6,447 matches
-
că fericirea trebuie ținută doar în sufletul său. Iancaidul, unde s-a născut în 26 iulie 1951, este un sat bănățean, pe vremuri fiind un loc falnic, rostuit de gospodari, care aveau în sânge hărnicia și grija de familie. Familia Ungur este una dintre cele mai numeroase din sat, în care membrii acesteia se ,,caută” și respectă reciproc. Nunta care a lăsat satul pustiu - În localitatea natală am terminat școala primară, fiind atras de învățătură și unul dintre cei mai buni
FAMILIA UNGUR – A LU’ PITĂ MOALE DIN IANCAID: O familie cu sufletul deschis [Corola-blog/BlogPost/93368_a_94660]
-
cea mai împlinită se simte atunci când toată familia se adună laolaltă. Firea sa tandră și caldă îmbogățește atmosfera familială. Ea este foarte rațională, responsabilă și fidelă, făcând mult bine celor din jur. Copiii readuc speranța Iancaidul, satul unde locuiește Mihael Ungur, de altfel unul dintre cei mai tineri primari din istoria localității, a avut parte de oameni gospodari și nume bun în rândul așezărilor bănățene. A avut un trecut din care a rămas mândria bătrânilor, atunci când își amintesc de munca, bunătatea
FAMILIA UNGUR – A LU’ PITĂ MOALE DIN IANCAID: O familie cu sufletul deschis [Corola-blog/BlogPost/93368_a_94660]
-
Control, supraveghează activitatea Consiliului Comunității Locale, al cărui președinte este Mihael. Cel mai adorabil moment din viața cuplului s-a petrecut pe 25 martie, când a venit pe lume Marian, alinarea, bucuria și fericirea fără de margini a familiei. În căminul Ungur toată admirația, dragostea și afecțiunea sunt îndreptate spre acest bebeluș simpatic, de patru luni, care umple sufletul cu hohotele de râs adresate părinților, bunicilor, dar și fiecărui oaspete care poposește la ei. Dan MATA
FAMILIA UNGUR – A LU’ PITĂ MOALE DIN IANCAID: O familie cu sufletul deschis [Corola-blog/BlogPost/93368_a_94660]
-
soldați care au murit în bătălie... nu le-a luat nimeni. Peste 150.000 de suflete sacrificate zac aici, fără să mai știe nimeni cine sunt... În zonă, s-au ridicat, de-a lungul deceniilor, un cimitir al germanilor, al ungurilor... Dar românii zac neștiuți de nimeni... Cum putea Vasile Șoimaru să aibă liniște + cunoscând toate aceste lucruri??? „Am pus o cruce pe cel mai înalt punct de-acolo, de la Cotul Donului. 156.000 de ostați români zac acolo, în pământ
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93384_a_94676]
-
Copiii pregătesc o farfurie cu lapte sau o budinca de orez, în speranța că aceasta va fi mâncată de elfi, personaje despre care se crede că îl ajută pe aducătorul de daruri. Polonezii cred că darurile vin de la stele, în timp ce ungurii spun că ele șunt aduse de îngeri. RTV.NET
LA MULŢI ANI DE SFÂNTUL NICOLAE ! [Corola-blog/BlogPost/93399_a_94691]
-
au altă religie sau că vor să fie independenți. Ce anume?! Și la noi s-a apăsat de multe ori și se mai încearcă butonul ăsta al... naționalismului. Cu el, lumea e foarte ușor de manipulat, spunând „Uite ce vor ungurii!”. Ăia să zică „Uite ce ne fac românii!” - imediat se apasă niște resorturi interioare naționaliste. Sau creștinii spun ceva, musulmanii în altă parte... Astea-s niște prostii! Sunt tâmpenii - absolut idioțenii! Suntem învățați, de mici, un anumit tipar și ni
„NO MAN’S LAND” – TNB / MIHAI CĂLIN: „PERSONAJUL SUNT EU, ÎNTR-O SITUAȚIE IMAGINARĂ” [Corola-blog/BlogPost/93412_a_94704]
-
XI-XII. „Școala comnenă hunedoreană a fost atât de puternic înfiptă în sol românesc și atât de fertil încât se înțelege automat că ancora creativă a cerebralității românești aruncată din secolul XII în urmă aterizează într-o epocă net anterioară sosirii ungurilor în Europa” (p.123-124). Este primul document de importanță fundamentală căci el confirmă continuitatea neîntreruptă a cerebralității românești la nord de Dunăre, nu numai cea biologică așa cum era până acum, iar aria vechimii culturale românești se lărgește astfel din Moldova
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
Între două fenomene adverse, chemate să conviețuiască pe parcursul unui timp nedefinit? O singură dată, Într-un cimitir din Sighișoara, am simțit materialitatea palpabilă, trupul cald al ideii de toleranță. Mă aflam la limita care despărțea mormintele sașilor de cele ale ungurilor și românilor. De o parte pe coasta de sus a dealului, pietrele funerare se aliniau Într-o ordine perfectă, numele defuncților erau scrise cu aceleași caractere de bronz și dedesubt În paranteză ocupația fiecăruia: curelar, ceasornicar, măcelar, croitor, condamnați parcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
ai ce cumpăra așa că dă-i la plex mon cher arde-l pînă-l faci una cu pămîntul) — Da de unde ai mai scos-o că e țigan? Nu spuneai chiar mata că numele lui adevărat e Feher? — Da ce, de țigani unguri n-ai auzit? Să vezi tupeu la ăsta. Îmi vine dumnealui duminică dimineața la ora nouă cu plozii și cu balabusta, ea proaspăt coafată, el pus la costum, să-i pozez că vor să le trimită rudelor ei din Tel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
probabil că era sever și el a Învățat de mic să nu fie cheltuitor și să stea mai mult retras. La școală copiii rîdeau de el că era fricos și caraghios. S-ar putea ca și bănuiala că e evreu, ungur sau țigan să-i fi adus multe necazuri. Îmi Închipui că nici nu și-a terminat bine facultatea și naiv cum e prima femeie care i-a ieșit În cale a și pus mîna pe el. Cred că are o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
în satul Lunca și alta în satul Fruntești, deservite de doi preoți și doi cântăreți; cârciumi sunt șase. Are o populație de 572 familii, sau 2288 suflete, dintre care 2226 români, 49 izraeliți (evrei), 7 armeni, un german și un ungur; 900 sunt agricultori, 30 meseriași, 13 comercianți, 45 profesiuni libere, 60 de muncitori și 30 servitori. Știu carte 136, dintre care 6 femei, nu știu carte 2152 din care 1126 femei. Contribuabili, după recensământul pentru perioada 1891-1896, sunt 443. II
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
își spune român și limba vorbită este limba română. Cele mai vechi izvoare care vorbesc despre valahi, vlahi, blacus și alte variante ale acestui etnonim le datorăm lui Nestor, călugăr slav care îi amintește pe volohi în luptele lor cu ungurii, veniți în Panonia la anul 896, în lucrarea „Povestea vremurilor de demult”, apoi în documente bizantine, maghiare, papale, armenești, persane și turcești. Pentru teritoriul dintre Carpații Răsăriteni și Nistru - viitorul stat șara Românească Moldova, care a purtat diverse denumiri după
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
făcut, la începutul secolului al IV-lea, incursiuni la sudul Dunării, de unde adunau prizonieri creștini. Timp de un mileniu (secolul al III-a - al XIII-lea) teritoriul românesc a fost supus invaziilor populațiilor migratoare barbare: goții, hunii, avarii, slavii, bulgarii, ungurii, pecenegii, cumanii și, ultimii, mongolo-tătarii. S-a demonstrat științific că stăpânirile străine au cunoscut perioade de reflux de discontinuitate, timp în care societatea protoromânească și românească s-a consolidat economic, politic și cultural spiritual, desăvârșindu-se procesul de formare a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
peste munți din Transilvania se întorceau în locurile de pornire. Aceste treceri peste munți, în Transilvania, a unor familii românești care căutau liniște și stabilitate, au alimentat teoria imigraționist elaborată de Robert Rösler în 1871 și îmbrățișată entuziast de istoricii unguri care, animați de fantasmele hungarismului, contestă românilor din Transilvania autohtonia în propria țară și, implicit, justifică pretențiile teritoriale ale Ungariei asupra Transilvaniei. în legătură cu aceste mișcări de populație românească în teritoriile românești, peste granițele politice impuse, se poate afirma că românii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cauze de ordin politic c) cauze de ordin religios a) Cauze de ordin social-economic. între acestea, cu cel mai mare impact asupra comunităților românești, se distinge deposedarea de pământ a românilor; însușirea în mod abuziv de către reprezentanții sașilor, secuilor și ungurilor a pământurilor obținute prin mari eforturi de familiile românești. Nu ne vom referi la situația economică a românilor care a determinat răscoala de la Bobâlna din 1437, războiul țărănesc din 1514, a altor mișcări sociale care au culminat cu nesupunerea la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
au rude, prieteni și cumnați, și mulți oameni laudă acea țară, că acolo pământul este mai roditor decât pe la noi, și dăjdiile și robotele sunt mai ușoare.” b) Cauzele de ordin politic-național își găsesc originea în nerecunoașterea națiunii române, alături de unguri, sași și secui, deși românii singuri erau mai numeroși decât toți ceilalți luați împreună. încă din anul 1437 când între unguri, sași și secui s-a încheiat înțelegerea numită „Unio trium nationum”, Unirea celor trei națiuni, românii au fost excluși
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
dăjdiile și robotele sunt mai ușoare.” b) Cauzele de ordin politic-național își găsesc originea în nerecunoașterea națiunii române, alături de unguri, sași și secui, deși românii singuri erau mai numeroși decât toți ceilalți luați împreună. încă din anul 1437 când între unguri, sași și secui s-a încheiat înțelegerea numită „Unio trium nationum”, Unirea celor trei națiuni, românii au fost excluși, fiind declarați venetici, tolerați și lipsiți de „națio”, de origine nobilă. în baza acestei înțelegeri, românii au fost marginalizați, excluși de la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fost recunoscută cu drepturi egale, alături de religia catolică, calvină, luterană și evanghelică. Preoții ortodocși erau în stare de iobăgie, trăiau aidoma comunității sătești, nu se bucurau de niciun drept. Asupra românilor s-a abătut mai întâi urgia reformei religioase. Nobilii unguri, trecuți la catolicism, voiau să-i atragă și pe români, dar s-au lovit de rezistența credincioșilor ortodocși, a preoților și vlădicilor români. După ocuparea Transilvaniei de către habsburgi (1699, pacea de la Karlovitz), a început atragerea românilor la unirea cu Roma
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de dări până la înjghebarea gospodăriei, întemeiau sate numite Ungureni, Mărgineni, erau așezați în satele existente, într-o parte de sat, contopindu-se, în final, cu localnicii. Sate cu numele Ungureni (așa li se spunea românilor veniți din Transilvania stăpânită de unguri) sunt și în județul Bacău; Ungureni și Lecca-Ungureni, dar sunt răspândite în toate județele țării. Emisarii plecați din Moldova și șara Românească, trimiși de domnii șărilor Române încurajau bejenia și le arătau avantajele materiale oferite de noua stăpânire. Din cele
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în spațiul etnică românesc. Acești stăpâni vremelnici, care aveau forța militară de partea lor, percepeau de la populația locală, sedentară,diferite dări și tributuri în schimbul asigurării securității în fața altor migratori. Este de înțeles că populația de stepă, asiatice (hunii, avarii, bulgarii, ungurii, pecenegii, cumanii, mongolo-tătarii), crescătoare de animale, să nu perceapă de la populația locală românească animale - vite mari, oi, capre, cai (poate cai de călărie și transport), nici lapte, nici brânză și unt, ci cereale - grâu și orz, ovăz pentru cai la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
tuberculii unor plante. Erau sacrificați în tot timpul anului, deoarece reglementările unei alimentații creștinești s-au impusă mai târziu. Probabil că o parte dintre râmători erau dați ca tribut migratorilor care nu îmbrățișaseră religia mahomedană: pecenegii, cumanii, uzii, bulgarii și ungurii. Mongolo-tătarii, trecuți la mahomedanism, erau opriți de a consuma carnea unui animal considerat spurcat. În tot arealul românesc, cu precădere în zonele joase, de șes, creștea calul sălbatic. Din acest cal sălbatic, încrucișat cu caii domestici, dar și cu caii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ruși” din zona Haliciului , armeni din statele din jur care au primit de la Alexandru cel Bun privilegii comerciale. Din zona Harghita - Covasna, au trecut munții, așezându-se pe valea Siretului, populația numită ceangăi, revendicată acum și de români și de unguri, considerată a fi o populație românească trecută la catolicism. Trecerea acestora peste munți, în regiunea Bacăului, s-a făcut în valuri, în perioade de timp diferite. Zona cuprinsă între râul Siret și Bârlad, o zonă de dealuri, atunci împădurite, dispuse
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Moldova 60.000 de oi, „cu carnea deosebit de gustoasă și ușor de mistuit.” „ÎRegiunile de câmpie au însă cai mai mari, falnici, renumiți prin frumusețea armonioasă a făpturii, prin iuțeala și rezistența lor, dar și foarte lăudați de poloni și unguri, ba chiar și de turci, care au și un proverb: „Un persan tânăr și un cal moldovenescă sunt mai de laudă ca orice”. Locul îngrădit unde stăteau și pășunau caii era desemnat de un termen turcescă - ceair - din care răzeșii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
O nouă arondare a comunelor în cadrul unei organizări administrative raționale realizată în anii 1890-1891 înregistrează pentru comuna Filipeni 572 capi de familie cu 2.288 de suflete, din care 2.230 români, 49 evrei, 7 armeni, 1 german și 1 ungur, toți de „protecție română”. Repartizarea populației pe sate era următoarea: Nici în această statistică nu sunt cuprinse cătunele: Valea Boțului, Moara lui Conachi, Pârlituri, Runcă și Știubiana. S-ar putea ca populația unor cătune să fie cuprinsă în populația satelor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
partidului unic, pentru reprimarea tuturor celor care era adversari, sau ar fi putut deveni. Au fost create noile organe ale statului democrat-popular: securitatea și miliția. În securitate au acționat, organizat și condusă securiști aduși din Uniunea Sovietică, mulți evrei și unguri, dar și români, unii au fost delatori, informatori, vigilenți cu dușmanii poporului, alții au fost torționarii din lagăre și închisori care au maltratat, bătut, schingiuit, omorât oameni nevinovați. Când toate pârghiile de conducere și reprimare erau în mâinile Partidului Comunist
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]