mii trudesc, mii cîntă la instrumentele Cu corzi ori de suflat spre-a domoli ale robiei suferințe. Cu huiete se joacă dansatorii-n dansul morții, înveselindu-se-n măcel. Dure Ciocanele zimțate sînt domolite de ale flautelor cîntece de leagăn, Cuptoarele muginde
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
și nopți, fără somn; hrană-i erau lacrimile. 80 Uimită azări cum pînză prindea viață și nu Aidoma unor Vesminte țesute ascultînd de-ale ei mîini, ci o voință-avînd A sa, perversa și capricioasa. Enion iubea și plîngea. Nouă zile trudi la lucrarea să și nouă-ntunecate albe nopți; Dar într-a zecea fremătîndă dimineață, acuma Cercul Sorții-nchis, 85 În jur se rostogoli marea, dînd naștere-unui Glob de apă, cumpănit prin sine10. Un Continent Amenințător acolo se ivi unde-n
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
cu ascuțime răsunînd în cer; Soarele cu zgomot de război Se prăvăli; Munții fugiră; ei căutară dedesubt lăcaș. Vala rămase în pustiuri de-ntunecată-nsingurare, nici Soare și nici Luna [nu erau] 410 În vremea nopții sau a zilei să o mîngîie; trudea în fum de nepătruns. Tharmas nu rabdă; fugi urlînd; apoi, pustietate stearpa, jos căzut-a Amestecîndu-se-ntr-un glob în haosul întunecat. Între timp Los Și cu tine, O Enitharmon, v-ați născut! Ascúltă,-aud ciocanele lui Los. În icuri 32 topesc
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Valei și-ale lui Lúvah chinuri, să-și tragă înăuntru desfătările. Și Vala că o umbră adesea-i apărea lui Urizen. 215 Regele Luminii o privi cum se jelea printre cuptoarele de Cărămidă, noapte și zi Silită printre focuri să trudească; glasul ei tînguios Se-aude-atunci cînd iar se lasă liniștită noapte și lucrătorii își primesc odihnă. "O Doamne, nu te uita-vei oare la ale noastre triste suferințe Printre aceste vălvătăi neîncetat trudind? stăpînii noștri aspri rîd 220 De toată-ndurerarea noastră
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Cărămidă, noapte și zi Silită printre focuri să trudească; glasul ei tînguios Se-aude-atunci cînd iar se lasă liniștită noapte și lucrătorii își primesc odihnă. "O Doamne, nu te uita-vei oare la ale noastre triste suferințe Printre aceste vălvătăi neîncetat trudind? stăpînii noștri aspri rîd 220 De toată-ndurerarea noastră. Sîntem silite să-nvîrtim roată pentru apa, Coșul cel greu să îl purtăm pe-ai noștri umeri pîrjoliți, să dăm prin sita Nisipul și cenușile, si lutul să-l amestecăm cu lacrimi și
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Valei care la tine se întoarce cu durere. Pe Lúvah nu îl văd așa că de demult, văd doar picioarele-i 230 Ca niște stîlpi de pară călătorind prin întuneric și neant". Astfel se vaită ea zi și noapte, silită să trudească-n suferință. Zadarnic auzea Luváh vaietele ei: zadarnic dragostea-i Îl aducea naintea ei în felurite chipuri, totuși ea nu-l știa, Totuși îl detesta, chemîndu-i numele și neștiindu-l, 235 Totuși de ură plină, si totusi iubitoare, trudind mereu
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
să trudească-n suferință. Zadarnic auzea Luváh vaietele ei: zadarnic dragostea-i Îl aducea naintea ei în felurite chipuri, totuși ea nu-l știa, Totuși îl detesta, chemîndu-i numele și neștiindu-l, 235 Totuși de ură plină, si totusi iubitoare, trudind mereu în fum. [Și Los și Enitharmon se înveseliră; sorbiră cu-înzecită bucurie Din toată-a lui Luváh durere și-ale lui Urizen strădanii: Pentru-a intra năuntru.] Și Enitharmon se înveselea, Punînd la Cale să rupă norul tainic Ca să
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
către lucrările-i grozave cînd el varsă fierul topit 195 Din Linguri uriașe în jurul mădularelor lui Enitharmon. Însă atunci cînd îl varsă în jurul oaselor lui Urizen, el rîse Sec pe vîntul gol, întunecosu-i chip supus fiind Vocii lui Los; silit trudea-n jurul Cuptoarelor. Și astfel începu înlănțuirea lui Urizen 126; zi și noapte cu frica 200 Învîrtindu-se în jurul Demonului beznei, cu mugete și groază și aprige izbiri Profetul Veșniciei bătea verigile-i de fier și cele de arama; Și pe
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
de Chipurile Luate de înrobita omenire, in ce privea se prefăcu 127. Și mîniindu-se pe Tharmas, Dumnezeul sau, si rostind 205 Vagi cuvinte, hulitoare și pizmuitoare, cu îndîrjire hotărît De partea urii-n Veci să fie, în vastul sau dispreț trudea bătînd Verigile ursitei, verigă cu verigă, nesfîrșit lanț al suferințelor. Mintea cea Veșnică, încătușata, vîrtejuri de mînie începu fără-ncetare să rostogolească Mereu în jur, si sulfuroasa spumă ticsita ridicîndu-se, 210 Se așternu, Iaz luminos și lucind limpede, Alb că
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
puternice: iute zbura Regele Luminii 110 Peste pustiele ce ard; Apoi, cînd de pustiu trecut-a, învăluit în nori De fum cu miriade ce umblau fără de țel și abătute prin înăbușitorii aburi, Iute Zburat-a Regele, desi puterile-i sleite, trudind pînă ce-n rătăcirea-i deasupra stîncilor Și Munților grozav de istovit ajuns-a într-un loc unde mulțimi erau închise în Munții țări și-n stînci ce se nălțau cu chinurile lor. 115 Se duse-apoi printre castéle și cetăți
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
de îngrămădiri de stînci care-ncruntate-n hăuri se uitau, bezmetice-nvîrtindu-se În jurul Iazurilor de foc168 în afunzimea-ntunecoasă, ruinele lumii lui Urizen. 180 Adesea ședea el într-o întunecată crăpătura și rînduindu-și cărțile, Sau cufundat în somn dormea cum spirite nemuritoare dorm, trudit în tînguioasa-i Stare-ntunecată vrednica de plîns; apoi se înalță, privea și medita asupra Groaznicei călătorii, cu ochii cercetînd sfera următoare, desi îndepărtată foarte; Apoi țîșnea în Hăul nopții și ale sale îndrăznețe mădulare 185 Prin fulgere, tunete, cutremure și
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
înalță, privea și medita asupra Groaznicei călătorii, cu ochii cercetînd sfera următoare, desi îndepărtată foarte; Apoi țîșnea în Hăul nopții și ale sale îndrăznețe mădulare 185 Prin fulgere, tunete, cutremure și izbituri, focuri, puhoaie, Căderea-n jos i-o stăvileau, trudea-mpotriva viitorului, Creînd Vîrtejuri multe, fixînd multe Științe în adînc 169, Si de acolo cutezătoare mădularele și le-aruncă în vastul neștiut, Iute, iute din Haos în haos, din neant în neant, nemăsurata cale170. 190 Fiindcă-atunci cînd ajungea-ntr-un
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
295 Tu și-acel demon Los pe lume-ați fost aduși. Ah, gelozie și durere! Ah, biet întunecat și dezbinat Urthona! acum Năluca străbătînd rătăcitoare A' lui Los adîncuri, sclavul Creației pe care am zidit-o204. Noapte și zi pentru Los trudesc; asculta însă viziunea mea. Zăresc în tine viitorul. O voi aduce jos pe dulcea Vala 300 La-mbrățișările acestei grozavii, si spulbera-voi Trupul pe care l-am zidit; apoi ne contopi-vom iar în fericire; Căci, pîn' ce aste
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
-a Centru-acum deschis; și inspirați prin divină Milă 375 La rîndu-i, el dădu Lucrări lui Los să le-mplinească, Mari, să nimicească Trupul pe care il crea; dar în zadar, căci Los făcea Minuni din truda Zidit-au Golgonooza, Los trudind zidi coloane nalte Și-ngrozitoare Cruguri în cerurile de jos, căci dedesubt 380 Fost-au deschise ceruri noi și-un nou Pămînt dedesubt și înăuntru, Întreit, înăuntrul creierului, înăuntrul inimii, înăuntrul pîntecelor: O Atmosferă Întreita și Sublima, neîntreruptă din lumea
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
se pleca-vor la picioare". [Glasul Întunecat răspunse: "O Urizen, Prințe-al Luminii"] Întîi Negoț și Îndeletniciri, corăbii și vase înarmate clădi el Ca să plutească peste-adînc cu multă osteneală; și pe uscat copii vînduți sînt pentru-ndeletniciri Ale cumplitei trebuințe, trudind mereu noapte și zi pînă ce, viața lor 15 Toată fiind stinsa, luat-au chipul nălucii în sumbră deznădejde; Și miriadele de sclavi, duși în corăbii,-împovărează-adîncul răsunînd dogit, Si zornăind de lanțuri; Universala-Împărăție geme. Și poruncí Fiilor săi ca să
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
s-a risipit printre Vrăjmași. 60 Micile mele fiice fost-au făcute prizoniere, si biciuite le-am văzut De-a lungu-ncinselor nisipuri. Pe cei ce i-am iubit i-am auzit Noaptea plîngînd în tainicele corturi, iar dimineața siliți Ca să trudească; și iată că inima mea căzut-a dedesubt Oftînd și suspinînd, toata frîngîndu-se, pîna ce-n două fost-am 65 Frînt; și iată, chipu-mi de Cleștar care trăia în sînu-mi Fiicele sale și-a urmat pîn' la cîmpiile de
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
sumbră pustiire printre vătămătorii viermi. Cum să fug, cum să fug într-al lui Los sălaș? Picioarele mi s-au întors spre înapoi și pașii-mi lunecă-n țarina, Si turnu-mi e cuprins în jur de nori; zadarnic brațele-mi trudesc. 90 Au nu iubește Dumnezeul apelor în Elementele nimicitoare 225 Pe cei care urăsc, dînd ură că răsplată Sufletului Iubitor? Și oare eu nu trebuie să mă supun lui Dumnezeu, Umbro a Geloziei? Eu strig; paznicul n-aude. Vocea mi-
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Miel al Domnului, Vino, Doamne Iisuse, vino degrabă". Așa cîntară ei în Veșnicie, uitîndu-se în Beula jos. 245 Vuia războiu-n jurul Porților Ierusalimului; o hîdă-nfățișare luat-a Văzut în întregime, Vastă Hermafrodita silueta Se înalță că un Cutremur de Pămînt, trudind zbătîndu-se cu gemete De ne-ndurat; în urmă, o groaznică minune izbucni Din sînul cel Hermafrodit. Fost-a numit Satan, 250 Fiul al Pierzării, chip de groază, si părăsit de firea omenească, monstruos, Bărbat fără pereche femeiasca, vrăjmaș urlînd Căzut din
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
se înalță Și spre Planeții Nopții, și către stelele ce Zodiacu-l Auresc, și stelele care-mbufnate stau la miazănoapte și la miazăzi. El cel mai depărtat pol îl atinge, și-n centru plînge Că Omul trebuie să sufere și să Trudească, să-nvețe și să uite, si sa se-ntoarcă 570 La întunecată vale de unde a venit, ca să-și înceapă truda iarăși 304. Suspínă în durere, trudește în durere în universul sau, Țipînd în păsări peste-adînc, și-n lup urlînd Peste
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
pol îl atinge, și-n centru plînge Că Omul trebuie să sufere și să Trudească, să-nvețe și să uite, si sa se-ntoarcă 570 La întunecată vale de unde a venit, ca să-și înceapă truda iarăși 304. Suspínă în durere, trudește în durere în universul sau, Țipînd în păsări peste-adînc, și-n lup urlînd Peste acei uciși, mugind în vite, si in vînturi, Și peste Orc și Urizen plîngînd în nori și vîlvătăi, 575 Și-n strigătele nașterii și-n gemetele
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
în căutarea desfătării, și-n spații depărtate Căutîndu-l pe Cel Veșnic care mereu este prezent pentru aceia înțelepți; Plăcere căutînd care necăutata cade în jurul caii pruncului Și pește lină turmelor ce-s blînde, care nici nu au griji, nici nu trudesc; Eu însă, truditorul vremurilor, a' cărui neobosite mîini 175 Sînt astfel de asprime urîțite, de sabie și sulița, Dalta și ciocan de lemn, eu, ale cărui lucrări vaste Orînduiesc noroadele, despărțind familie de familie, Singur nu mă bucur. Eu singur
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Nou născut, Frate numindu-l, chip al Veșnicului Tata; șezură jos 645 La mesele nemuritoare, sunînd puternic din ale bucuriei instrumente, Chemînd în Beula Dimineață; înveselitu-s-a Omul cel Veșnic. Cînd Dimineață se ivi, Cei Veșnici se sculară ca să trudească la Culesul Viei. Văzut-au dedesubt pe fiii și pe fiicele lor, nespus fiind uimiți De miriadele întunecate-n umbre din lumile aflate dedesubt. 650 Dimineață se ivi. Urizen se ridicắ, și-n mîna să Îmblăciul Făcu Podeaua să răsune
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Albionului" " (Inscription to 'The Dance of Albion'), gravata cam pe la 1793: "Albion roșe from where he labour'd at the Mill with Slaves: / Giving himself for the Nations he danc'd the dance of Eternal Death." Moară la care Albion trudește cu Sclavi este moară Revoluției Industriale, iar dansul Morții Eterne este industrializarea, mașinizarea și artificializarea umanului, ceea ce nu este un motiv de veselie, dimpotrivă. Blake trăgea un semnal de alarmă în fața unei societăți aflate într-o direcție de transformare dramatică
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]