2,479 matches
-
universitar din Europa Occidentală. Îngrijorarea profundă față de „destinul omului în cadrul unui inexorabil proces al umanismului aflat la răscruce” a determinat elaborarea cărții, care examinează toate aspectele gândirii contemporane și curentele corespunzătoare fiecăreia. Este - notează U. în prefață la antologia Proces umanismului (1987), în care sunt reluate câteva capitole din ediția spaniolă - un „«proces» pe care autorul îl «intentează» unui umanism deschis conflictelor și crizelor, dar nu mai puțin un dialog cu vaste consecințe”, care „nu poate să lase în umbră o
USCATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290394_a_291723]
-
determinat elaborarea cărții, care examinează toate aspectele gândirii contemporane și curentele corespunzătoare fiecăreia. Este - notează U. în prefață la antologia Proces umanismului (1987), în care sunt reluate câteva capitole din ediția spaniolă - un „«proces» pe care autorul îl «intentează» unui umanism deschis conflictelor și crizelor, dar nu mai puțin un dialog cu vaste consecințe”, care „nu poate să lase în umbră o îngrijorare profundă față de una din scăderile precumpănitoare ale timpului nostru”. În capitolul Structurologie, examenul critic vizează și doi gânditori
USCATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290394_a_291723]
-
la ontología de la cultura, Madrid, 1983; Autobiografie, Madrid, 1985; Breviario de cultură, Madrid, 1985; La otra căra de la libertad, Madrid, 1985; Anabasis, Cuenca, 1987; Ontologia culturii, îngr. și postfața Dumitru Matei, tr. Sarmiza Leahu și Gruia Novac, București, 1987; Proces umanismului, îngr. Adela Becleanu Iancu, tr. Alexandru Ciolan, pref. Zoe Dumitrescu-Bușulenga, postfața Alexandru Tănase, București, 1987; De Lorca a Ezra Pound, Madrid, 1988; Estetică e cultură planetaria di Ugo Spirito, Florența, 1989; Luceafărul, la un centenar, Madrid, 1989; Per la scomparsa
USCATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290394_a_291723]
-
prodigioasa, „Ființă românească”, 1968, 7; Nicu Caranica, „Vârstă utopiei”, „Destin”, 1968, 16; Horia Stamatu, Soarta libertății în veacul necesității, „Destin”, 1968, 16; Vintilă Horia, „Fronteras del silencio”, „Destin”, 1968, 16; Mihai Cismărescu, „Nou itinerar”, „Destin”, 1968, 17-18; Horia Stamatu, Chestiunea „umanismului” în actualitate, „Destin”, 1968, 17-18; Nicu Caranica, „Nemesis și libertate”, „Destin”, 1968, 17-18; Nicu Caranica, „Teatro occidental contemporáneo”, „Destin”, 1968, 17-18; Mihai Niculescu, George Uscătescu, „Destin”, 1969, 19-20; Nicu Caranica, „Thanatos”, „Destin”, 1971, 21-23; Octavian Vuia, „Antinomie della libertà”, „Destin
USCATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290394_a_291723]
-
Repere bibliografice: Petru Comarnescu, Liceul, gândit cu prilejul unei monografii, RFR, 1935, 10; George D. Nedelcu, „Spiritualități românești”, „Gazeta cărților”, 1941, 5-6; Petru P. Ionescu, „Spiritualități românești”, RFR, 1942, 8; „Orizonturi filosofice”, PL, 1942, 11; N. Mihăescu, Spre un nou umanism, „Acțiunea”, 1942, 649; Licu Pop, „Orizonturi filosofice”, LU, 1943, 6; François Clair, Unde-s intelectualii?, „Ancheta”, 1945, 121-122; Rodica Pandele, „Panorama dramaturgiei universale”, RITL, 1973, 4; Romulus Diaconescu, „Drama istorică universală și națională”, RL, 1977, 10; N. Barbu, „Teatru și
ZAMFIRESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290698_a_292027]
-
Lipatti, Al. A. Philippide, Matei Călinescu, Venera Antonescu, Lucian Raicu, H. Zalis, Doina Ciurea); Andriescu, Disocieri, 271-276; Dumitrescu-Bușulenga, Valori, 162-164; Georgescu, Printre cărți, 104-107; Ist. teatr. Rom., III, 463-469; Petrescu, Scriitori, 57-60; Raicu, Structuri, 104-115; Zaciu, Ordinea, 207-214; Traian Podgoreanu, Umanismul lui Tudor Vianu, București, 1973; Dumitru Micu, Periplu, București, 1974, 58-60; Crohmălniceanu, Literatura, III, 226-258; Manu, Sinteze, 62-85, passim; Micu, „Gândirea”, 945-954; Oprea, Incidențe, 29-33; Ion Vlad, Lecturi constructive, București, 1975, 48-56; 13 Rotonde 13, București, 1976, 187-203; Balotă, Universul
VIANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290512_a_291841]
-
lui Grigorescu, Faust, un mare neliniștit -, celelalte cu subiecte de morală sau reflectând o atitudine militantă pentru cauza emancipării femeii. Încercarea de a se împotrivi înrâuririlor nefaste ce acționau în epocă asupra tineretului îi definește cursurile, articolele și conferințele. În numele umanismului a înfruntat mari primejdii și în 1940, când - de la catedră - va condamna asasinarea profesorului ei, N. Iorga. În 1947 a doua ediție a monografiei Eschil este scoasă din planul Editurii Fundațiilor Regale și tot atunci încetează colaborarea sa la „Revista
VOINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290630_a_291959]
-
în genere, spiritualitatea (nevoia de absolut, „cerința de veșnicie”), apoi tensiunea dramatică (conștiința tragică, sentimentul unei crize profunde) din care s-ar putea naște „pesimismul eroic”. Mai sunt menționate în acest tablou de generație „activismul prin disperare”, „misticismul ortodox”, „agonia”, umanismul neoclasic, negativismul, naționalismul integral și chiar „comunismul marxist”. În fine, cum este un constructor spiritual, un pedagog, autorul Dimensiunii românești a existenței stabilește și rosturile generației tinere în istoria românească, în număr de patru: „să asigure unitatea sufletească a românilor
VULCANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290666_a_291995]
-
de critică și istorie literară, de recenzii și revista revistelor, de metodica a predării limbilor străine. Alți colaboratori frecvenți în paginile publicației: Virginia Cartianu (Motivul obsesional în românele lui Henry Green), Zoe Dumitrescu-Bușulenga (Don Quijote și Hamlet, eroi ai Renașterii târzii, Umanismul european și umanismul popular românesc - trepte spre umanismul socialist), Nadia Anghelescu, Venera Antonescu, Virgil Nemoianu (Orientări inovatoare în cercetarea literară din Anglia și Statele Unite), Dieter Fuhrman, Al. Cizek, Mircea Anghelescu, Marcel Saraș, Leon Levițchi, Angela Ion, Simina Noica, Anca Giurescu
STUDII DE LITERATURA UNIVERSALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289996_a_291325]
-
istorie literară, de recenzii și revista revistelor, de metodica a predării limbilor străine. Alți colaboratori frecvenți în paginile publicației: Virginia Cartianu (Motivul obsesional în românele lui Henry Green), Zoe Dumitrescu-Bușulenga (Don Quijote și Hamlet, eroi ai Renașterii târzii, Umanismul european și umanismul popular românesc - trepte spre umanismul socialist), Nadia Anghelescu, Venera Antonescu, Virgil Nemoianu (Orientări inovatoare în cercetarea literară din Anglia și Statele Unite), Dieter Fuhrman, Al. Cizek, Mircea Anghelescu, Marcel Saraș, Leon Levițchi, Angela Ion, Simina Noica, Anca Giurescu, Mihail Spăriosu (care
STUDII DE LITERATURA UNIVERSALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289996_a_291325]
-
revista revistelor, de metodica a predării limbilor străine. Alți colaboratori frecvenți în paginile publicației: Virginia Cartianu (Motivul obsesional în românele lui Henry Green), Zoe Dumitrescu-Bușulenga (Don Quijote și Hamlet, eroi ai Renașterii târzii, Umanismul european și umanismul popular românesc - trepte spre umanismul socialist), Nadia Anghelescu, Venera Antonescu, Virgil Nemoianu (Orientări inovatoare în cercetarea literară din Anglia și Statele Unite), Dieter Fuhrman, Al. Cizek, Mircea Anghelescu, Marcel Saraș, Leon Levițchi, Angela Ion, Simina Noica, Anca Giurescu, Mihail Spăriosu (care debutează aici în 1969), Virgil
STUDII DE LITERATURA UNIVERSALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289996_a_291325]
-
lărgită, de factură psiho-socială, sunt analizate „psihozele colective”, ca manifestări psihopatologice ale grupelor social-umane, fenomene de masă cu caracteristici, mecanisme și forme de manifestări proprii. Ultimul aspect, privind integrarea psihopatologiei în contextul disciplinelor umane, discută relațiile dintre aceasta și domeniul umanismelor. 35. TIPURILE ATITUDINALE FAȚĂ DE BOLILE SOMATICE ȘI PSIHICE Cadrul general Starea de boală somatică, precum și cea de boală psihică, considerate din punct de vedere medical, reprezintă forme de tulburări fie funcționale, fie organice, fie de natură mixtă, psihosomatică, ale individului
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
tehnică a unei „specialități” exclusiv medicale, în registrul antropologiei. Această atitudine ar crea premisele unei deschideri, cu perspective multiple și dintre cele mai fructuoase în sociologia bolilor mintale, revizuind și reformulând raporturile dintre stat și bolnavul psihic, în spiritul unui umanism deschis și constructiv, orientat către progresul ființei umane. 45. PSIHOPATOLOGIA ȘI ETICA Cadrul general al problemei Dezvoltarea cunoștințelor teoretice într-un domeniu atrage după sine numeroase modalități de utilizare practică a datelor științei respective. Primite inițial cu interes și entuziasm
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
intra muros, depersonalizarea educatului prin curricula schizomorfe. Propunea două remedii radicale și o nouă filosofie a educației. Remediile erau: permanentizarea educației și transformarea societății în „cetate educativă”. Acest tratament trebuie impus printr-o filosofie „medicală” pe care a botezat-o „umanism științific”. Vindecarea trebuia să conducă la formarea „omului complet”, a „omului total”. Fauré rezuma totul tulburător, într-un aforism pe care îl permite numai limba franceză: Tout homme et tout l’homme 13. La începutul secolului XXI constatăm că jocul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
câte cunosc, n-au infirmat în vreun fel această concepție generală - dimpotrivă, fie au subestimat-o, fie au ignorat-o, risipind astfel o idee pedagogică mai fertilă decât oricare alta. Întrezărim, în eforturile actuale de a sintetiza „raționalitatea modernă” și „umanismul postmodernist”, pe temeiul cunoașterii ca o cunoaștere de sine, tocmai redescoperirea acestei „ultramoderne” idei socratice. Dacă nu se va autodistruge, omenirea secolului XXI va supraviețui respectând acest măreț principiu al „cunoașterii de sine”. Theaitetos cel genial, mort prea devreme, s-
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ideal al formării „cetățeanului universal”, kosmopolith". El reprezenta „inima”, „esența” educației eleniste. Unii latini înțeleseseră foarte bine acest aspect, traducând cu finețe paideia prin humanitas (și nu prin educatiÄ, -Änis, care înseamnă „creștere”). Idealul educațional vizat de enkyklios paideia era umanismul, formarea „omului complet”. Atât trivium, cât și quadrivium se subordonau acestui scop înalt. Trivium fundamenta, iar quadrivium completa și aspira la desăvârșirea formării umanului în om prin filosofie. 5.3. Idealul „omului desăvârșit”tc "5.3. Idealul „omului desăvârșit”" Această
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cvasiîmpărtășită de un expert al domeniului, J. Cousin, în Études sur Quintillien, vol. II: Vocabulaire grec de la terminologie rhétorique dans l’Institution oratoire, Paris, 1936. 10. Avem în vedere, desigur, vestitul discurs despre dignitate homini prin care Pico va întemeia umanismul renascentist. 11. S-au realizat cercetări fundamentale pe această temă. Este considerată clasică lucrarea lui F. Lot La Fin du monde antique et le début du Moyen Age, Albin Michel, Paris, 1937. Despre sfârșitul Antichității și contactul barbarilor cu Romaniile
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
modern este: „Ce filosofie a educației trebuie aleasă pentru fundamentarea curriculumului?”. Această întrebare generală se subdivide însă în altele, întrucât orice filosofie a educației este derivată dintr-o „filosofie a omului” și o „filosofie a societății”18. Filosofiile omului (diversele „umanisme” - de la cel greco-latin până la cel renascentist și de la creștinism până la iluminism) nu au fost întotdeauna în concordanță cu societățile în care s-au dezvoltat. Umanismul existențialist al secolului XX, de exemplu, s-a dezvoltat în societatea capitalistă occidentală, profund marcată
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
derivată dintr-o „filosofie a omului” și o „filosofie a societății”18. Filosofiile omului (diversele „umanisme” - de la cel greco-latin până la cel renascentist și de la creștinism până la iluminism) nu au fost întotdeauna în concordanță cu societățile în care s-au dezvoltat. Umanismul existențialist al secolului XX, de exemplu, s-a dezvoltat în societatea capitalistă occidentală, profund marcată de liberalism și individualism. Așa-zisul „umanism socialist” derivat din marxismul secolului al XIX-lea a fost propagat în societatea totalitară comunistă edificată pe „lupta
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și de la creștinism până la iluminism) nu au fost întotdeauna în concordanță cu societățile în care s-au dezvoltat. Umanismul existențialist al secolului XX, de exemplu, s-a dezvoltat în societatea capitalistă occidentală, profund marcată de liberalism și individualism. Așa-zisul „umanism socialist” derivat din marxismul secolului al XIX-lea a fost propagat în societatea totalitară comunistă edificată pe „lupta de clasă” ș.a.m.d. Or, o filosofie a educației descrie tocmai modul în care pot fi armonizate valorile omului (înțelese ca
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
conștient. Valorile progresului nu au eliminat însă valorile tradiției. Educația europeană a procedat mai degrabă invers, acordând prioritate valorilor progresului. De asemenea, aceste valori sunt ele însele marcate de evoluțiile cunoașterii. Ceea ce am numit valorile tradiției includ mai ales achizițiile umanismului greco-latin și cuceririle morale ale creștinismului; în schimb, valorile progresului s-au construit mai ales din achiziții ale cunoașterii științifice și din aplicații tehnologice ale acestora. Până la jumătatea secolului XX, marile universități europene, înființate însă de la începutul celui de-al
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și Burnett, 1964), edificarea teoriei generalizate a dezvoltării curriculare (ASCD, 1965). Apoi au apărut „ereticii metodei științifice” - ei s-au ambiționat să introducă în dezbateri viziuni și curente noi, distructive în raport cu „tradițiile” curriculare moderne. Așa au apărut: reconceptualismul (Huebner, 1962), umanismul (Rogers, 1962; Maslow, 1962); teoria noilor priorități curriculare (Berman, 1965). Alți „nonconformiști” au scotocit, cu metode neortodoxe, prin „locuri neumblate” ale curriculumului și au dat la iveală lucruri neobișnuite. Este cazul lui Jackson (1968), care a dezvăluit existența așa-numitului
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
fundamentului infailibil a subminat nașterea științei pozitive a curriculumului. Această orientare miza totul pe valorile practicii și ale adevărului rațional. Alte orientări luau în considerare valori diferite; de exemplu, valorile democrației, ale vieții ca trăire unică și irepetabilă sau ale „umanismului”. S-au propus astfel câteva teorii curriculare insolite care păreau a fi preludiul unei noi simfonii. 13.3. Viziuni și modele curriculare bizaretc "13.3. Viziuni și modele curriculare bizare" Eșecul curriculumului pozitiv a dat naștere unor vise și proiecții
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
and Self-Actualization Psychology”, schița teoria „învățării totale” prin așa-numitele „experiențe cruciale” (peak experiences). Ambele teorii se opuneau radical psihologiei behavioriste a învățării și formării personalității; și, în consecință, repudiau miturile curriculumului modern ale eficientismului, progresivismului și pragmatismului. Reconceptualismul și umanismul au evoluat spectaculos în deceniul următor, aplicând lovituri letale gândirii curriculare moderne și demonstrând că pilonii săi de bază, raționalitatea și obiectivitatea, sunt, de fapt, „călcâie ale lui Ahile”. Mentorul celor „doi părinți ai reconceptualismului” - Dwayne Huebner și James Macdonald
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a impus ca o tehnică aptă să depășească demersurile și regulile rigide ale dezvoltării și optimizării curriculare moderne. „Atacul la metodă” realizat de Herrick cu ajutorul discipolului său James Macdonald a pecetluit începutul declinului gândirii curriculare moderne declanșat de reconceptualism și umanism. 13.5. Imposibilitatea formulării teoriei generale și reumanizarea curriculumuluitc "13.5. Imposibilitatea formul\rii teoriei generale și reumanizarea curriculumului" Un eveniment neașteptat a stopat temporar marșul triumfal al gândirii și practicii curriculare moderne, animate de încrederea nelimitată în adevăruri obiective
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]