971 matches
-
azi”, Îl șușotesc pe la diferite mese de birt sau, uneori, Îl inserează chiar și În cărțile lor de memorii, cum a făcut-o de curând poeta Ileana Mălăncioiu. Numai că, În creștineasca și colegiala lor dorință de a-l Înnegri ușurel pe Breban, ei mai adaugă sau Înoadă altfel lucrurile, pentru ca, astfel, din căpețele de adevăruri, să se nască, cum spuneam, un alt profil al celui despre care se crede că a fost unul dintre primii dizidenți!... Astfel, În cartea poetei
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Bachus. Cam lăcomior, spun în gînd. Discuțiile devin mai puțin elevate. Nivelul lor era inferior celor duse de submediocri. Nicușor abia se ține pe picioare. Caută toaleta prin umbrar, golește paharele ca și cînd le-ar turna într-un butoi. Ușurel, dragă prietene, mai bei și acasă. Chem un taxi. Vrei să scapi de mine? Nu, dar o să-ți fie rău... Îl împing cu energie spre stradă. Oponența sa este vizibilă, dar inutilă. Ajungînd la taxi, spun o glumă tîmpită: Hai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
o gafă chiar de la început. Eu sînt român, cred că n-ai prea multe să ne reproșezi nouă, românilor. Nu răspunde imediat, ceea ce mă intrigă. Eu am multe de reproșat albilor. Eu și tot neamul meu. Băietu', ia-o mai ușurel. Dacă-i vorba de sclavie, apoi chiar n-avem nici o vină. În afară de asta, și noi eram luați sclavi de către turci și tătari. Am suferit sute și sute de ani. Poate, eu nu cunosc sclavi albi. Uită-te la mine. Am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
prinsă în... laț... adică... mă pot repezi la ea? Babalawo este surprins de întrebare și cred că niciodată n-a întîlnit un om mai...prins de focul mistuitor al dragostei. Dar...vulcanic mai sînteți! La femei omul nu se... repede. Ușurel, cu blîndețe... mă rog, o să simțiți efectul... Plec bucuros că mai pot veni la acest om misterios. Plătesc binișor, ca să fie mulțumit și să mă mai primească. Cu lampa în mînă, merg vorbind singur, îngrozit de rețeta aceea care să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
aici, ci natura și adâncimea credinței. În general, substanța cerului este ideatic-religioasă; asemenea îngerilor, reprezentarea stelelor își trage sevele din folclor: Iar doi îngeri cântă-n plângeri,/ Plâng în noapte dureros,/ Și se sting ca două stele,/ Care-n nuntă, ușurele/ Se cunun căzânde jos206. Adesea, imaginile poetice eminesciene se constituie drept comuniuni ideale între cer și pământ: piramidele-nvechite/ Urcă-n cer vârful lor mare207, iubitul se cufundă în stele/ Și în nori și-n ceruri nalte 208, ceru-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
aveți de ales: dacă vreți, puteți sta singură la camera 9, de-alături, care a fost pregătită deja; dacă nu, alegeți pe care vreți, din cei trei colegi, să stați împreună. Vă rog să decideți!... Doamna a mulțumit, a râs ușurel, ne-a privit pe fiecare, rând pe rând. Apoi s-a oprit asupra mea și a întrebat: Ei, uitați-vă, am să stau cu dumnealui. Dacă este de acord. Nu vreau să stau singură. Că stau eu destul, acasă! Fiindcă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
se Întâmplă pe aici, după cât de tare i s-au Înroșit umerii și brațele. - Neli, se milogește văr-miu, ieși repede-n șosea prin Tabără. P-ormă intri din nou pe plajă, imediat după ce treci de Spital, și-o iei ușurel până-n Sud la capăt, ca să le iei fața la țigăncile alea două care se Întoarce Încoace. Mai faci o dată Sudu’ până scapi și de alea șaișpe pahare și ne Întâlnim acasă. Hai, Neluța, scoal’ de-acolo și fugi! El o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
până mâine dimineață, dar am insistat să mergem. Mâine ieșim devreme pe plajă și avem o grămadă de treabă, așa că după o jumătate de oră ne-am despărțit de puști sătui și plini ochi de bere și am luat-o ușurel spre casă. Nu era Însă așa târziu. La puțin timp după ce ne-am Întins fiecare Într-un pat așteptând să dea În fiert mâncarea de cartofi pe care o pregătea Neli În curte pe reșou, a apărut și gazda noastră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
i-a zis: "Domnule Ministru, ajunge cât a fost pedepsit doi ani, lăsați-l pe dumnealui înapoi la trupe!" Și-am plecat de acolo locțiitor la Forțele Terestre. De-acolo, Comandant de Armată. Deci, le-am luat pe toate, așa, ușurel, în sus. Ș-acum vi le povestesc dumneavoastră pentru că pe cei care ne conduc nu-i interesează ce-a fost, cum a fost, ce poate fi folosit sau să ne "exploateze" ștința. Pe nimic, că nu cerem nimic. N-ar
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
care savura melodia ; de la un balcon de vizavi, un bărbat în vârstă, îmbrăcat doar cu un maiou chinezesc cu găurele, extrage tacticos o țigară fără filtru dintr-un pachet moldovenesc de „Plugarul”, o aprinde și începe să dea din cap ușurel, cu gândul la tinerețe. Dacă nu mă înșală ochiul și instinctul, cred că am zărit și primii pelerini (rochie lungă și severă, sacoșă de plastic, geantă de voiaj, mers alert), „pelerini de autocar”, ce doresc mai degrabă să bifeze în
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
N-am lăsat-o niciodată s-o joace pe Lady Macbeth, dar Isaaiah Mommsen i-a încredințat mai târziu rolul și a fost un dezastru. După ce am părăsit-o, Rosina și-a pierdut pentru un timp drumul, jucând în filme ușurele și la televiziune. Îmi părea bine. După ce am abandonat-o eu, n-aș fi vrut să-i văd numele în reclamele luminoase de pe Shaftesbury Avenue, și nici nu voiam să știu cine îi era regizor. La jalousie naât avec l
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
mănâncă zdravăn, bon apétit. Rosina purta un soi de pelerină din stofă neagră, cu două despicături prin care-și scosese brațele goale. Degetele îi erau acoperite cu inele, încheieturile mâinilor încărcate de brățări, care scăpărau în timp ce-și ciocnea ușurel degetele, unele de altele. Părul aspru, de culoare închisă, părând aproape negru în lumina lămpii, era împletit într-un fel de cunună grecească. Fie că-l lăsase să-i crească lung, fie-și adăugase cozi false. Fața îi era puternic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
t, pe alee către ușa din față. Nu am sunat. Ding-dongul melodios și dulceag al soneriei s-ar fi putut reverbera în aerul serii. Am ciocănit în ușă cu încheieturile degetelor, folosind vechiul cod din copilăria noastră, când ne băteam ușurel unul altuia în ușă. După un moment, Hartley mi-a deschis ușa. Reflexul la ciocănitura mea fusese, după cum mi-am închipuit, automat. Ne-am uitat unul la celălalt, cu răsuflarea tăiată, amândoi cuprinși de panică. I-am văzut ochii uimiți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
porniră să i se prelingă pe obraji. După care adăugă: — O, Charles, dragul meu, dragul meu! Își înclină capul și-l împinse spre mine, cu o mișcare de câine credincios. I-am mângâiat părul uscat și aspru, i-am desfăcut ușurel bigudiul care atârna și l-am vârât în buzunarul pantalonilor. — Hartley, rămâi cu mine pentru totdeauna. Își înălță fruntea și-și șterse din nou ochii, de astă dată cu mâneca pardesiului verde pe care-l purta peste rochia galbenă, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
Dar dacă e adevărat?“. M-am dat jos din pat tremurând și cuprins de greață, am aprins lumânarea și am deschis încet ușa dormitorului. Flacăra lumânării lumina bariera perdelei de mărgele, dar îndărătul ei nu se vedea nimic. Perdeaua clincănea ușurel, clătinată probabil de curentul care răzbea pe sub uși. Am dat cu grijă la o parte șiragurile de mărgele, am pășit încet spre odaia lui Hartley, și am răsucit ușor cheia. M-am aplecat peste prag și am privit înăuntru. Era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
dădea instrucțiuni și stabileam locul, data și ora următoarei întâlniri. Și-am spus asta TBC-istului din celulă. S-a cerut la raport și a stat mai mult... M-au scos pe mine după un timp. Acest Enăchescu a început ușurel cu ancheta... Le știam metodele și-așteptam... Cred că mai mult eu decât el așteptam de data asta. Și atunci când a văzut că eu nu spun, nu recunosc nimic, a pomenit el numele Ioja. Ce crezi, că noi nu știm
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
înalță într-o lume vie ca un boboc dintr-un fir de trandafir cules în proaspăta dimineață. Acolo, sunt multe suflete ca mine...Mă uit în jur să văd ce se întâmplă.. Simt că vibrez, muzica, apogeul fericirii mă ia ușurel și mă duce pe culmile visării, într-o lună caldă și blândă unde frumusețea desăvârșită te îmbată cu parfumul ei mirositor și te lasă să te bucuri de melancolie. Am înțeles acum că aceste suflete sunt ca și al meu
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
în relațiile sentimentale, el așteaptă de la femeie supunere necondiționată, manifestări exultante de admirație.”<footnote Alexandru Călinescu, Anton Holban.Complexul lucidității, Editura Albatros, București, 1972, p. 65 footnote> În unul din rarele momente de bucurie, topită de fericire, Irina “își povestea, ușurel, dragostea întreagă și definitivă, transformările ei prodigioase de când m-a cunoscut, vibrațiile care i-au cuprins ființa mai înainte uscată, deliciile și dezastrele fatale care se înlănțuie necontenit.” Ocupația eroului nu are deloc legătură cu ceea ce simte personajul feminine. “Eu
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
studenților se simte solidar cu tânăra. Aceasta, cu o profundă umilință, încearcă să ocupe cât mai puțin spațiu: „părul negru, tras cuminte pe după urechi, fața i se prelungea fără nici o încrețitură revelatoare, ochii i se deschideau catifelați, pielea transparentă tremura ușurel” iar mâinile sunt așezate ca să nu incomodeze. Eroina, cu atitudinea ei retrasă și ceremonială, se transformă într-un haiku vizual: „japoneza se alipise de geam ca o petală.” Pe fața ei mobilă eroul citește un surâs tragic, poate o invitație
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
forma împreună o pânză în veșnică fâlfâire. Asemeni mării de care m-am simțit odată așa de aproape. Bach ar forma valurile negre, puternice, un ritm egal și cu rezonanțe profunde. Beethoven, freamătul și cataclismele. Mozart, apa liniștită, care joacă ușurel, glumeț, și în același timp melancolic la scânteile soarelui. Wagner , vijelie. Chopin, plescăitul lopeții la razele de lună. Iar Debussy, valurile subțiri și capricioase, uneori roze, alteori argintate, lunecând pe maluri și în care își înmoaie nimfele degetele de cafea
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
Nu arata vreun semn de oboseală: calcă sprinten, cu pas de gimnast, În păpucii săi de pânză, cu talpă de sfoară. Peste halatul de un alb sclipitor, se purta încins cu sortul chirurgical de rigoare la „Caritatea". În fine, boneta ușurel trasă către o ureche, mustăcioara blondă, cu ochii săi jucăuși cărora nu le scăpa nimic, radia un aer de voioșie tinereasca. Totuși, el nu agreă glumele, nu fredona vreun crampei de melodie când Îi mergea bine operația (cum fac unii
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
mână..."") niște evidențe politice - istoria fiind și ea, cum știm, vasală, în cel mai înalt grad, a politicului. Încetul cu încetul, versurile, pentru întâia oară având lungimea tipic ivănesciană, legănătoare și deceleratoare a lecturii, își spun povestea care ne duce ușurel cu vorba de la unirea de la 1859 (care nu e nici un moment, la drept vorbind, în discuție) la unirea castă a mâinilor cu iubita, această din urmă unire având singură importanță în ierarhia sufletească a celui care relatează. Prin urmare, evenimentul
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
schimbarea de paradigmă istorică și culturală din preistorie. În direct, cu o audiență uriașă, a demonstrat cum ar trebui să arate frunza turismului nostru - ba chiar, spre amuzamentul general, a mai și dat, din când în când, la o parte, ușurel, acest cache sex preistoric, spre panica producătorilor de la Realitatea TV, cărora bărdăcile de lături aruncate în capul președintelui și a pedeleilor le sunt dragi, dar țâpuriturile deocheate ale lăutarilor la chef le cauzează la CNA. Salut această ințiativă a lui
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
doar 24 de ore și apoi vor fi retrase până la lansare. Generația 50 2008 este anul în care Madonna, Prince și Michael Jackson împlinesc 50 de ani. Puțini ar fi spus, la lansarea Madonnei în 1983, cu o muzică pop ușurică și stilul vestimentar punk și voit vulgar, că dintre toți trei ea va fi cea care va prinde această vârstă în plină glorie. După albumul de debut, succesul adevărat a început cu Like a Virgin și o apariție lascivă pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
-mi cumpăr casă de vacanță în Bulgaria. M-a stârnit tonul general al articolului. Mi-a stârnit amintiri. Și idei. Am remarcat în primul rând că textul citat mai sus (altfel un biet pretext, un cal de bătaie) se abate ușurel de la regulile jurnalistice. Deși se vrea informativ, are o forță perlocuționară evidentă: portretizează, insinuează și evidențiază o anumită atitudine față de vecinii noștri de Uniune Europeană. Invidie: „au dat lovitura cu turismul“. Suspiciune: „vecinii noștri au găsit o idee... pentru a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2190_a_3515]