1,889 matches
-
un indian, întrucât acea informație și acea idee sunt percepute, înțelese și filtrate prin minți condiționate de experiențe diferite și modelate de concepții diferite privind ce este adevărat, bun, dezirabil și avantajos politic. Astfel, chiar dacă am trăi într-o lume unificată în mod real de tehnologia modernă, cu oameni, știri și idei care se mișcă liber indiferent de granițele naționale, nu am avea o opinie publică internațională, întrucât, dacă mințile oamenilor ar fi capabile să comunice una cu cealaltă fără impedimente
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
autoritatea supremă care legiferează și aplică legile pentru cetățean. Forțele supranaționale, cum ar fi religiile universale, umanitarismul, cosmopolitismul și toate celălalte legături individuale, instituții, organizații care leagă cetățenii și transcend granițele naționale sunt infinit mai slabe astăzi decât forțele care unifică cetățenii în interiorul granițelor naționale și care îi separă pe aceștia de restul lumii. O asemenea slăbire a legăturilor supranaționale, care ar trebui să fie puternice pentru a putea impune restricții eficiente politicilor externe naționale, constituie produsul colateral negativ al marii
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
și a avansului liberal al americanilor. Deținând o putere globală datorită resurselor proprii și teritoriilor extinse cu care sunt unite prin destin, întinzându-și în depărtare influența și acțiunile lor, ce pondere vor avea aceste națiuni dacă reușesc să-și unifice politicile în pofida obstacolelor dintre ele, existente de-a lungul timpului!3 Dar nu numai slăbiciunea națiunilor europene în comparație cu Statele Unite și Uniunea Sovietică este ceea ce îi împiedică să îndeplinească această misiune. Mai presus de orice, în discursul său, generalul De Gaulle
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
fost înființată la 25 iulie 1952, iar celelalte două comunități au început să funcționeze pe 1 ianuarie 1958. Toate au aceiași membri: Belgia, Franța, Germania de Vest, Italia, Luxemburg și Olanda. Instituțiile lor, la început similare, dar separate, au fost unificate în anul 1967. În consecință, comunitățile operează acum sub o autoritate executivă comună, numită Comisia Europeană, un Parlament European și o Curte de Justiție comună, un Consiliu de Miniștri și un Comitet Economic și Social finalizează lista. Din moment ce instituțiile comune
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
și explicații cuprinzătoare cu care nici Tucidide, nici Morgenthau nu pot rivaliza. În ciuda limitelor acestuia din urmă, este însă important să recunoaștem faptul că toți trei admit că rivalitatea pentru securitate culminează cu lupta pentru dominație, iar această afirmație esențială unifică, mai mult decât altele, învățăturile realismului tradițional. La nivelul unității de analiză și al logicii cauzale, toți trei teoreticieni împărtășesc, din nou, importante aspecte similare. În ciuda folosirii premiselor sistemului de state, Tucidide pune accentul pe caracterul „oamenilor în interiorul entităților lor
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
introduce specii cu frunziș mai închis. În nișele masivelor se vor amplasa specii arbustive rezistente la vânt, la tasarea și înțelenirea solului, cu înflorire abundentă, fructe frumoase sau port interesant, care să înlăture monotonia creată uneori de masive. Teatrul verde. Unifică arhitectura peisajului în ansamblu, cu arhitectura formelor de vegetație. În comparația cu teatrele închise construite, teatrele verzi sunt mai greu de amenajat în ceea ce privește acustica, nu pot fi folosite în condiții climatice nefavorabile și trebuie așteptat o perioadă relativ lungă până la
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
pulstonica neuroștiință fundamentală ce astfel și-a propus să racordeze teoria și tehnologia (bio)laserilor la domeniul complex al sistemelor (bio)logice și al microundelor. Autonomia științifică dublată de experimentul clinic este concepută avînd în vedere o teorie coerentă, ce unifică datele tehnologiei laserilor, dar și cu cele specifice biologiei din domeniul microundelor, al pulstonicii în ultimă instanță astfel înțeleasă: o perspectivă biologică [cf. Beloussov, 2003]: ce studiază emisia, stocarea și transmiterea de pulstoni/ bioluminiscență (ca o emisie de tip biolaser
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
se caracterizează prin aceea că, simultan cu analiza și reproducerea sonoră a sunetelor pronunțate corect, precum și cu recunoașterea literelor corespunzătoare, are loc și însușirea scrierii, relativ cursive, a fiecărei litere. Urmează apoi faza analitico- sintetică în care copilul reușește să unifice componentele grafice ale morfemelor și grupurile de silabe în cuvinte. În final, elevul din clasa I va ajunge în faza sintetică în care scrierea devine un obiect de redare grafică, de exprimare a ideilor, a cunoștințelor. Însușirea scris- cititului nu
Elemente specifice comunic?rii la elevii cu dificult??i de ?nv??are din ciclul primar by Gabriela Raus () [Corola-publishinghouse/Science/84053_a_85378]
-
Sherif, Theodore Newcomb sau Seymour Lipset, dezvoltării funcțiilor cognitive sau apariției unor sisteme de valori. ν Conform preceptelor puse În circulație la sfârșitul secolului al XIX-lea de către psihologii Școlii de la Wurzburg, orice atitudine este caracterizată de anumite „atribute”. Acestea, unificate Într-un „câmp”, definesc un „univers” ce poate fi decriptat cu ajutorul unor „itemi”, care trebuie să fie gradați și să nu se suprapună. Principalele tipologii sunt legate de relațiile Între indivizi (Elias Porter), de „obiectele focale” sau de „genotipuri” (Gordon
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Întâi, criza instituțiilor Însărcinate cu crearea legăturilor sociale, criză provocată de „destructurarea unui ansamblu relativ bine integrat pe care Îl alcătuiau Încă În anii ’60 mai Întâi sistemul de raporturi sociale propriu erei industriale, În al doilea rând sistemul instituțional unificat de valorile republicane ă libertate, egalitate, fraternitate ă și, În al treilea rând, cultura și o identitate națională sprijinită, În mod contradictoriu, pe ideile de progres economic și de deschidere și, În același timp, pe ideea de Închidere naționalistă” (Wievorka
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
este Împărțită cu diverși actori internaționali; dacă statele nu mai dețin controlul asupra propriilor teritorii; și, În sfârșit, dacă frontierele teritoriale și politice sunt din ce În ce mai permeabile?” (McGrew, 1997). Și de ce să te separi Într-o lume care tinde să se unifice? Argumentul se impune prin evidența sa aparentă. Realitatea este totuși ceva mai complexă. Pe lângă faptul că numărul statelor membre ale Națiunilor Unite a crescut cu 20% Între 1990 și 2000 (au apărut 30 de state noi), James Minahan a numărat
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
conformității cu situațiile originare etc. Variația și variabilitatea limbii populare vorbite nu pot constitui însă o bază sau un îndreptar pentru norma prescrisă, căci ea nu trebuie să urmeze orbește inovațiile din vorbire. Dimpotrivă, norma prescrisă are rolul de a unifica și de a stabiliza limba, încît limba populară (și norma ei cutumiară) trebuie să se raporteze la limba literară și la norma ei, în măsura în care această normă este întemeiată. Prin urmare, norma limbii literare produce o selecție a modelelor normei cutumiare
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
au structurat unele cu sau împotriva altora. Cehoslovacia, fie că este vorba de Prima Republică (1920-1938) sau de sistemul de tip sovietic (1948-1989), pentru a nu vorbi decât de sisteme politice care au cunoscut o durată semnificativă 43, n-a unificat clivajele anterioare care au continuat să dureze în dezacordurile lor teritoriale multiple. S-a văzut asta foarte clar cu ocazia Primăverii de la Praga și încă mai mult poate cu ocazia perioadei așa-zisei "normalizări" de după 1969. Este suficient să evocăm
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
tranziției, religia a căpătat importanță în sfera publică. Identitatea religioasă funcționează ca un mijloc de compensare a pierderilor care însoțesc restructurarea societății, ceea ce dă naștere la dezbateri culturale în cadrul discursului public. Biserica Catolică poloneză, în calitate de putere morală care dirijează și unifică în cadrul luptei anticomuniste, a avut impactul cel mai puternic asupra politicii în timpul perioadei de tranziție, fiind susținută de majoritatea opozanților regimului. Cu toate acestea, tranziția de la comunism la democrație pune Bisericile Europei Centrale și Orientale în fața unei situații cu totul
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
deveni membru pentru a-l putea schimba din interior. Evoluția partidului comunist român oferă o dovadă incontestabilă a manierei în care, prin ritualizarea și prin pierderea caracterului ei instrumental o ideologie totalitară se transformă în practică administrativă a unei națiuni unificate 57. Cu timpul, monopolul totalitar român s-a schimbat într-atât încât a devenit de nerecunoscut în ochii primilor săi gestionari. Într-un mod curios supraviețuitorii primei generații de conducători comuniști au fost nevoiți să adopte ca strategie luarea de
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
cu Partidul Național Liberal Aripa Tânără (o disidentă a Partidului Național Liberal). 147 Fuziune cu Mișcarea Ecologistă din România (aprilie 1991). 148 După alegerile din 1992, membru al alianței Naționale a Social-democrației (ANSD), creată în 26 iulie 1993 pentru a unifica mișcarea socio-democrată. ANSD cuprindea: Partidul Democrat Independent, Partidul Republican Creștin, Partidul Social-Democrat Constantin Titel Petrescu, Partidul Social-Democrat Tradițional, Partidul Laburist Român, Partidul Social-Democrat Tradițional, Partidul Noua Democrație și Partidul Național Democrat. După 1992, membru al ANSD (Vezi nota consacrată Partidului
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
A publicat, în 2002, cartea Synaptic Self în care încearcă să răspundă la întrebarea: "Ce este sinele (self)?". Sinele este rezultatul ansamblului conexiunilor noastre sinaptice cu mediul interior și exterior, demonstrând, deci, o plasticitate sinaptică dinamică. Teoria sinaptică a sinelui unifică domeniile psihologic, social, moral, estetic și spiritual, între cunoaștere și conștiință. Ledoux explică de ce alții văd în noi lucruri pe care noi nu le vedem. În 2005 publică cartea Creierul emoțional în care dezvoltă ideea menționată în cartea Synaptic Self
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
controlor). Potrivit definițiilor de tip unificațional, bazate pe constrângeri, cele două elemente care intră într-o relație de acord conțin informații parțiale despre o unitate lingvistică și, prin acord, informațiile specificate de aceste două elemente trebuie să coincidă, să fie unificate. Acordul este astfel o variație sistematică (cf. Pollard și Sag, 1994). Vom adopta în această lucrare o definiție de tip derivațional, care are vedere faptul că acordul este unidirecțional, fiind transmis de la nominal la verb și la adjectiv. Astfel, acordul
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
conceptual se poate presupune și pentru (12)a, unde se poate presupune că nominalul care denumește generic conceptul este romanul (de genul neutru). Trebuie însă să introducem condiția ca trăsăturile interpretabile ale verbului și ale adjectivului să fie verificate de / unificate cu trăsăturile substantivului-controlor. Dacă nu am avea această condiție, orice acord semantic ar fi posibil, ceea ce nu se întâmplă: (14) a. *Echipa au făcut testul antidoping. b. *Vedeta e obosit. (despre un bărbat) Prin urmare, vom adopta ipoteza că acordul
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
explicăm de ce acordul extern grupului nominal nu se face semantic, referențial. Pentru exemplele de la (41), se poate păstra ipoteza CONCORD - INDEX dacă adoptăm ipoteza că adjectivul predicativ și participiul din structura pasivului se acordă tot CONCORD, nu INDEX. S-ar unifica astfel acordul adjectivului din poziții interne grupului nominal cu cel din poziții externe grupului nominal. Am putea face generalizarea că adjectivul se acordă formal, CONCORD, indiferent de poziția sa sintactică. Rămâne însă de explicat de ce nu se pot acorda la
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
și faptică (substantive economy). Astfel, pot fi considerate ca fiind legate de principiul economiei condițiile de localitate și filtrele de bună formare, care reflectă faptul că gramaticile au o organizare simplă, ce maximizează toate resursele. Minimalismul își propune, așadar, să unifice toate operațiile gramaticale pe baza principiului "minimului efort" (least effort). Principalele diferențe de ordin tehnic dintre PM și modelele anterioare privesc, pe de o parte, arhitectura sintaxei: respingerea D-Structurii ca nivel între Lexicon și cele două interfețe interpretative, LF
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
special al celor patru verbe care exprimă o configurație spațială sau mișcarea direcționată. 6.2. Statutul sintactic al elementului se Așa cum am arătat supra 6.1., în română, se are mai multe valori, care sunt greu de captat și de unificat din punct de vedere atât semantic, cât și sintactic. Acest plurifuncționalism, care caracterizează situația corespondentelor elementului se din mai multe limbi (care au un asemenea clitic reflexiv), a dus la apariția unor interpretări diferite, unele care încearcă să unifice analiza
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de unificat din punct de vedere atât semantic, cât și sintactic. Acest plurifuncționalism, care caracterizează situația corespondentelor elementului se din mai multe limbi (care au un asemenea clitic reflexiv), a dus la apariția unor interpretări diferite, unele care încearcă să unifice analiza, altele care încearcă să separe valorile. 6.2.1. Alboiu, Barrie, Frigeni (2004: 2−4) prezintă tipurile de interpretări ale elementului se (argument sintactic vs morfem care reduce o valență) și problema statutului de argument intern vs argument extern
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
fi poate primi o interpretare unificatoare − de verb inacuzativ − atât în cazul predicației locative (interpretată tradițional ca predicat verbal: Ion este la munte), cât și în cazul predicației existențiale (interpretată tradițional ca predicat nominal: Ion este înalt). Ideea de a unifica interpretarea nu e nouă în lingvistica românească. Două puncte de vedere diferite, dar convergente într-o anumită măsură, sunt exprimate de Neamțu (1986), care pledează pentru interpretarea ca predicat verbal în toate aparițiile și de Pană Dindelegan (2008f [2005]: 294
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
interpretări, ci voi reține numai ideea unei interpretări unice. Voi încerca să demonstrez că verbul a fi, în toate ipostazele sale (verb predicativ, operator copulativ), cu excepția valorii de auxiliar (deși, după cum am arătat supra, 2.1.4. posibilitatea de a unifica interpretarea inclusiv pentru valoarea de auxiliar nu este exclusă), este un verb ergativ/inacuzativ. 2.4.1. Valorile verbului a fi în limba română În DA, tomul II, s.v. fi, sunt înregistrate două ipostaze ale acestui verb, cea de verb
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]