7,855 matches
-
în volume, începând din 1999, când apărea Sub aripa Păsării Albastre. Valentin Marica prezintă noua sa carte de publicistică, intitulată sugestiv Iarba Golgotei, în care valorifică 40 de ani ai arhivei Radioului din Tg.-Mureș, un imens corpus amenințat de uitare. Trăim într-o epocă în care genurile publicisticii, de la eseu la interviu, își pierd puritatea clasică, iar tehnica avansată nu mai arhivează materialele folosite. Însuși Semnalul cultural cu evenimentele consemnate reface esențializat viața Transilvaniei de-a lungul celor patru decenii
UN STRĂLUCIT JUBILEU AL CĂRŢII LA TÂRGU-MUREŞ [Corola-blog/BlogPost/93535_a_94827]
-
ca Eugen Ionescu afirma că Horia Stamatu este „un mare poet, poate cel mai mare al României actuale[7]”, iar acestor aprecieri li se alătura și mereu scepticul Emil Cioran, cărțile lui Horia Stamatu continuă să zacă într-o nedreaptă uitare, poemele și eseurile publicate în presa literară a exilului românesc timp de o jumatate de veac rămân în continuare acoperite de colbul trist al nepăsării și ignoranței. Fiind vorba despre o operă de spiritualitate românească de certă valoare, pe care
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
cel negru, râul cel negru/ înconjură lumea” (Râul cel negru). Simbol al întunecărilor lumii, al întunecării sensurilor, al prăbușirii celor mai înalte valori (Nietzsche este și el pe aproape), Râul cel negru trimite cu gândul la Lethe, anticul râu al Uitării. (Să amintim că și Vintilă Horia a scris despre el!) Tragicul leitmotiv al râului (trimitere indirectă la heracliticul panta rhei) va mai apărea și în alte poeme, cum sunt Cronică sau Același râu din care cităm: „Același râu/ Îl duc
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
în volume, începând din 1999, când apărea Sub aripa Păsării Albastre. Valentin Marica prezintă noua sa carte de publicistică, intitulată sugestiv Iarba Golgotei, în care valorifică 40 de ani ai arhivei Radioului din Tg.-Mureș, un imens corpus amenințat de uitare. Trăim într-o epocă în care genurile publicisticii, de la eseu la interviu, își pierd puritatea clasică, iar tehnica avansată nu mai arhivează materialele folosite. Însuși Semnalul cultural cu evenimentele consemnate reface esențializat viața Transilvaniei de-a lungul celor patru decenii
UN STRĂLUCIT JUBILEU AL CĂRŢII LA TÂRGU-MUREŞ [Corola-blog/BlogPost/93530_a_94822]
-
Victor Roncea - Războiul nevăzut al lui Eminescu) Casă parohiala și biserica romano-catolică din Gură Humorului ...Ce putem să mai zicem despre orbii care-au dat cu piatră, care-au insinuat, parșiv, otravă, în trupul Hristosului Neamului Românesc, atunci - ...dar și uitarea, în „trupul” cărților și manualelor de azi?! Doar vorbele Aminului mai contează: Nu lumină Ce în lume-ai revărsat-o, ci păcatele și vina, Oboseală, slăbiciunea, toate relele ce sunt Într-un mod fatal legate de o mână de pământ
Mihai Eminescu – Martir al credinţei [Corola-blog/BlogPost/93640_a_94932]
-
au roșit garoafe, Timpul efemer s-a prins de un snop Clipele rebele au pus de agape, Mărăcini tufliți au albit pe loc... Pietrele-au strivit toată așteptarea Pașii rătăciți s-au oprit în drum, Pânza de păianjen a furat uitarea Mâini în căutare și-o dâră de fum... Geamul s-a crăpat ușor în lumină, Când visam albastru și ciopleam păreri Am văzut Înaltul într-o zi senină, Încă îl mai caut și acum prin Veri... Strâng în brațe salbe
TIMPUL EFEMER de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377125_a_378454]
-
Credinta > POEM HIERATIC XXI AMPRENTA VEȘNICIEI Autor: David Sofianis Publicat în: Ediția nr. 1647 din 05 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Poem Hieratic XXI Amprenta veșniciei de David Sofianis reeditare 5.07.2015 (A.D.) Amprenta omului copac adâncă răsădire de uitare cu mintea agățată de mutare s-a răsădit în veacul cel din veac... alienat de prea multa știință și-a însemnat pe frunte false vorbe ca fiind esența vieții gânduri oarbe și înotând în patimi neputință un ins neomenit de
POEM HIERATIC XXI AMPRENTA VEŞNICIEI de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377122_a_378451]
-
ușii, O să-mi pun inima să bată Și-o să presar griul cenușii Și-acolo, o s-o las uitată. Și de se zbate în negura durerii, Sunt bine, nu vreau să-mi amintesc de ea, Voi învăța și gustul dulce al uitării, Iar vântul, cu aripile-i fine, mă v-a mângâia. Voi aștepta apoi la umbra serii, Până se va stinge și ultima mea stea Și obosită, de fața hâdă a durerii, Mă voi retrage în singurătatea mea. Și cine pragul
RĂDĂCINI de MARGARETA MERLUȘCĂ în ediţia nr. 2167 din 06 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377080_a_378409]
-
beată, de fiecare zi, Tamara, adu-mi sticla de vin să uit gustul tocănițelor tale aburinde, scaunul pe care nu mai stai și nu vei mai sta niciodată, patul în care nu-ți mai tragi sufletul din ceața păgână a uitării, pumnul meu strivit de pereți, ușile trântite cu scrâșnet, când mă priveai ca o scorpie bătrână din spatele uriașei tale însingurări și îmi spuneai să mă ia dracu de nenorocit, cu băutura mea cu tot, cu viața ta croșetată din nimicuri
LUA-TE-AR DRACU, TAMARA! de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377180_a_378509]
-
până sub frunzele tremurând a blestem, până sub lacrima pe care n-o vedea nimeni. Nu ești bună de nimic, obraznico ! de nimic nu ești bună! Ce tot asculți pe la uși? Apoi vrăbiile pe care le îngropam, închinându-mă, și uitarea în care intram pe furiș... Timpul, nisipul, apa, toate curgând... Eu, învățând tăcerea, Iubirea - venind ascuțit, încet ca un țipăt de cocor în lună, aerul pe care nu-l mai puteam înghiți și mai apoi ziua în care am înțeles
DRAGOSTEA...CA O COAJĂ DE OU ÎNTR-O BATISTĂ de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377206_a_378535]
-
Acasa > Literatura > Eseuri > EXTRAS DIN MEMORIA UITĂRII Autor: Anghel Zamfir Dan Publicat în: Ediția nr. 1528 din 08 martie 2015 Toate Articolele Autorului Ca mari bărbați, mulți dintre voi ați văzut, probabil , o femeie dăruindu-se. Că a fost vorba de prima fată cu care ați făcut
EXTRAS DIN MEMORIA UITĂRII de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377230_a_378559]
-
să le prețuiți ,nu numai de ziua lor, ci în toate clipele când, neobligate, vă stau la dispoziție spre a avea voi la îndemâna ingredientul din care se prepară plăcerile vieții de AZED Anghel Zamfir Dan Referință Bibliografică: extras din memoria uitării / Anghel Zamfir Dan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1528, Anul V, 08 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Anghel Zamfir Dan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
EXTRAS DIN MEMORIA UITĂRII de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377230_a_378559]
-
adevăr cu dreptul de veto necontestat. E unică și celestă în felul ei, mântuită-n simboluri sub care alunecă prin pletele Domnului cu o mână tremurată. Lumina nu mai sare în așchii, umbra nu mai coboară în oglinzile scut de uitare sparge clipa văzută în trecere. Iat-o îngândurat născătoare în carnea cuvântului copt, sunetul pe care-l cântă fiului meu luminând viitorul. Referință Bibliografică: Femeia / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1528, Anul V, 08 martie 2015
FEMEIA de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377235_a_378564]
-
rază Și cu chipul tău de sfânt. Surâsu-ți din vis pierit Târziu s-a arătat sub zare, Sub anii anotimpului trecut Îngenunchiați de neuitare. Te-aș dezmierda c-o sărutare Dar plâng cu lacrimi blestemate, Atât doresc; să-mi fii uitare Și nici iubire de departe. Mă simt timidă cu un veac În preajma ta să fiu sărut, Doru-ți simt mult prea sărac... Iubire, de ce n-ai venit demult ? Iubitului meu De tine-aș vrea să-mi leg iubirea Că-i flacără
POEME de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377247_a_378576]
-
-ți cânte dorul tău. Ruine dintr-un templu au rămas; din „praznicile” lumii, niciun glas... * Doar timpul gârbovit, tresare când și când, și iarba înrourată se scutură de gânduri, ca de un zeu lepros, ce fără milă ne-a lăsat uitării, în piatră tăinuind ... un flaut fermecat, ... un flaut fermecat... 11 ianuarie 2015 Referință Bibliografică: Un flaut fermecat... / Valentina Becart : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1518, Anul V, 26 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Valentina Becart : Toate Drepturile
UN FLAUT FERMECAT… de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377266_a_378595]
-
trupul de sub haină, Să -l atingi cu mâna ta fierbinte Dar cum te știu semeață și vicleană Îmi dai speranțe neîmplinite .. Căci numai tu poți, binevoitoare, Să unești în suflet tot ce-i voluptos, Ce dacă -mi ești culcată-n uitare IUBIRE....tot ce am,ți-aduc prinos. Referință Bibliografică: Iubire, eu îți aduc prinos / Elena Negulescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1528, Anul V, 08 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Elena Negulescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
IUBIRE, EU ÎŢI ADUC PRINOS de ELENA NEGULESCU în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377251_a_378580]
-
Creație Muzicală „Paul Constantinescu” și i s-a acordat titlul de Cetățean de Onoare post-mortem. Vlad Iancu, director al Cabinetului Prefecturii Ploiești, i-a felicitat pe cei care prin această activitate au demonstrat că muzicianul nostru etern nu e dat uitării și dăinuie în sufletele noastre. Nicolae Dumitrescu, critic și istoric literar, în alocuțiunea rostită a avut în vedere, în mod deosebit, creația literară, picturală și cinematografică a compozitorului, recunoscând totuși că partea cea mai interesantă a creației sale trebuie căutată
IN MEMORIAM – PAUL CONSTANTINESCU, 2016 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2183 din 22 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377300_a_378629]
-
cununi de aștri luminând... Se-ntreabă unde-om fi în astă vară, De nu ne văd plimbându-ne zâmbind. Se miră florile din parcuri și din zare, Unde sunt iubirile ce-au fost... Și dacă s-au pierdut într-o uitare, Dorința de-a trăi și de a simți frumos. Chiar ploile cu stropii lor cei mari, Ce se topesc pe iarba cea blajină, Se pare că-s mai reci și tot mai rar, Mai udă tineri cu fruntea cristalină. Tăcerea
DE TE-AŞ IUBI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382131_a_383460]
-
pe foi cuminte, dar nu regret nimic din ce-o să doară! Nu scriu nimic! doar odihnesc eternul, și plâng,și râd, de dor și de-ntristare; sosi-va ziua când pe brațe lemnul, mă va-nveli sub coji lungi de uitare. Autor Doina Bezea Referință Bibliografică: NU SCRIU NIMIC! Doina Bezea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1959, Anul VI, 12 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Doina Bezea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
NU SCRIU NIMIC! de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382170_a_383499]
-
Acasa > Cultural > Ecouri > MIRELA VOICULESCU-FUGARU. GESTUL DORULUI ȘI IUBIRII Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Cu cât uitarea e mai acaparatoare și neclintită, e și mai umanizată. Raportarea omului (directă, naturală și necesară, de altfel) la capacitatea de a uita are ca premisă desăvârșirea noutății. Fără uitare, mintalul omului ar fi ca un vas în care n-ar
MIRELA VOICULESCU-FUGARU. GESTUL DORULUI ŞI IUBIRII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382231_a_383560]
-
nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Cu cât uitarea e mai acaparatoare și neclintită, e și mai umanizată. Raportarea omului (directă, naturală și necesară, de altfel) la capacitatea de a uita are ca premisă desăvârșirea noutății. Fără uitare, mintalul omului ar fi ca un vas în care n-ar mai încăpea nimic după ce s-ar umple. Ce-ar mai afla, ce-ar mai cuceri, ce-ar mai trăi, ce-ar mai iubi el dacă de la momentul trăirii conștiente
MIRELA VOICULESCU-FUGARU. GESTUL DORULUI ŞI IUBIRII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382231_a_383560]
-
trăi, ce-ar mai iubi el dacă de la momentul trăirii conștiente a vieții n-ar mai uita niciodată nimic din toate întâmplările sale?! Cât de scurtă, împovărătoare și nefericită i-ar fi viața...! Dar nu există un singur tip de uitare, există o uitare pozitivă și una rea - rea e cea provocată benevol, ca o samavolnică nepăsare, ca un act al unui ego suprem, sau o manifestare colectivă de înlăturare din amintire a ceva sau a cuiva, până când viața intră în
MIRELA VOICULESCU-FUGARU. GESTUL DORULUI ŞI IUBIRII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382231_a_383560]
-
mai iubi el dacă de la momentul trăirii conștiente a vieții n-ar mai uita niciodată nimic din toate întâmplările sale?! Cât de scurtă, împovărătoare și nefericită i-ar fi viața...! Dar nu există un singur tip de uitare, există o uitare pozitivă și una rea - rea e cea provocată benevol, ca o samavolnică nepăsare, ca un act al unui ego suprem, sau o manifestare colectivă de înlăturare din amintire a ceva sau a cuiva, până când viața intră în jocul acesta și
MIRELA VOICULESCU-FUGARU. GESTUL DORULUI ŞI IUBIRII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382231_a_383560]
-
rea - rea e cea provocată benevol, ca o samavolnică nepăsare, ca un act al unui ego suprem, sau o manifestare colectivă de înlăturare din amintire a ceva sau a cuiva, până când viața intră în jocul acesta și participă la instalarea uitării. E un jug al conștiinței acest fenomen, iar disperarea vine din faptul că uitarea unora îi afectază și pe alții. Iată un exemplu clarificator în acest context: consecvența recentă, cu bucurie parcă, de a ne uita artiștii...! N-am putea
MIRELA VOICULESCU-FUGARU. GESTUL DORULUI ŞI IUBIRII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382231_a_383560]
-
unui ego suprem, sau o manifestare colectivă de înlăturare din amintire a ceva sau a cuiva, până când viața intră în jocul acesta și participă la instalarea uitării. E un jug al conștiinței acest fenomen, iar disperarea vine din faptul că uitarea unora îi afectază și pe alții. Iată un exemplu clarificator în acest context: consecvența recentă, cu bucurie parcă, de a ne uita artiștii...! N-am putea spune, de exemplu, că mai știm mult din ce mai face Mirela Voiculescu-Fugaru, din
MIRELA VOICULESCU-FUGARU. GESTUL DORULUI ŞI IUBIRII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382231_a_383560]