1,336 matches
-
prânz o să fie cumplit de cald... CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: În fiecare zi... e așa de cald? HAMALUL: În fiecare zi. Dimineața e cumplit de frig. Peste zi e cumplit de cald. Seara încep să se adune câțiva nori, începe să tune.... Dar nu se întâmplă nimic. CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: În fiecare zi tună? HAMALUL: În fiecare zi. Spre seară se pornește vântul și se adună câțiva nori... câteva zdrențe... E un fel de mascaradă. Tună, uneori chiar fulgeră... dar de plouat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
e așa de cald? HAMALUL: În fiecare zi. Dimineața e cumplit de frig. Peste zi e cumplit de cald. Seara încep să se adune câțiva nori, începe să tune.... Dar nu se întâmplă nimic. CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: În fiecare zi tună? HAMALUL: În fiecare zi. Spre seară se pornește vântul și se adună câțiva nori... câteva zdrențe... E un fel de mascaradă. Tună, uneori chiar fulgeră... dar de plouat nu plouă niciodată. Peste zi puteți sta acolo... (Arată spre camera de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
se adune câțiva nori, începe să tune.... Dar nu se întâmplă nimic. CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: În fiecare zi tună? HAMALUL: În fiecare zi. Spre seară se pornește vântul și se adună câțiva nori... câteva zdrențe... E un fel de mascaradă. Tună, uneori chiar fulgeră... dar de plouat nu plouă niciodată. Peste zi puteți sta acolo... (Arată spre camera de la etaj.) E mai răcoare. Acolo întotdeauna e răcoare. CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Acolo au stat și ceilalți... de dinaintea mea? HAMALUL: Acolo... E camera
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
ți spune - mda, mă gândesc că l-aș păstra pe Matthew. Numai că mie mi-ar cam sta pe nervi să-l văd că se ține tot timpul după mine. Parcă l-ar ține în lesă. Păi cam așa e, tună ajutorul de maistru. Ar face orice i-ar cere ea. Dacă i-ar spune: „Matthew, sari fără coardă de pe platforma de serviciu“, el ar spune simplu: „Sigur, MM“ și uite așa s-ar duce. Luat de val în propria-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
majoritatea femeilor erau enorm, Îngrozitor de grase. Mașinile treceau Încet pe stradă, șoferii lor căutând locuri de parcare: mașini mari, mașini japoneze, mașini cu aceleași plăcuțe de Înmatriculare cu acronimul AFI. Majoritatea aveau geamurile ridicate, În vreme ce din interiorul lor cu aer-condiționat tuna muzică rock În trepte diferite de intensitate sonoră. Se plimbau alene, afabili și prietenoși, salutându-se reciproc și schimbând cuvinte plăcute, simțindu-se Întru totul acasă În micuțul lor sat american de acolo, din Italia. Zece minute mai târziu, șoferul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
se descurca mai bine în boxa martorilor, cu atât se reducea suma de bani pe care compania avea s-o plătească pentru recompensarea daunelor. Până la urmă, încă îmi pasă, s-a gândit Alice. Dar și eu sunt al naibii de cunoscută, a tunat Amanda de la celălalt capăt al firului. Alice a gemut. Și-a spus că venise momentul să pună capăt întregii aberații. Nimic din toate astea nu contează. Oricum o să pierdem. Singura întrebare care se pune este: cât de tare o să ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
pe linie. —Cum adică nu mă puteți interna azi? a urlat Amanda șaizeci de secunde mai târziu. Eu trebuie să vin pentru o nenorocită de cezariană electivă. Da, doamnă, într-adevăr. Dar operația este programată peste două săptămâni. —Și? a tunat Amanda. Copilul vrea să se nască mai devreme. O să trebuiască să mă operați astăzi. Asta-i tot. — Mă tem că e imposibil, doamnă. —Și eu ce dracului se presupune că trebuie să fac? a răcnit Amanda. Să mă operez singură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
de emoție, apoi de unul de groază. Ăsta era momentul adevărului. Pe măsură ce, încet, durerea a scăzut în intensitate, Alice se întreba cât era ceasul. În New York puteai să-ți dai seama după trafic. Care, până pe la două dimineața, alerga și tuna, apoi, timp de vreo oră, scădea gradat, pentru ca între trei și patru și jumătate dimineața să se instaleze o liniște totală. Faptul că orașul ăsta nu doarme niciodată nu era decât un mit. Apoi, de la patru și jumătate înainte, traficul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
sfecla a lui Hugo. În timp ce Amanda făcea tot felul de calcule, zâmbetul de pe chip i s-a topit. —Tu? Se uita la Hugo consternată. — Și... ea? — Nu e ceea ce crezi, a asigurat-o Hugo panicat. Nici unul dintre angajatorii mei, a tunat sora Harris, n-a avut proasta creștere să se arate gol în fața mea. —Gol?! a țipat Amanda. Capul i s-a întors din direcția asistentei Harris în cea a lui Hugo. —Fir-ar al dracului! Chiar nu poți să ți-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
de gunoi - din cauza efectelor adverse pe care le au asupra mediului înconjurător, a urlat altcineva. —Gunoiul organic menajer ar trebui transformat în îngrășământ, în loc să fie lăsat să putrezească în gropile de gunoi unde generează gaze de seră precum metanul... a tunat un altul. Pe măsură ce petrecerea continua, Alice a realizat că se grăbise atunci când o condamnase pe Jessamy fiindcă o întrebase ce face toată ziua. Asta a fost singura întrebare care i-a fost adresată toată seara, singura indicație că ceilalți o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
Altfel, toată lumea, inclusiv Jake, părea să aibă senzația că se afla acolo în calitate de chelneriță. —...trebuie să depășim înfierarea gunoiului. Această ultimă remarcă fusese rostită de Joss, ai cărui ochi ardeau cu o flacără mesianică. Gunoiul este o responsabilitate individuală, a tunat la rândul ei Jessamy. Trebuie urmat mottoul celor trei R - Reduceți, Refolosiți, Reciclați... Cam pe la ora budincii de alge, Alice a început să vadă dublu și să se legene în scaunul ei făcut dintr-o cutie portocalie. Peste masă, Jake
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
pe sub nas. — Domnule profesor, mai vreți niște rahat deionizat prin metoda reacției inverse? Apoi, incitată, fără să vrea, de fața ultragiată a expertului, Alice s-a dezlănțuit într-un hohot de râs isteric. A urmat o tăcere șocată. — Al! a tunat Jake. În tăcerea care a urmat s-a auzit un plânset ascuțit care venea de undeva, de deasupra. Rosa se trezise și cerea să i se acorde atenție. —Al, a repetat Jake. Alice i-a întâlnit privirea, dar nu s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
la un Rottweiler. Hugo a observat că Rottweilerul ținea în mână un tort care i se părea cunoscut. Apoi Hugo a realizat de ce. Era tortul lui, cel pe care-l adusese pentru licitația de prăjituri. —Tortul acesta, domnule Fine, a tunat Rottweilerul, întinzându-i produsul în chestiune. — Da? a spus Hugo deschis. Se întreba ce era în neregulă cu el. În fond, era cel mai mare, mai colorat și mai scump din oferta supermarketului. Judecând după expresia dezaprobatoare de pe chipul Rottweilerului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
agitat cum Rottweilerul a pipăit cămașa de pe pieptul lui Theo sau, ca să fie mai precis, capătul care avea doi nasturi desperecheați. Și care corespundea cu capătul de sus, unde erau două butoniere vacante. — Am fost puțin pe fugă și..., a tunat Hugo. — Nu numai că nu v-ați deranjat s-o încheiați cum trebuie, l-a acuzat Rottweilerul, dar și piesa aceasta e cu spatele în față. Ar trebui să se încheie la spate. Of, pentru numele lui Dumnezeu! De unde naiba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
s-a întâmplat? a vrut să știe Neil. Nu te-ai mai întors la birou. L-au cumpărat? —Ăă, nu prea. A urmat o tăcere de rău augur. După care s-a dezlănțuit furtuna. —Nu-mi vine să cred, a tunat Neil. Ăia doi erau ținte sigure. Nu aveau habar de nimic. Ar fi cumpărat absolut orice. —Ei, în final, s-a dovedit că nu era ceea ce căutau. Pe dracu’! Ai făcut-o de oaie, Fine. Și unde pizda mă-tii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
la fața lungă a șefului. — Ce s-a întâmplat? l-a întrebat el. — Ce s-a întâmplat? a repetat Neil nevenindu-i să creadă. Ce s-a întâmplat? Ochii porcini i-au scăpărat. Ce naiba s-a întâmplat la Piele? a tunat el. Mintea lui Hugo, care fusese plină de prospețimea lui Alice, s-a umplut acum de depravarea Laurei, așa cum îi apăruse: goală pușcă, cu picioarele depărtate în camera aia sufocant de parfumată. A simțit că-i vine să vomite. Întregul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
tu asta? Pur și simplu știu. Hugo era conștient că argumentul lui nu ținea. Ai încredere în mine, a adăugat el. Neil i-a aruncat lui Hugo o privire disprețuitoare. După care a explodat. Să am încredere în tine? a tunat el, încât capul și gâtul i s-au umflat ca la broaște. Cred că glumești, Fine. Ai venit aici plin de tine, te-ai dat mare agent imobiliar de Londra și, sincer, până acum ai fost de rahat. Tot ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
îl salvase într-un final: un domn în vârstă care venise să-și ia mașina cam rablagită - un Reliant Robin. Tăcerea lui a scos-o și mai tare din sărite pe Alice. Nici măcar n-o să-mi dai o explicație? a tunat ea. Of, în fond, ce mai contează? Poftim, uite-ți fiul. Acum că ai catadicsit, în sfârșit, să apari, o duc și eu pe Rosa acasă. —Alice, te rog, s-a bâlbâit Hugo. Îmi pare rău. Sincer, îmi pare rău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
mari care completau ansamblul. Uitându-se la ea, Hugo a realizat că devenise mult mai provincial decât bănuise. Uitase completamente că oamenii se îmbrăcau așa. În timpul ăsta, Theo se holba uluit la maică-sa. — Sigur că mi-a spus, a tunat Amanda. E prietena mea. Îmi e loială. Nu că tu ai fi în stare să înțelegi ce înseamnă conceptul ăsta. În plină stare de demoralizare, Hugo s-a simțit zgâlțâit de un puseu de indignare. —Loială! a pufnit el. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
respectivă n-avusese nici un motiv. Era departe de a fi disperată, ca acum, să-l revadă pe Hugo. Din contră! Nu știa cum să scape mai repede de el. — Nu reușeam să pricep cine e H D E F, a tunat Jake, ai cărui ochi alungiți sclipeau în lumina filtrată prin strecurătoarea din tavan. Apoi, la prezentarea de modă, totul a devenit limpede. —Prezentare de modă? Alice nu mai înțelegea nimic. Ce căuta Jake, din toți oamenii de pe pământ, la o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
batista. —Hugo Eric Dennis Fine? Acum, în plină catastrofă, Alice s-a trezit meditând la prenumele lui Hugo. Nu i se păruse că aduce nici cu un Dennis, nici cu un Eric. Știi ce-aș putea să-ți fac? a tunat Jake. Să plec... O rază de speranță s-a ivit în sufletul lui Alice. Păi, dacă ești sigur... Dacă Jake dispărea, totul se rezolva. Alice nu se așteptase la o încheiere atât de simplă și de rapidă. —...și s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
îngrozit. Am început să inventez tot felul de scuze ca să nu fiu alături de tine. — De exemplu, mi-ai dus florile la centrul de drogați. —Alice, crede-mă, dacă lucrurile ar fi putut să stea altfel... Dar ar fi putut, a tunat Alice. Ai fi putut să fi mai drăguț cu noi. Ai fi putut s-o lași pe Rosa să meargă la creșă și pe mine să încep o altă carieră. Dar nu. Tu ai devenit un ecologist maniac și fundamentalist
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
era nevoit să-i tot reamintească faptul că, deși ofertele ei privind experiența în muncă a lui Theo erau bine-venite, fiul lor era încă un copil. Nu poate să înceapă prea devreme dacă urmează să devină următorul William Randolph Hearst, tuna Amanda. Între timp, Laura devenise o celebritate. Rubrica ei de terapie isteață din La Gunoi! - în care cititorii își făceau cunoscute dificultățile pe care le aveau în încercarea de a-și convinge partenerii să recicleze și făceau speculații, deseori de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
un tatuaj cu Celine Dion pe umăr? Ochii individului se rotiră înnebunitor în orbite. - De el îmi este cel mai frică, domnule, dacă sunt banii lui nu mai am nicio scăpare... Îmi puteți da un pahar cu apă, vă rog? Tună din nou, iar ploaia se înteți. Dacă-i bal, atunci bal să fie, murmură... Îi făcu semn să intre, urmărind distrat urmele de pantofi rămase pe parchet. Strânse din ochi. Ah, Lucia, de-abia aștept să văd cum vei curăța
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
răbdător să-i fie desfăcute cataramele sau să fie luat la șuturi, dat afară în ploaie, aruncat la tomberon cu tot cu presupusa sumă imensă de bani care a bulversat viața unui personaj de roman încă nescris. Se prăbuși în fotoliu. Afară tuna în continuare, alarmele unor mașini izbucneau din când în când, prostite de zgomote care nu ar fi trebuit să le prostească, iar sarabanda picăturilor ce loveau acoperișul părea a nu se mai sfârși niciodată. Duse doza la gură, cu ochii
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]