1,282 matches
-
și condus de el, o medalie omagială și aniversativă, pe care o vom prezenta în continuare. Medalia (argint, 75mm, gravor P. Theunis, realizată la Monetăria din Paris) are pe avers (fig. 139av) chipul cu bust orientat jumătate stânga, îmbrăcat cu tunica ținutei protocolare, încărcată pe partea centrală și dreaptă a pieptului cu ordine și decorații românești și străine și având pe umeri pelerină desfăcută larg. Capul întors spre dreapta evidențiază fruntea înaltă, părul ondulat și un profil regulat cu trăsături fine
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
cade din mașină. Duma sare după el, îl încalecă și îi cară pumni. Olariu îl stăpânește cu greu. Ana sare și ea din mașină și o ia la fugă pe șosea în sens invers. Arată straniu în chiloți și cu tunica oferită de Olariu pe ea. Din nou, instinctul narativ- manipulator al lui Titus Popovici funcționează impecabil : în toate filmele cu legionari de până atunci, aceștia fuseseră prezentați ca niște brute ucigașe, prin opoziție cu comuniștii calmi și omenoși. Bruta e
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
poate fi regulată, transversală, oblică sau neregulată. Capetele arteriale se retractă, hemoragia este importantă iar ischemia acută gravă. Anatomic se descriu plăgi arteriale uscate, care apar în traumatismele de război. Absența hemoragiei se explică prin retractarea puternică a capetelor secționate, tunica internă se răsfrânge în lumenul arterial iar spasmul supraadăugat contractă puternic artera care se transformă într-un cordon subțire și rigid. Sunt prezente semne de ischemie acută. 12.4.2.2. Fiziopatologia Fenomenele fiziopatologice sunt dependente de tipul, mărimea, sediul
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
remodelare a tru‑ pului nostru (...) dar îl obținem prin Duhul Sfânt, începând a‑l poseda pe în‑ suși Cristos încât să putem exclama cu bucurie: Sufletul meu se bucură în Domnul, pentru că m‑a îmbrăcat cu veșmântul mântuirii și cu tunica veseli‑ ei61. Trebuie să‑l adorăm pe Fiul unic în natura sa umană, pentru a‑l adora pe Cristos ca persoană divină: în El și prin El suntem fiii lui Dumnezeu prin na‑ tură și prin har (...). Prin faptul că
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
îngerul suscită o atracție în direcție opusă. Dialogul leagă figura lui Hristos de un centru de echilibru secundar, situat între cele două figuri. Comunicarea celor două figuri principale este întipărită de schema coloristică dominantă cu tripleta culorilor primare prezentată de tunica roșie a lui Hristos, mantia albastră de pe sol și veșmântul galben al îngerului. Culorile primare solicită una alteia să se împlinească, legând astfel cele două personaje. Când privitorul încearcă să împace efectele dinamice ale diferitelor relații, ajunge să sesizeze complexitatea
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
două cazuri același pattern: numirea subiectului descrierii, zeița Diana, și atomizarea discursului pentru a-i reflecta trăsăturile. Astfel, statuia Dianei din Louvru este "acea mândră și sprintenă fecioară de marmură, care s-avântă, ageră și ușoară, sub cețurile dese ale tunicei ei spartane, scurtă în poale și larg despicată la umeri"62. Statuia din secolul XIV "nu mai are nimic din aspra candoare și din energia virginală a anticei Artemide"63. În cazul gravurii lui Durrer, demersul este invers: atomizarea discursului
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
și colul veziculei biliare Canalul cistic: are o lungime de 3-5 cm un diametru de 2-5 mm; se poate deschide În canalul hepatic comun pe fața anterioară, posterioară, dreaptă sau stângă, trecând prin anterior sau posterior Structura căilor biliare A. tunica seroasă: fundul veziculei biliare + canalul cistic + canalul hepatic comun sunt complet Învelite de seroasă; restul veziculei biliare este acoperit doar pe fața inferioară; canalul coledoc este retroperitoneal În cea mai mare parte B. tunica fibromusculară; la exterior sunt fibre musculare
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
sau posterior Structura căilor biliare A. tunica seroasă: fundul veziculei biliare + canalul cistic + canalul hepatic comun sunt complet Învelite de seroasă; restul veziculei biliare este acoperit doar pe fața inferioară; canalul coledoc este retroperitoneal În cea mai mare parte B. tunica fibromusculară; la exterior sunt fibre musculare dispuse longitudinal; la interior sunt fibre dispuse circular; fibrele musculare constituie sfinctere - Lutkens - pe canaluln cistic, Mirizzi - pe canalul hepatic comun distal, Oddi - pe canalul coledoc distal. C. tunica mucoasă a. Epiteliul mucoasei: cuboidal
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
cea mai mare parte B. tunica fibromusculară; la exterior sunt fibre musculare dispuse longitudinal; la interior sunt fibre dispuse circular; fibrele musculare constituie sfinctere - Lutkens - pe canaluln cistic, Mirizzi - pe canalul hepatic comun distal, Oddi - pe canalul coledoc distal. C. tunica mucoasă a. Epiteliul mucoasei: cuboidal - canaliculele biliare; coloanecanalele principale b. vezicula biliară: mucoasa veziculară este plicaturată când aceasta este contractată și se Întinde În timpul distensiei. Celulele Înalte columnare ale mucoasei sunt acoperite de microvili pe suprafața lumenală. Celulele sunt separate
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
a scos de sub tejghea altă oca. -Păi ,ocaua asta-i mai mică, a zis ―țăranul". -Ce te pricepi tu,nepricopsitule!Ocaua-i oca și gata! Atunci “țăranul” a scos căciula din cap, a lepădat sumanul și s-a arătat în tunica albastră,cu epoleți auriți,ca un domnitor.Neguțătorul a înlemnit . De uimire a scăpat ocaua din mână. -Ei,negustorule,mai zici și-acum că nu te-am prins cu ocaua mică? -Nu mai zic, măria-ta!Iertare,milă,prea bunule
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
după moartea domnitorului. Tot în 1906, la Iași, se realizează prin turnare o placheta (zinc, 105/78 mm) cu specific artizanal, care prezintă chipul destul de reușit al domnitorului Cuza, orientat spre dreapta, cu mustață și barbișon. Cuza este îmbrăcat în tunica militară cu două ornamente pe piept și guler înalt cu broderie. Din informațiile pe care le deținem, placheta (fig. 80unifață) a fost rodul inițiativei celor care lucrau în secția turnătorie-modelaje de la Atelierele Nicolina din Iași{\cîte 84}. Memoria lui Cuza
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Prezentăm, în final, cateva considerații cu privire la imaginea medalistica a lui Al.I.Cuza în ansamblu. Prima reprezentare medalistica a chipului domnitorului Unirii - cea cu favoriți bogați și mustață, cu privirea jumătate dreapta, în care Cuza apare în mantie îmblănita peste tunica cu epoleți cu franjuri împletite - nu s-a impus. Această apare doar pe medaliile din perioada 1859-1862. Portretul medalistic care s-a impus este cel de pe medaliile expozițiilor din anii 1864-1865, în care Cuza apare în profil cu privirea spre
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
impus este cel de pe medaliile expozițiilor din anii 1864-1865, în care Cuza apare în profil cu privirea spre stânga, cu fruntea înaltă, cu părul ondulat pieptănat cu cărare în stânga, cu mustață și barbișon. Partea vizibilă a bustului este îmbrăcată în tunica cu guler înalt cu broderii, fără epoleți. Acest portret medalistic va fi reluat pe medalia Saraga din 1906, iar apoi în viziunea lui St.Grudinschi pe medalia centenarului Unirii din 1959. Pe medaliile din 1873, 1874, 1903, 1914, pe placheta
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
și condus de el, o medalie omagiala și aniversativa, pe care o vom prezenta în continuare. Medalia (argint, 75mm, gravor P. Theunis, realizată la Monetăria din Paris) are pe avers (fig. 139av) chipul cu bust orientat jumătate stânga, îmbrăcat cu tunica ținutei protocolare, încărcată pe partea centrală și dreaptă a pieptului cu ordine și decorații românești și străine și având pe umeri pelerina desfăcuta larg. Capul întors spre dreapta evidențiază fruntea înaltă, părul ondulat și un profil regulat cu trăsături fine
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
apar pete mici, albicioase, cu un inel galben. Zona centrală a petelor devine brunroșiatică, iar pe vreme umedă se acoperă cu un strat catifelat brun-negru Frunzele atacate se usucă înainte de vreme, iar dacă sunt condiții atacul trece pe bulbi, pe tunicile de la suprafață sau chiar în interior, dacă acestea sunt rănite și apare o brunificare și putrezire a bulbilor. Inflorescențele atacate, brunificate, vor da naștere la semințe fără capacitate germinativă bună. Atacul poate continua și în depozite dacă acestea sunt prost
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
recoltă. Simptome. În primăverile umede, în lunile martie aprilie, poate apărea o îngălbenire a vârfului frunzelor, îngălbenire ce progresează spre baza acestora și produce pieirea plantelor. În vetrele de atac circulare sau alungite, în direcția rândurilor, plantele au rădăcinile și tunicile putrezite, acoperite cu un miceliu alb, pufos, în care se formează scleroți mici, negri, sferici, de 0,2-0,5 mm în diametru. Putrezirea plantelor continuă și în depozit. Părțile cărnoase ale bulbilor sunt moi, putrezite și pot fi invadate de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
moment sunt cât se poate de ușor de... parale. Aștept să încasez după 25 curent. Aproape că aș fi de părere să nu mai fac costumul căci văd eu bine și presimt că nu în curând voi putea să dezbrac tunica și centura. Vremurile sunt ca acum. Anul 1941 cred că va fi decisiv dar poate va trebui să avem și noi Românii partea noastră de contribuție... Să nu te îngrijoreze acest fapt! În scrisoarea pe care ai primit-o nu
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
niciodată nu l-a văzut cu vreun iepure sau cu vreo altă jivină împușcată. Oamenii, mai ales vecinii, îl spionau în fel și chip, ca să-l toarne, dar efortul lor era zadarnic. Vînătorul Moldovei de Nord era îmbrăcat într-o tunică fără guler, fără fular și avea pe cap doar o șapcă veche și ciudată. Uneori, viscolul șfichiuia gîtul lung și neacoperit, ceea ce îi învinețea pielea. Dar nimeni n-a văzut la Ion un gest că l-ar deranja frigul. Eram
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
pisica au fost luate de o rudă. Mă duc pe plajă, mă dezbrac și mă întind în obișnuita adâncitură, neajunsă de răceala brizei. Închid ochii și o văd sosind pe valuri; se apropie ușor pășind pe apă, îmbrăcată într-o tunică albă. Are chipul palid și-mi surâde la fel de blând, dar nu ajunge niciodată la țărm, rămânând doar o apariție ștearsă-n peisaj. Când redeschid ochii e deja miezul zilei, iar pielea mea arde, încinsă de căldura dogorâtoare. Aș vrea să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
de occidentalizare. Persistența unui costum național în India, în toate clasele societății, a fost un semn forte de rezistență pe care civilizația indiană l-a opus occidentalizării. Dimpotrivă, adoptarea de către China a unei veritabile uniforme proletare, având probabil ca model tunica lui Song Zhongshan, este un semn manifest de ruptură cu trecutul. În Africa neagră, persistența și uneori chiar reintroducerea portului "marelui-bubu", de influență arabă, în țările cu majoritate musulmană, traduce perfect întârzierea acestora în procesul de occidentalizare, în raport cu țările de pe
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
fost întotdeauna făcută diferența între slăbiciunile omenești ale funcționarului imperial și simbolul reprezentat de funcția sa, astfel că excesele de orice gen nu au pus nicicând la îndoială viabilitatea modului de organizare a structurilor statului bizantin. 10. Omul ca viețuitor: tunica de piele În mod paradigmatic, spiritualitatea bizantină și-a găsit specificitatea discursului antropologic în descrierea pe care a dat-o existentei actuale a umanității, rezultată în urma căderii protopărinților. Este identificabilă aici o reală diferență între modul răsăritean de înțelegere a
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
și minimală a stărilor care l-au definit, îl definesc și trebuie să îl definească. Este vorba de „stări” sau „situații”care trebuie înțelese în registrul ontologic. Dezlegarea semnificațiilor ascunse în spatele sintagmei „haine de piele”, sau cu o altă traducere ”tunică de piele”, au preocupat filosofia și spiritualitatea bizantină din vremea primelor sale articulări și până în vremea secolelor XIV-XV, care au consemnat atât apogeul cât și apusul său. Pe măsură ce meditația asupra sintagmei se apro¬funda odată cu trecerea vremii, rezultatele au fost
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
grec, dar care nu erau mai puțin trăitori ai literei evanghelice. Subiectul fusese cercetat de gânditori ai timpurilor apologetice, Origen fiind numele cel mai semnificativ, mai cu seamă că acest autor a avut o serie de ezitări în clarificarea simbolismului „tunicii de piele”, iar interpretarea sa a fost mai târziu subiect al criticilor venite din partea mai multor gânditori bizantini, începând cu capadocienii. Subiectul a primit o tratare extinsă la Grigorie de Nyssa și la Grigorie de Nazianz în primul orizont cultural
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
față de sine, față de lume și față de Dumnezeu. Maxim Mărturisitorul, care a fost nu numai un trăitor al tainei creștine, dar și unul din cei mai mari filosofi al erei bizantine, a dat probabil una din cele mai complexe interpretări temei „tunicii de piele”. Mai mult ori mai puțin explicitat, simbolismul hainelor de piele poate fi descoperit la foarte mulți autori bizantini, dar probabil că cea mai interesantă implicare și interpretare după Maxim, el o primește în atmosfera creată de Renașterea bizantină
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
de viziunea antropologică răsăriteană, atrage atenția că tema „hainelor de piele” trebuie privită sub un dublu aspect, așa cum lasă să se sugereze chiar textul Genezei. Pentru că se precizează în acel pasaj biblic că Dumnezeu în milostivirea Sa a făcut această „tunică de piele” omului. Pentru că ceea ce este sub o instanță blestem, „tunica de piele”, pedeapsă ce urmează neascultării, însă prin necuprinsele lucrări dumnezeiești, devine și mijloc al unei a doua binecuvântări a omului. Omul aventurii terestre, dacă face uz corect de
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]