2,410 matches
-
în fața legii și a autorităților publice, consacrat prin art. 16 alin. (1) din Constituție, tratamentul egal impunandu-se doar pentru cetățenii aflați în situații identice. Sub acest aspect Curtea Constituțională a reținut în mod constant că " Principiul egalității nu înseamnă uniformitate, așa încât, dacă la situații egale trebuie să corespundă un tratament egal, la situații diferite tratamentul juridic nu poate fi decât diferit" (Decizia nr. 49/1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 161 din 23 aprilie 1998). Situația
DECIZIE nr. 115 din 21 septembrie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea nr. 1/1991 privind protecţia socială a şomerilor şi reintegrarea lor profesională. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125733_a_127062]
-
esență, astfel: - nu este contrară principiului consacrat de art. 16 alin. (1) din Constituție "instituirea unor reguli speciale, inclusiv în ce priveste căile de atac, cât timp ele asigura egalitatea juridică a cetățenilor în utilizarea lor". Principiul egalității nu înseamnă uniformitate, așa încât, dacă la situații egale trebuie să corespundă un tratament egal, la situații diferite tratamentul nu poate fi decât diferit. În acest sens s-a statuat prin deciziile nr. 70/1993, nr. 74/1994 și nr. 85/1994, în concordanță
DECIZIE nr. 136 din 5 octombrie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 361 alin. 1 lit. c) şi ale art. 385^1 alin. 1 lit. c) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125970_a_127299]
-
unice chiar și pentru situații deosebite, inclusiv în ceea ce privește exercitarea căilor de atac". S-a considerat, de asemenea, ca egalitatea cetățenilor nu este încălcată în aceste cazuri "cât timp se asigura egalitatea juridică a cetățenilor în utilizarea lor, principiul egalității neinsemnand uniformitate". Întrucât nu au intervenit elemente noi care să determine schimbarea jurisprudenței Curții, aceste considerente își păstrează valabilitatea și în prezența cauza, urmând ca excepția de neconstituționalitate referitoare la dispozițiile art. 29 pct. 1 lit. d), ale art. 361 alin. 1
DECIZIE nr. 175 din 4 noiembrie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 pct. 1 lit. d), art. 361 alin. 1 lit. d) şi ale art. 385^1 alin. 1 lit. c) şi d) din Codul de procedură penală, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 45/1993 şi prin Legea nr. 141/1996 , ale art. II din Legea nr. 153/1998 pentru modificarea şi completarea Legii Curţii Supreme de Justiţie nr. 56/1993 şi ale art. 25 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 56/1993 , modificată şi completată prin Legea nr. 153/1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126609_a_127938]
-
fără a mai prevedea că locuința dobândită ori înstrăinata trebuie să fi fost corespunzătoare normelor de spațiu, de la dreptul de a opta pentru cumpărarea locuințelor deținute în chirie. Jurisprudența Curții Constituționale este constantă în aprecierea că " Principiul egalității nu înseamnă uniformitate, așa încât, dacă la situații egale trebuie să corespundă un tratament egal, la situații diferite tratamentul juridic nu poate fi decât diferit" (Decizia nr. 49 din 10 martie 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 161 din 23
DECIZIE nr. 92 din 10 iunie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. 3 lit. a) şi ale art. 9 alin. 6 din Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124921_a_126250]
-
rolului social modelează specific nivelul conformismului, mai mult decît activarea unei identități sociale prescrise (precum apartenența la o anumită naționalitate). 5.5. Devianța socială Festinger, Schachter și Back au semnalat, în 1950, prezența unui proces intragrupal caracteristic de presiune spre uniformitate. Astfel, dacă în cadrul grupurilor există opinii divergente, se exercită o acțiune de influențare în sensul adoptării opiniilor grupului, iar dacă persoana în cauză își menține propria opinie divergentă, aceasta va fi exclusă din grup. Presiunea pentru uniformitate exprimă tendința grupului
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
de presiune spre uniformitate. Astfel, dacă în cadrul grupurilor există opinii divergente, se exercită o acțiune de influențare în sensul adoptării opiniilor grupului, iar dacă persoana în cauză își menține propria opinie divergentă, aceasta va fi exclusă din grup. Presiunea pentru uniformitate exprimă tendința grupului de a-și atinge scopurile prin sporirea coeziunii. Pentru a studia acest fenomen, S. Schachter a realizat în 1951 un experiment în Statele Unite, inițiind o discuție de grup în care complicii sînt învățați să adopte o poziție
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
și fib rele metalice; b. bumbacul, inul, cânepa. c. poliamida, poliesterul; d. vâscoza, cupro, acetat. 2. Exprimă gradul de subțirime și este influențată de procedeul de filare și finețea fib relor: a. finețea; b. rezistența la rupere; c. torsiunea; d. uniformitatea. 3. Caracteristicile fizio logice și de confort ale țesăturilor se referă la: a. desime, masă, compoziț ie; b. gradul de alb, rezistența vopsirii; c. higroscopicitate, permeabilitate; d. structura țesăturii și aspectul acesteia. 4. Pieile tăbăcite vegetal prezintă următoarele caracteristici: a
Repere teoretice şi practice privind evaluarea continuă la clasă by Liana Jescu () [Corola-publishinghouse/Science/91648_a_93261]
-
explicită. Pentru moment însă, să reluăm firul subiectului nostru și să trecem în revistă celelalte principii formulate în actul Congresului de la Viena. După ce a stabilit coproprietatea riveranilor și libertatea de navigație pentru toate pavilioanele fără nici o distincție, Congresul a decretat uniformitatea drepturilor de perceput, independent de calitatea mărfurilor și fără a putea fi restabilite nicăieri drepturile de etapă, de port și de oprire* forțată (articolul 114). Iată condamnarea sistemului prohibitiv care domnea anterior și care a dăunat atât de mult intereselor
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
semnatare de a supraveghea executarea regulamentelor de navigație și de poliție elaborate de comun acord de către cele două comisii sus-menționate, fiecare dintre ele putând, în aceste scopuri, să facă să staționeze tot timpul două bastimente ușoare la gurile Dunării. d. Uniformitatea regimului pe tot parcursul fluviului, de la punctul navigabil până la Marea Neagră: o singură Comisie Riverană, trebuind să reunească într-o perioadă de timp la propriile sale atribuții pe acelea ale Comisiei Europene și formând astfel unica jurisdicție fluvială a Dunării, dar
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
Europa gaullistă, care urma să se întindă de la Atlantic la Urali, mai are de așteptat... II. Acolo unde este Biserica, acolo se află Roma" Căderea Imperiului Roman în secolul al V-lea a marcat de asemenea sfârșitul dezvoltării viticulturii occidentale. Uniformitatea generată de către Imperiul Roman este înlocuită de universalismul Bisericii romane: "acolo unde este Biserca, acolo se află Roma" (ubi ecclesia, ibi Roma), așa cum se obișnuia să se spună. Totuși, Evangheliile nu vorbesc despre Biserică. Faimoasa frază atribuită lui Iisus Hristos
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
în îmbrăcăminte (sau am putea spune nimic mai mult decât gratificarea directă a narcisimului în expunerea actuală a corpului) au fost rezervate femeilor (apud M. Carter, 2003a, 84). Spre deosebire de vestimentația masculină, care tinde către un grad mare de simplitate și uniformitate, moda vestimentară feminină are o traiectorie inversă. Aceasta a evoluat, treptat, către un grad mare de expunere a diverselor zone erogene, susține John C. Flügel (ibidem). În viziunea autorului, tendințele reformiste, structurile politice democratice, puterea științei vor duce către abolirea
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
pe care îl aud mai des" (apud S. Moscovici, 1981/2001, 85). De asemenea, este posibil ca similaritatea dintre starea psihică a individului în cadrul mulțimii și starea de hipnoză pe care a propus-o Gustave le Bon ca explicație a uniformității comportamentelor să provină din rezultatele metodei hipnotice și ale sugestiei în medicină, folosită pentru prima dată cam în aceeași perioadă de savantul Ambroise Liébeault (cf. S. Moscovici, 1981/2001, 85). Imitația, căreia i se atribuie o mare influență în cadrul fenomenelor
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
atelierelor (clasa muncitoare). Ulterior, pentru a obține date statistice semnificative în raport cu numărul total al populației Franței, în anii 1968 și 1969, eșantionul a fost extins la 1.217 persoane (P. Bourdieu, 1979/1984, 504-505). Chestionarul 2, conceput în baza ipotezei uniformității gusturilor, includea 26 de întrebări, formulate pentru a colecta informații despre preferințele subiecților cu privire la decorațiuni interioare, vestimentație, muzică, filme, pictură, fotografie, gastronomie (P. Bourdieu, 1979/1984, 506). Rezultatele au relevat că, în cadrul acestor sfere de manifestare a gusturilor, preferințele persoanelor
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
un atentat la unitatea absolută a limbii materne.” în legătură cu acest aspect, Papadopol continuă: „departe de a-l aproba, vom încerca, în cele de mai jos, să arătăm cum înțelegem predarea acestor două subdiviziuni ale aceluiași curs teoretic. Deocamdată cerem atât: uniformitate; cursul de limba maternă trebuie să rămână unitar și, dacă în aceieaș oră elevii nu pot fi trecuți prin toate subdiviziunile lui, suntem obligați să ne variem cât mai mult lecțiea. însuși spiritul treptelor formale (de care suntem obligați să
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
nici să siliască, nici să încarce, nici să sărăciască sufletul copilului cu bogățiile lui firești. Așadar: nici memorizări mecanice, nici texte nestrăbătute în clasă, nici noțiuni nelimpezite dinnainte prin exemple, nici teme prea numeroase, nici salturi, nici legături artificieale, nici uniformitate monotonă, nici predare discursivă nici papagalizare, nici excursuri întinse teoretice” (Papadopol, 1925: 167). Fl. Ilioasa consideră că „principiile metodice” vizează fondul învățământului și forma acestuia. Fondul învățământului corespunde acelor concepte transversale pe care le-am discutat mai sus, iar forma
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
fiecare Sf. Gheorghe și Sf. Dumitru: mutatul dintr-o casă În alta sau chiar În aceeași casă, dar În alt apartament. Dar circul acesta este, În fapt, expresia ursuzâlâcului, a unei crize ontologice manifestate prin senzația golului și prin apăsătoare uniformitate. Nu mult diferită Însă de acea criză, punctată prin stil direct, din finalul Înșiruirii delirante de ființe, lucruri, mâncăruri etc. ce formează «tabla de materii» de Moși: „- Criză teribilă, monșer!”. Adevărat bâlci devine scena din timpul balului mascat când un
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
va realiza pe principii de piață prin eliminarea controlului prețurilor pe cale administrativă, precum și prin liberalizarea comerțului intern și extern cu produse agricole și alimentare. Aceasta se va realiza prin: * reducerea diferențiată a taxelor vamale de import și o mai mare uniformitate în aplicare acestora * reducerea interdicțiilor referitoare la exporturi și stabilirea unui regim comercial care să respecte legile în vigoare. Cu alte cuvinte, se vor lua măsuri de stimulare a exporturilor și de creare a unui sistem neutral de stimulente; * o
HOTĂRÎRE Nr. 12 din 11 decembrie 1996 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113931_a_115260]
-
5. Pentru că un soi (hibrid), inclusiv formele parentale (LC-HS), să poată fi omologat-înregistrat, el trebuie să îndeplinească următoarele condiții: - să fie încercat 2-3 cicluri de producție în culturile comparative de concurs în rețeaua C.S.I.O.S.; - să se caracterizeze prin uniformitate, omogenitate, stabilitate; - să posede însușiri agronomice și tehnologice valoroase. *) În continuare în text C.S.I.O.S.
ORDIN Nr. 53 din 21 noiembrie 1994 pentru aprobarea Regulamentului privind încercarea, omologarea şi înregistrarea soiurilor (hibrizilor) de plante agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110239_a_111568]
-
capital străin în condițiile precis determinate de art. 1. Este vorba deci de reglementări diferite pentru situații diferite, astfel încât principiul egalității nu este afectat. Atât în doctrina, cît și în jurisprudența constituțională se subliniază constant că principiul egalității nu pretinde uniformitate, deci că toate situațiile să fie tratate în același fel astfel că la situații egale trebuie să corespundă un tratament egal, iar la situații diferite poate exista un tratament diferit. În acest sens s-a mai pronunțat și Curtea Constituțională
DECIZIE Nr. 74 din 13 iulie 1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110352_a_111681]
-
muncii ar contraveni principiului egalității înscris în art. 16 alin. (1) din Constituție nu poate fi primită. În jurisprudența Curții Constituționale, ca și în doctrina și în practică altor jurisdicții constituționale, s-a decis constant că principiul egalității nu înseamnă uniformitate și el nu se opune că legiuitorul să stabilească reguli diferite în funcție de persoane ce se găsesc în situații deosebite. Faptul că în Codul muncii nu se prevede desfacerea contractului de muncă și pentru alte cazuri în care se absentează de la
DECIZIE Nr. 115 din 8 octombrie 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114656_a_115985]
-
cerc - pe fond alb - pentru marcarea traseelor secundare; ... d) punctul de cercuri duble cu culoare albă și roșie pentru traseele dus-întors. ... Culorile pentru semnele de marcaj vor fi: roșu, galben și albastru, obligatoriu pe fond alb. 1.5. - Pentru asigurarea uniformității și respectării inscripționării internaționale, semnele de marcaj vor îndeplini următoarele condiții de detaliu tehnic: a) se vor încadra într-un patrulater imaginar cu lațurile de 16-20 cm; ... b) benzile de culoare vor avea o lățime de 6 cm, iar cele
HOTĂRÎRE Nr. 1.269 din 22 noiembrie 1996 pentru aprobarea Normelor privind prevenirea accidentelor turistice şi organizarea activităţii de salvare în munti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116383_a_117712]
-
NICOLAE VĂCĂROIU Contrasemnează: --------------- Ministrul cercetării și tehnologiei, Doru Dumitru Palade Ministru de stat, ministrul finanțelor, Florin Georgescu București, 17 octombrie 1995. Nr. 811. Anexa 1 I.M.L. 1-95 INSTRUCȚIUNI DE METROLOGIE LEGALĂ - TRANSMITEREA UNITĂȚILOR DE MĂSURĂ Capitolul I Prevederi generale 1. Uniformitatea măsurărilor, în România, se asigură prin folosirea de către toți utilizatorii, în toate împrejurările, a Sistemului Internațional de Unități (ȘI), adoptat de Conferința Generală de Măsuri și Greutăți și recomandat de Organizația Internațională de Metrologie Legală (O.I.M.L.). 2. În domeniile
HOTĂRÂRE nr. 811 din 17 octombrie 1995 privind aprobarea "I.M.L. 1-95 - Instrucţiuni de metrologie legală - Transmiterea unităţii de măsură" şi "I.M.L. 2-95 - Instrucţiuni de metrologie legală - Aprobarea de model". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113364_a_114693]
-
Internațional de Unități de măsură este obligatorie. 3. Transmiterea unităților de măsură se realizează prin operațiuni tehnice de etalonare sau verificare metrologică a mijloacelor de măsurare, având ca referință etaloane, atestate ca atare, din Sistemul Național de Etaloane, în vederea asigurării uniformității și trasabilității măsurărilor. Trasabilitatea constituie proprietatea rezultatului unei măsurări, etalonări sau verificări de a putea fi raportat la unitățile de măsură furnizate de etaloanele naționale sau internaționale, printr-o succesiune de operațiuni de transmitere a unității de măsură de la acestea
HOTĂRÂRE nr. 811 din 17 octombrie 1995 privind aprobarea "I.M.L. 1-95 - Instrucţiuni de metrologie legală - Transmiterea unităţii de măsură" şi "I.M.L. 2-95 - Instrucţiuni de metrologie legală - Aprobarea de model". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113364_a_114693]
-
la unitățile de măsură furnizate de etaloanele naționale sau internaționale, printr-o succesiune de operațiuni de transmitere a unității de măsură de la acestea la mijlocul de măsurare cu care a fost obținut rezultatul respectiv. 4. Transmiterea unităților de măsură și asigurarea uniformității și trasabilității măsurărilor, în România, se realizează, sub coordonarea și supravegherea Biroului Român de Metrologie Legală, în laboratoare de metrologie autorizate și/sau acreditate de acesta, conform schemei de principiu din prezenta anexă, care face parte integrantă din prezentele instrucțiuni
HOTĂRÂRE nr. 811 din 17 octombrie 1995 privind aprobarea "I.M.L. 1-95 - Instrucţiuni de metrologie legală - Transmiterea unităţii de măsură" şi "I.M.L. 2-95 - Instrucţiuni de metrologie legală - Aprobarea de model". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113364_a_114693]
-
potrivit cărora cetățenii șunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări. În practică jurisdicționala a Curții Constituționale s-a statuat în mod constant că principiul egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice nu presupune uniformitate ci, dimpotrivă, soluții diferite pentru situații diferite. Principiul egalității impune, de aceea, un tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu șunt diferite, în caz contrar el presupunînd un drept la diferențiere. În acest sens șunt deciziile nr. 70
DECIZIE Nr. 6 din 24 ianuarie 1996 cu privire la constituţionalitatea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/1991 privind indemnizaţiile şi celelalte drepturi ale senatorilor şi deputaţilor, precum şi salarizarea personalului din aparatul Parlamentului României, republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113844_a_115173]