1,703 matches
-
față de primejdia ce ne amenință din partea puternicei Rusii, avem nevoie de sprijinul Puterilor Centrale”. În același timp, afirma că „deoarece primejdiile ce amenință România din partea Rusiei sunt mai serioase decât necazul și durerea pentru răul tratament al românilor din țările ungurești, România caută ocrotire și siguranță la Tripla Alianță”. În cadrul unei Întrevederi Între Carp - sosit de la Viena și I.C. Brătianu, primul Îi mărturisea că „Întrezărea din conversațiile cu principele Reuss, posibilitatea intrării României În Tripla Alianță”, Înfățișând „avantajele enorme ce
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
din regat nu pot rămâne nepăsători În fața acestui fapt. Este necesar ca ungurii să-și schimbe atitudinea, căci relațiuni bune Între români și ei ar fi o stavilă reală În contra puternicei atracțiuni ce Împinge slavii de la nord spre Marea Mediterană. Șovinismul unguresc ar putea deveni o nenorocire imensă pentru centrul și orientul Europei”. În aceeași ordine de idei, Carp a căutat să arate că „nu există nici o simpatie pentru Rusia În România, care de mai multe ori a avut de suferit de pe urma
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
din România care emigrau În Statele Unite, și vorbea de „serioasa preocupare a Statelor Unite” pentru soarta evreilor, de „persecutarea acestei rase, care a mai determinat o dată intervenția americanilor În 1872”, de imposibilitatea Statelor Unite de a tăcea față de o nedreptate internațională”. Presa ungurească, vieneză, dar mai ales cea berlineză jubila, În timp ce În țară indignarea aatins cote maxime, fiindcă, pe de o parte nu existau persecuții Împotriva evreilor, iar pe de altă parte era vorba de amestecul unui stat străin În treburile interne, lucru
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
ale Micii Înțelegeri erau, din toate punctele de vedere, mai puternice decât Ungaria (și ca populație, și ca armată, și ca întindere teritorială, etc.), așa încât niciuna n-ar fi avut nevoie de ajutorul celorlalte pentru a înfrânge un eventual atac unguresc. Pe de altă parte, în eventualitatea că Ungaria ar fi avut sprijinul unei mari puteri (cum s-a întâmplat mai târziu) cele trei state ale Micii Înțelegeri n-ar fi putut împiedica - și în fapt nici n-au putut împiedica
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
referă la studenții vienezi din cadrul "Societății literare" "...mai ales bucovineni, ardeleni de la Sibiu, de la Brașov și de la Năsăud, vreo doi-trei bănățeni ori ungureni, cei mai mulți înaintați în studii, câteva doctoranzi...". Fără să indice vreun nume, și aici I. Slavici păstrează părțile "ungurești" în care este inclus Sătmarul. Să vedem dacă datele despre "V. Lucaciu" ar putea corespunde: V. Lucaciu, memoran distul, s-a născut la doi ani după M. Eminescu în 1852. M. Eminescu era la Viena în perioada 1869-1872. V. Lucaciu
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
dezrobirii. Numai decât dragostea de neam, de limba română a fost mobilul și rostul îndărătniciei muncii gazetărești a unor condeie care au pregătit și contribuit politic și moral la Marea Unire. Stăpâniți peste 200 de ani de asuprirea austriacă și ungurească în Țara Oașului și Maramureș, de cea austriacă 144 de 9 ani în Bucovina, de cea rusească 106 ani în Basarabia, România de la 1918 visa veșnica neatârnare în hotarele ei firești.... Cât privește Bucovina Hurmuzăcheștilor și a „Arboreștenilor” ieșită din
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
luptelor aprige pentru ființa neamului nostru” - scria R. Cântea în Glasul Bucovinei nr.86 din 19 februarie (4 martie) 1919. Ca în același ziar, la 21 februarie/6 martie 1919 să citim:” În timpul înmormântării lui Gh. Pop de Băsești bande ungurești înarmate cu mitraliere au tras asupra norodului adunat în biserică. Lumea sa împrăștiat înfricoșată și mortul a rămas singur în biserică. Oastea noastră, care tocmai înainta peste linia de demarcație, a împrăștiat pe atacatori cu salve de foc și înmormântarea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
familia regală din România. O știre vorbea despre discursul M. Sale Regina României Carmen Sylva rostit la recepția profesorilor universitari cu ocazia inaugurării Universității din Iași (7 noiembrie 1897); Alta consemna: „Cu ocazia vizitei perechii regale române la Budapesta universitatea ungurească a oferit titlul de doctor de onoare M. Sale Regina pentru scrierile sale literare. Diploma legată într-un album splendid a fost deja trimisă de Universitatea din Budapesta contelui Goluchowsky, ca pe cale diplomatică să fie remisă M. Sale Regina. Diploma
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Teresia și împăratul turcesc Abdul Hamid (1777), întoarcerea moaștelor S. Ioan cel Nou de la Zolkwa la Suceava, la porunca împăratului Iosif II (1783), răscoala românilor din Ardeal sub Horia, Cloșca și Crișan în contra ungurilor și dărâmarea a 264 de curți ungurești (1784), formarea „fondului religionar” din moșiile mănăstirilor și a Episcopiei din Bucovina (1786), întâia unire a Bucovinei cu Galiția (1788), revoluția cea mare a francezilor (1789), proclamarea Bucovinei de țară autonomă (1790), a doua unire a Bucovinei cu Galiția (1807
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
252 au fost reunite constant sub genericul "Războiul pentru întregirea neamului"253. Românii păreau convinși că avuseseră războiul lor separat de marea conflagrație mondială care nu s-a sfârșise în 1918, ci în 1919, după campania din Ungaria, când "orașele ungurești și satele îngrozite de stăpânirea sângeroasă a bolșevicilor au salutat pe ostașii români ca pe niște mântuitori"254. Pentru contemporani, povestea unirii nu se încheiase cu ziua de 1 Decembrie 1918, căci "granița cea nouă între România și Ungaria s-
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Tratatul de pace de la Paris (1947), astfel încât un mare număr de etnici unguri locuiau acum în alte state. Cultivarea minorității maghiare devenea un obiectiv major, iar tratatul respectiv se făcea vinovat de a fi "ofensat națiunea", neacordând protecție specială comunităților ungurești din țările vecine 56. În plus, după represiunea ce a urmat revoluției din 1956, alt val de locuitori părăseau țara, sporind astfel diaspora. Guvernul Kadar se făcea deci vinovat de o serioasă neglijență, căci "nu s-a interesat de maghiarii
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Democratic Maghiar, care în scurt timp va deveni o mișcare politică" (Ibidem, p. 170). 55 Ibidem, p. 150. 56 Tratatul "a consimțit nevalabilitatea alipirii de teritorii [din anii anteriori], ba mai mult, a dat parțial dreptate pretențiilor cehilor, trei localități ungurești fiind pierdute [iar] regiunea subcarpatică a trecut la Ucraina, [în] Uniunea Sovietică". În plus, acest veritabil "dictat", "ca și cel de la Trianon, a mărit ofensa națiunii maghiare", întrucât nu a prevăzut nici o formă de protecție a minorităților" (Ibidem, p. 165
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
limbii române literare. După 1840 unele tendințe puriste din concepția sa lingvistică iau amploare, H.-R. devenind, de fapt, adversarul propriilor principii de la 1828 (Paralelism între limba română și italiană, 1840, Vocabular de vorbe streine în limba română, adică slavone, ungurești, turcești, nemțești, grecești etc., 1847). Limba română literară - considerată acum operă a specialiștilor sau a unui geniu reformator - urma să fie „purificată” de toate cuvintele neromanice, care ar fi trebuit înlocuite cu altele, de origine latină și mai ales italiană
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
stat care se voia liber și independent. V. mai departe, p. 364 și urm. și nota 91. 108. Asemenea comentarii sunt amintite și în memoriile principelui Carol în care se notează, la 21 aprilie/3 mai 1877, că unele ziare ungurești, iritate împotriva tânărului stat român „în mânia lor se urcă până la trufia d-a zice că un singur regiment de honvezi e d-ajuns ca să zdrobească toată armata românească. Ele nu tăgăduiesc deloc simpatia lor pentru turci și arată Rusiei
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
a fost, teoretic, desființată, ea preschimbându-se în Partidul Apărării Patriei și în Clubul Refugiaților Ardeleni, care, mai târziu, au fuzionat sub denumirea de Liga Națională Ungară. Succesul propagandei revizioniste în Anglia s-a produs după înființarea unui Muzeu Pedagogic Unguresc, care a fost „izvorul cel mai mare” de publicații, care s-au răspândit în unitățile de învățământ britanice și în coloniile imperiului. Aceste publicații au utilizat denumiri ungare ale localităților, indiferent dacă s-au aflat în Ungaria sau în statele
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
treacă frontiera: „Față de legea făcută de unguri împotriva celor care trec frontiera din Ardealul de Nord, deci împotriva Românilor, se va redacta și la noi o lege similară, care se va publica pentru a răspunde în aceeași măsură la provocațiunea ungurească”. Scopul aceste legi era „să dea aceleași drepturi de a trage jandarmilor sau militarilor împotriva ungurilor (din Ardeal, Bucovina și Moldova) ca cele ce sunt date de legea ungurească”. După evenimentele din martie 1944, când Ungaria a fost ocupată de
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
se va publica pentru a răspunde în aceeași măsură la provocațiunea ungurească”. Scopul aceste legi era „să dea aceleași drepturi de a trage jandarmilor sau militarilor împotriva ungurilor (din Ardeal, Bucovina și Moldova) ca cele ce sunt date de legea ungurească”. După evenimentele din martie 1944, când Ungaria a fost ocupată de Germania, acțiunea maghiară s-a arătat „îngrijorată de o retrocedare a părții de nord a Ardealului către România” și a menținut o stare continuă de ostilitate față de autoritățile de la
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
este reprezentată de Ion Chiru-Nanov (Două lumânări), C. Cerna (Plin de carte până-n gât) și Const. Nutzescu (O clipă de viată). Publicația se deschide cu un articol de protest privind starea țăranului român din Transilvania (Drepturile țăranului român din Țara ungurească de G.Z. Brașoveanul, pseudonim al lui George Zamfir), urmat de o relatare, Măcelul de la Galați. Redactorii militează pentru drepturile sociale și naționale ale românilor din Transilvania, exprimându-și solidaritatea cu acțiunile și cauza lor (Paznicii păcii și cinstei). M.Pp.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289016_a_290345]
-
fi să-l credem pe autorul Letopisețului Cantacuzinesc, toți Înaintașii românilor au sosit În Ardeal venind de la miazăzi, ba chiar de la sudul Dunării, de unde „au pribegit spre miiazănoapte” și „trecând apa Dunării, au descălecat la Turnul Severinului, alții În Țara Ungurească, pre apa Oltului, și pre apa Morășului, și pre apa Tisei, ajungând și până la Maramurăș”. Dacă acest episod nu s-a petrecut chiar În secolul al XIII-lea, atunci el datează cel puțin de pe vremea când pe la Porțile de Fier
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Învățase la vârsta de șapte ani, În vara lui 1918, când unchiul său Traian XE "Traian" Barbu XE "Barbu" (ofițer Într-un regiment de cavalerie k.u.k.), sosit În permisie din Ucraina, l-a scos de la școala de stat, ungurească, preferată de străbunicul Gheorghe (care nu făcuse Încă voiajul inițiatic la Alba Iulia), și l-a Înscris la o școală confesională românească... Uneori, În câte-o excursie, hăuleam numai de-al dracului, În ciuda ungurilor („barbarii de turani”) - o semnificație a
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
sarcina de a reface Universitas, acea solidaritate intelectuală pe care străbunicii noștri nu au mai reușit să o păstreze, dar poate nu din vina lor, ci sub povara unei istorii neiertătoare. Desigur, nu toți românii care au urmat școlile superioare ungurești În cei 76 de ani cu predare În limba maghiară au pășit pe calea urmată de un Avram Iancu XE "Iancu" . Unii dintre ei, cum a fost profesorul Grigore Moldovan XE "Moldovan" (Moldován Gergely), chiar dacă nu și-au renegat niciodată
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
unui regim politic naționalist, Într-o epocă În care - trebuie să recunoaștem - naționalismul era una dintre ideologiile dominante ale continentului. Din asemenea motive, românilor clujeni le vine greu astăzi să Își asume trecutul istoric, așa cum este el, un trecut preponderent unguresc, cel puțin În ultimele șapte sute de ani, al unui oraș preponderent românesc la ora actuală. Din asemenea motive, În ultimii ani, orașul se acoperă, din zi În zi, cu noi monumente grandioase, de obicei distonante, sau cu tăblițe stridente care
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
stridente care sfredelesc liniștea vechilor ziduri medievale. Tot acest efort, demn de o cauză mai bună, vizează fasonarea și evidențierea unui trecut cât mai românesc al orașului, tocmai datorită greutății de a accepta elementele atât de puternice, autentice, ale trecutului unguresc al acestuia. Iar această greutate de a accepta trecutul se datorează unei istorii reale, dar și uneia scrise, care a subliniat mereu, În mod obsesiv, faptul că românii și maghiarii au fost inamici de-a lungul secolelor, că „noi” suntem
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
era aceea a unei Transilvanii românești, În care românii să dețină rolul conducător, având ca argumente legitimante majoritatea lor numerică, precum și o construcție istorică axată pe ideea priorității și continuității. În fine, a treia variantă era aceea a unei Transilvanii ungurești. Ea se Întemeia tot pe un argument istoric, cel al apartenenței Ardealului la Regatul Ungariei, dar și pe unul de factură modernă, respectiv pe proiectul național maghiar, elaborat de Széchenyi și Kossuth XE "Kossuth" , bazat pe contiguitatea națiunii maghiare În
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și națiune Își putea urma cursul, Întrerupt doar de proiectele identitare concurente care edificau, În mod similar, o Transilvanie maghiară. De atunci și până astăzi, locuitorii Ardealului s-au obișnuit să creadă că afirmația potrivit căreia Transilvania este românească (sau ungurească) reprezintă expresia unui dat natural, justificat de „realitățile” istorice și demografice. S-a conștientizat prea puțin faptul că o asemenea afirmație se referă la o construcție socială, zidită din istorii parțiale și subiective, ale unor oameni de limbi și culturi
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]