1,279 matches
-
de o parte, gândirea neotomistă occidentală de influență aristotelică și, pe de altă parte, neoplatonismul patristic reinterpretat, combinat la rândul lui cu tradiția monahală ascetică (în scrierile lui Grigorie Sinaitul și ale lui Grigorie Palamas); 2. o polemică între partida unionistă (reprezentată de Varlaam, trimisul instituțiilor constantinopolitane la curtea papală de la Avignon și viitor ierarh al bisericii romano-catolice) și rezistența ortodoxă. E posibil ca motivațiile să se fi combinat în contextul politico-religios și istoric, în fond, al momentului, așa cum e posibil
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
196), îl privește pe fiecare credincios, însă în interiorul oikonomiei christice: credincioșii nu doar devin parte a lui Christos, ci Christos devine parte a lor (Pelikan 257). Din nou se întâlnesc, în cercetarea de față, planul politic cu cel religios. Intenția unionistă a puterii basileice (care, cu acordul forțat al patriarhiei, încheie o înțelegere oficială cu papalitatea, fără succes în practică), reprezentată dogmatic de Varlaam din Calabria, a intrat așadar în conflict deschis cu teologia isihastă, dar în mod productiv. Aceasta din
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
le-au cunoscut instituțiile religioase românești încă de la înființarea lor. Bineînțeles, ca și în cazul iconoclasmului - deși, istoric, mai aproape (lucru decisiv) −, lista acestor texte nu reflectă polemica propriu-zisă și, în consecință, nimic din atitudinea radicală și creativă a poziției unioniste. "Biblioteca" ecclesiatică românească se înscrie, chiar de la momentul inființării ei, în cea mai conservatoare tradiție, departe de controverse sau de subiecte polemice, și nici nu se va modifica ulterior față de canon sau de teologia clasică. Unii cercetători contemporani critică această
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
în țeară e o comedie de cea mai pură metodă clasică, întemeiată pe o clară expoziție a caracterelor morale. Cuconașul e un nătâng impertinent, idol al mamei, cocoana o aristocrată bombastică, dascălul - exponent al simțului critic. Capitolul VIII PATRIOȚI ȘI UNIONIȘTI CEZAR BOLIAC Cezar Boliac (1813-1881) a fost o personalitate interesantă, pe nedrept uitată. Era un mare devorator de cărți, și ale sale Meditații în proză și versuri din 1835 îndreptățesc să se creadă că citise Les paroles d'un croyant
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
bătrân, informațiile mărunte, despre cele mai neînsemnate lucruri casnice (varză de Bruxelles) se amestecă și se îmbracă într-un stil creionat de fermier literat, superior cu mult materiei. D. DĂSCĂLESCU Din Ziorile și din Scrisorile din Țara țințărească ale înfocatului unionist focșănean D. Dăscălescu, sunt puține strofe revelabile. Pitorescă apare doar confesiunea autobiografică Mijloacele: M-am născut cam pe-acea vreme pe când limba cea grecească Și știința de plăcinte nu mai da nici un folos; Pe când cele vechi mijloace neputând să mai
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Fabula a înflorit în această vreme, mai ales că permitea aluziile politice. Dar vreun fabulist care să atingă limitele artei nu întîlnim, și basarabeanul Al. Donici (1806-1866) face figură onorabilă doar printr-o cadență mai sprintenă, ca în această fabulă unionistă: Racul, broasca și o știucă Racul înapoi se da, Într-o zi s-au apucat Broasca tot în sus sălta, De pe mal în iaz s-aducă Știuca foarte se izbea Un sac cu grâu încărcat. Și nimic nu folosea. Și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ieșită din neânțelegere, producția e lamentabilă. Cel din urmă Armaș, încercare de a studia putrefacția morală a clasei boierești din România, e o tristă trivialitate în stil împiedicat. Alte încercări de roman cu subiect istoric, medieval (Din bătrîni: Luca, Manea), unionist (Din păcat în păcat), politic ardelenesc (Vasile Corbeiu) sunt neglijabile. Capitolul XV "LITERATORUL" ALEXANDRU MACEDONSKI Pe cât de mulți fură prozeliții "Junimii", pe atât de înverșunați se arătară adversarii ei. Maiorescu (din motive mai mult personale decât teoretice) e combătut cu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și Asachi, ca și C. Negruzzi, ca și Eliade, care vorbeau de "conservativi", "juste-milieu" și "radicali" etc. în limbă - și Eminescu și-a dat seamă de legătura dintre tendințele politice și sistemele lingvistice: el constată că acei care au fost "unioniști" în politică au fost "unioniști" și-n limbă, adică partizani ai unei limbi literare făcută pe baza ambelor dialecte 1. Cu această ocazie, Eminescu citează România literară - încă o dovadă că, și după dispariția ei, ea era cunoscută. (Numai dl
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Negruzzi, ca și Eliade, care vorbeau de "conservativi", "juste-milieu" și "radicali" etc. în limbă - și Eminescu și-a dat seamă de legătura dintre tendințele politice și sistemele lingvistice: el constată că acei care au fost "unioniști" în politică au fost "unioniști" și-n limbă, adică partizani ai unei limbi literare făcută pe baza ambelor dialecte 1. Cu această ocazie, Eminescu citează România literară - încă o dovadă că, și după dispariția ei, ea era cunoscută. (Numai dl Maiorescu să n-o fi
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Moldova e țară rece..." și că "Lau-da Moldovei..."; când Alecsandri spunea "Tot Moldova...", ba când, boier moldovan, antiburghez și spirit sarcastic, încondeia pe munteni cu tot felul de epitete - și foarte pe nedrept -, erau "regionaliști" acești doi mari și înflăcărați unioniști? Una din publicațiile alarmate de "regionalismul" nostru făcea concesia, ca să nu fie prea rea cu noi, că literatura moldovenească e mai... melancolică și mai romantică decât cea muntenească, căzând astfel și ea, fără să-și dea seamă, în regionalism - și
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
A. N. Scriban, N. Voinov. În jurul revistei s-a concentrat acea parte a intelectualilor pentru care ideea de progres social rămânea încă o noțiune vagă și plină de riscuri. De aceea, există totuși aici, în raport cu restul presei politice și literare unioniste, o ușoară nuanță de conservatorism în planul atitudinii sociale, dar și în acela literar. Nu este vorba de un conservatorism asimilabil celui junimist, de mai târziu, ci de o oarecare inerție în acceptarea ideilor noi, de un regret nemărturisit, dar
FOILETONUL ZIMBRULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287062_a_288391]
-
1847-1848 era judecător de instrucție și „cârmuitor” al județului. A fost procuror acuzator în procesul intentat de Guvernul Provizoriu coloneilor I. Odobescu și I. Solomon și maiorului Gr. Lăcusteanu. După 1848, considerat proscris politic, e împiedicat să revină în armată. Unionist, a făcut parte din Comitetul Central al Unirii, constituit în 1857 la București. A luat parte la Congresul de Pace de la Bruxelles. Cele mai multe dintre proiectele literare ale lui C.M. (un volum de poezii, o piesă de teatru) nu s-au
CIOCARDIA MATILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286250_a_287579]
-
fie numit consilier. Cunoaște și alte suișuri - prezident al divanului de apel din Iași, face parte din divanul obștesc (Camera legiuitoare), iscălește printre primii actul înființării Comitetului Unirii din 30 mai 1856, iar la 3 august 1857 este ales, ca unionist, deputat în Divanul ad hoc de către marii proprietari ai Moldovei, divan prezidat de unchiul său mitropolitul Sofronie Miclescu, din care mai făcea parte și fratele său Calinic, mai târziu ajuns mitropolit primat. Este adept și luptătorul „despărțirii între cele trei
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
anume acolo ca să le citim, broșuri, creioane, uneori și bani; niciodată nu a lipsit nici un fir de ață; și eram mulți în clasa a III-a"... Ion Popescu, ardeleanu, profesorul de la Bârlad, a lucrat și el energic pentru Unire. Comitetul unionist de la Bârlad, spune P. Rășcanu, avea, firește, multe mijloace de propagandă. Dar propaganda prin băieții de la școală nu era cea mai puțin folositoare și imediată. „Profesorul - litograf Parteni Antoni din Iași strămutase la via lui Kogălniceanu de la Copou o parte
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
scriem la Iacob Fătul. Nici noi nu i-am spus, nici lui, nici altora, nici chiar acasă. Ne dădeam însă socoteala că noi băieți de 11 ani, luam parte la mare Mișcare. De la Fătu ieșeam cu buzunarele încărcate de bucățele unioniste, litografiate la Iași, pe care le împărțeam repede, fără a ne opri cineva". După cam 3 ani, la noiembrie 1870 în casele lui Iacov Fătul avea să se inaugureze Școala Normală, „așezată în cele șapte dughene și 14 camere, la
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
an, „câte un mic almanah sau călindar“, iar fiecărui abonat la „Spicuitorul moldo-român“ (care a apărut în 1841, la Iași) i se dădea un exemplar gratis, timp de doi ani, dacă aducea alți 20 de prenumeranți. Cititorii fideli ai revistei unioniste „Zimbrul“ primeau „o foaie suplimentară cuprinzând oarecare producție literară sau traducere a vreo oarecare compuneri alese“. La fel trebuie văzută și apariția suplimentelor culturale și literare. „Curierul de ambe sexele“, „Adaos literar“, „Gazeta Teatrului Național“, „Muzeul Național“ - se distribuiau împreună cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
și poate ar trebui s-o vopsim de fapt în alb, este complicat jocul în momentul de față. Robert Turcescu: Touché, complicat în continuare. Evenimentul Zilei, din 3 iulie, anul acesta, domnule Ungureanu, titra: Traian Băsescu și-a destăinuit planul unionist secret. România a propus Republicii Moldova să intre împreună în Uniunea Europeană, însă Chișinăul a refuzat oferta Bucureștiului. Declarația a fost făcută de președintele Traian Băsescu într-o întâlnire la Palatul Cotroceni cu elevii olimpici la istorie din Republica Moldova. România a oferit
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
în obscuritate. Robert Turcescu: Cum adică, domnul Ungureanu? Că iar nu înțeleg. Zic așa. Stau ca țăranul în prispă și mă scarpin în cap. Dacă la emisiunea mea ministrul de Externe a zis „nu” când l-am întrebat de planuri unioniste pe termen mediu sau lung și am subliniat acest lucru, iar la câteva luni distanță șeful statului vine și spune: am propus Republicii Moldova - și nu mai spun, am citat de trei ori până acum această declarație și cred c-o
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
fi spus vreodată președintelui României între patru ochi așa ceva, dar, mai departe, declarațiile sunt complicate: Pactul Ribbentrop-Molotov nu a avut nici o relevanță pentru Republica Moldova, spune domnul Voronin, câtă vreme România a ocupat Moldova între 1918 și 1940. A condamnat clica unionistă din Republica Moldova domnul Voronin și a mai spus, în final, așa: Republica Moldova nu se va uni cu nimeni niciodată, doar cu marea familie europeană, mă rog, când va veni vremea. Mihai-Răzvan Ungureanu: Ceea ce, întrucâtva, poate să reprezinte, prin paradox, o
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
făcut, plin de respect atît față de sine, cît mai ales față de profesiune și obiectivul său, mi-a fost dat s-o retrăiesc și pe tărîmul meseriei mele de traducător cînd, scotocind (în disperare de cauză) în biblioteca unui unchi, mare unionist de la 1918, după un dicționar maghiar-român care măcar să mă inspire, dacă nu chiar să mă și ajute, am dat peste un volum despre care am tot vorbit și scris (și-o voi mai face) de cîte ori am avut prilejul
Ecluza și dicționarul by Georgeta Hajdu () [Corola-journal/Journalistic/11394_a_12719]
-
turcești și rusești) pun capăt euforiei, instaurînd cea mai severă cenzură. Terminologia cenzurii pătrunde și se impune. Avem, încă dinainte, reviste suspendate (Dacia literară la 1840, Propășirea în 1844). Lupta cu cenzura e activă, chiar dacă în 1856 e suspendat ziarul unionist Steaua Dunării. Dar tot în 1856 Bolliac scria, în Românul lui C.A.Rosetti, că "libertatea presei este singura scăpare în contra misticismului guvernului". Asachi, cenzor în Moldova, este inutil prea obedient. Dar în 1856, sub domnia lui Gr. Alexandru Ghica
Cenzura și vocația by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16647_a_17972]
-
unor oameni care se așteptau ca justiția să le facă dreptate. Interogatoriile au fost extrem de tensionate. Procurorul Grinnell divaga adesea, vorbind despre „protejarea societății și a guvernului de inamicii chitiți să le distrugă.” William Black, avocatul apărării - căpitan în armata unionistă și veteran al Războiului de Secesiune - ridica constant obiecții, majoritatea respinse. După ce am luat parte la câteva ședințe ale procesului, am urmărit reportajele din ziare cu mare interes. „Dovezile” împotriva lor se adunau încet-încet. Nu știam nimic despre calitatea acelor
Munca salarizată și ziua de 1 mai () [Corola-website/Science/295712_a_297041]
-
de întrebare. Din interior, în energia și entuziasmul de moment, unele detalii sunt ignorate. Sunt detalii care mi-au atras atenția în <b>București unde esti?</b>:<i> </i>hora unirii în piața universității, drapele și costume populare, antifeminismul, scandările unioniste. Semne de naționalism precar, prezente constant în spațiul public autohton, trecute cu vederea, luate ca atare și tolerate în mijlocul mulțimii de dragul unui scop comun. Eu nu cred că <i>scopul scuză mijloacele. </i> București, unde ești? va avea avanpremiera în
”București, unde ești?” - un film de Vlad Petri () [Corola-website/Science/295739_a_297068]
-
celor doi domnitori la unele imperative ale vremii. Atunci când a fost vorba însă de o nouă organizare socială, concepută la 1848 și apoi în anii 1857-1859, ei s-au opus. În primăvara anului 1857 s-a constituit la Craiova, Comitetul Unionist, în rândul căruia se remarcau foștii luptători de la 1848: Petrache Cernătescu, Emanoil Chinezu, Gheorghe Chițu, ș. a. La 9 octombrie 1857 Adunarea Ad-hoc a Țării Românești a votat în unanimitate pentru Unirea Principatelor. A doua zi, seara, peste 5-6.000 de
Craiova () [Corola-website/Science/296942_a_298271]
-
elită politică și culturală românească, care prin activitățile culturale desfășurate în satele din județ, au angrenat marea masă a românilor în mișcarea politică națională și de afirmare a conștiinței naționale. În contextul Primului Război Mondial, orașul Dej a devenit un puternic centru unionist prin personalitățile sale: dr.Teodor Mihali (vicepreședinte al Partidului Național Român), dr. Alexandru Vaida Voevod (a citit, în 18 oct. 1918, în Parlament Declarația de independență a națiunii române din Transilvaniei), dr.Ștefan Ciceo Pop (originar din Șigău, dar stabilit
Dej () [Corola-website/Science/296961_a_298290]