1,147 matches
-
mai puțin afectate de speculațiile imobiliare și de creșterea costului locuințelor (devenit aproape prohibitiv pentru o mare parte a claselor mijlocii în orașe ca Paris, Londra, Roma, Milano sau Barcelona). Degradarea materială a spațiilor construite, consecință a unei politici de urbanizare aplicată în mare grabă, și-a conjugat efectele cu cele provocate de atingerea vîrstei adulte a generațiilor baby boom și de "regrupările familiale" care au urmat după oprirea oficială în 1974 a imigrației (în afară de CEE), iar drept efect problemele care
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
Kellner, în curs de apariție. Interpretarea pe care o dau aici modernității este aceea a unei epoci de schimbări rapide, de inovații și de negare a vechiului o dată cu crearea noului, un proces legat de capitalismul industrial, de revoluțiile democratice, de urbanizare și diferențierea socială și culturală. În urma convențiilor teoriei sociale moderne, îmi asum distincția între societățile moderne și premoderne, dar trebuie reținut faptul că asemenea distincții sînt tipuri ideale care accentuează anumite trăsături ale ordinii sociale, estompînd anumite similarități și continuități
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
rezultând din secole de istorie, erau Încă vii. Nu aveau să mai rămână așa multă vreme. Peste puțin timp, Începea experimentul comunist: o politică agresivă de omogenizare socială și teritorială. Astăzi, deosebirile — Încă existente — dintre provincii s-au atenuat considerabil. Urbanizarea, pe de o parte, iar, pe de altă parte, emigrarea masivă a unor etnii (germani, evrei, turci) au modificat radical peisajul uman tradițional. 1930 este ultimul moment când modernitatea nu acoperise Încă istoria anterioară. Să pornim, așadar, explorarea României din
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
având un caracter mai puțin tradițional și mai pronunțat urban. Habitatul rural și un mod de viață puțin atins de modernitate se păstrau mai bine În Maramureș ca oriunde În România (și Încă se mai păstrează, În ciuda industrializării și a urbanizării). Există o mulțime de elemente specifice: costumul, dansul, arta religioasă și populară, Îndeosebi meșteșugul cioplitului În lemn... Sunt faimoase porțile sculptate maramureșene sau, și mai impresionante, bisericile construite În Întregime din lemn, cu turle Înalte și zvelte. Alături de Delta Dunării
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
istorice și măcar mici segmente din peisajul tradițional.<endnote id="6"/> Cartierul de blocuri a devenit marele simbol al modernizării de tip comunist. Desigur, În Întreaga lume, o parte a populației s-a Înghesuit În blocuri: este prețul industrializării și urbanizării. În România Însă, transfigurarea orașelor În „păduri de blocuri“ a fost Înfățișată ca soluția ideală, un summum al civilizației moderne. Ce putea fi mai Înălțător decât a trăi la bloc! Imaginile de propagandă puneau În evidență splendoarea noilor cartiere. Viața
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
mult, nici mai puțin! Programul de sistematizare a teritoriului, elaborat În anii ’80, prevedea ca fiecărui grup de sate să-i ia locul un mic centru de tip urban (cu blocuri, firește). Se atingeau mai multe ținte: extinderea terenului agricol, „urbanizarea“ completă a României, „colectivizarea“ oamenilor, omogenizarea modului de viață. Proiectul acesta — care părea Într-adevăr operă de nebun — a stârnit proteste indignate În Occident și a contribuit În bună măsură la Încheierea lunii de miere (cam prea mult prelungită) dintre
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
nu modificase prea mult situația). În 1956 se Înregistrează Însă un salt la 31,3%, pentru a se ajunge În 1966 la 38,2%, În 1977 la 43,6%, iar În 1992 la 54,3%. S-a petrecut și o urbanizare mai mult pe hârtie: localități modeste proclamate orașe, În beneficiul statisticii. Dar și mulți oameni de la țară, Îndeosebi tineri, au ajuns să facă „naveta“, lucrând la oraș. Multe sate s-au depopulat, au rămas doar vârstnicii. Comunismul și-a reușit
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
considerabil. Peste tot, comunismul a nivelat și a omogenizat (fără să reușească pe deplin; numai utopia este perfect omogenă). România este astăzi mai românească decât ieri. Această românizare era În logica statului național, dar comunismul a accentuat-o. Industrializarea și urbanizarea au deplasat spre orașe populația predominant românească a satelor (inclusiv de la o regiune la alta, În primul rând dinspre Moldova mai puțin dezvoltată În Transilvania și Banat). În plus, emigrația a golit România de unele comunități etnice, În primul rând
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
perioada 2000-2005 a fost de 1,3 (față de 1,9 În Franța și de 1,7 În Marea Britanie). țara se golește Încetul cu Încetul, iar populația rămasă Îmbătrânește; deja numărul pensionarilor Îl depășește pe cel al salariaților. După decenii de urbanizare — În condiții precare, totuși de urbanizare — curentul a Înregistrat o oprire și chiar o ușoară Întoarcere. Populația urbană a scăzut Între recensămintele din 1992 și 2002 de la 54,3% la 52,7%, urcând apoi ușor În 2005 la 54,9
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
3 (față de 1,9 În Franța și de 1,7 În Marea Britanie). țara se golește Încetul cu Încetul, iar populația rămasă Îmbătrânește; deja numărul pensionarilor Îl depășește pe cel al salariaților. După decenii de urbanizare — În condiții precare, totuși de urbanizare — curentul a Înregistrat o oprire și chiar o ușoară Întoarcere. Populația urbană a scăzut Între recensămintele din 1992 și 2002 de la 54,3% la 52,7%, urcând apoi ușor În 2005 la 54,9%. Aproximativ 45% populație rurală, iată o
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
s-a insistat foarte mult asupra unității. Dar ceea ce frapează este tocmai diversitatea țării, a locurilor și a oamenilor. Nu există un peisaj românesc tip și nici un român tip. România este un caleidoscop de peisaje și de oameni. Este drept, urbanizarea și, Încă și mai mult, proiectul uniformizator al comunismului au mai redus ceva din această diversitate. Dar oricine trece, să spunem, din Muntenia În Ardeal sau invers Își dă seama că a trecut și o frontieră de civilizație. Considerabile la
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
un Departament General de Servicii Publice total nesatisfăcător, statul comunist obliga orașele să se integreze într-un ritm de creștere mult peste normal: satele se transformă prea rapid în comune, iar comunele în orașe, chiar dacă le lipseau elementele fundamentale ale urbanizării, ca, de pildă, canalizarea sau transportul în comun satisfăcător, situație vizibilă în: Huși, Târgu Bujor, Odobești, Târgu Ocna, Hârlău, Săveni, Siret etc. Dacă cele mai mari creșteri ale numărului personalului muncitor au fost înregistrate la Huși și Târgu Frumos (cu
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
a principatelor românești se găsea antrenată într-un proces de continuă prefacere. Creșterea ponderii meșteșugurilor și apariția primelor unități industriale, formarea unei pături de intelectuali cu vederi mai largi constituiau factori care dislocau moravurile feudale încă persistente. Pe plan medical, urbanizarea în plină creștere, cu inerente consecințe specifice, punea importante probleme de sanitație. Asistăm astfel, în a doua jumătate a acestui secol, la înființarea primelor spitale și la constituirea primelor organe de administrație sanitară. * În dezvoltarea instituțiilor spitalicești din Moldova, un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
însă de îndată ce autoarea studiului recompune cu minuție documentară "brizanța anilor 1872-1874 pentru istoria Berlinului". Aflăm așadar cum, "peste noapte", Berlinul este proclamat, la 18 ianuarie 1871, la Versailles, capitală imperială, ceea ce a însemnat imediat un proces susținut și masiv de urbanizare grandioasă, în spirit modern, a orașului, pe de-o parte, iar pe de alta, o invazie de populație nouă ce făcea din urbe un adevărat "furnicar", ca să preiau expresia eminesciană. Tânărul student plonjează în acest vacarm în care se dărâmă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
necesitățile vieții practice. Pentru că "nici un ecou din viața satului nu răsuna în școală", nici educația, pe care aceasta o oferea, nu avea vreun ecou în lumea satului. Capitalismul a căutat să introducă pretutindeni uniformitatea specifică mașinismului. De aici tendința spre urbanizarea satului, spre uniformizarea sistemului de educație prin programe și cărți școlare comune. Astfel conceput, învățămîntul primar a distrus "țăranul", fără a putea crea ,,burghezul" omul de inițiativă, întreprinzător. Pentru ca școala să răspundă nevoilor satului preciza I. C. Petrescu, în spiritul sociologiei
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
1966 erau 589 licee, cu 371 724 elevi, iar în 1970/1971 numărul liceelor s-a ridicat la 831 cu 505 891 elevi) (2). Aspirația spre un nivel mai ridicat de școlaritate se explică prin intensificarea procesului de industrializare și urbanizare, precum și prin generalizarea, în 1962, a "cooperativizării" agriculturii. Erau tot mai numeroși tinerii mulți de la sate care doreau să obțină o diplomă pentru a putea avea acces la muncă în industrie și a putea rămîne sau a se instala într-
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
care combina transformările sociale, demografice și economice interne cu impactul revoluțiilor americane și franceze și războaiele franceze din afară. Pe plan intern, schimbările economice și nivelurile inegalabile de mobilitate socială provocate de colapsul valorilor terenurilor agricole, noua clasă industrială burgheză, urbanizarea, schimbările ce au avut loc în cadrul posesiunilor agricole și metodelor agricole, și creșterile exponențiale ale populației au avut toate un rol transformațional. Conduita louche, politicile protecționiste, extravaganța și incompetența elitei conducătoare au devenit de nesusținut pe măsură ce Marea Britanie se transforma într-
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
sovietice (unde conflictele armate majore s-au cvadruplat după Războiul Rece [Cusimano 2000b: 13]), Afganistan, porțiuni din Africa Subsahariană sau Balcani. Deși astfel de factori ajută la explicarea recentelor creșteri, efectele permanentelor disparități economice, perturbarea tiparelor de trai rezultată din urbanizare, conflictul etnic (de exemplu în Uganda, Rwanda, Indonezia, Balcani și Nagorno-Karabakh), foametea, degradarea mediului și schimbările climatice, toate acestea vor susține această tendință. Structurile, multe dintre ele criminale, care facilitează migrația transnațională sunt acum instituite, și cererea serviciilor acestora cu
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
metodă influențează, într-un climat legislativ stimulator, destinul extraordinar al Rădăuților din perioada 18191938. De la donația lui Neubauer, din 1876, timp de 130 de ani, biblioteca este o prezență activă în viața Rădăuților. Într-un proces lent și pașnic de urbanizare (Bildungsbürgertum), ca element de infrastructură și focar cultural, biblioteca a susținut progresul continuu al unei comunități multiculturale, multietnice și multiconfesionale, favorizând nașterea orașului și a omului modern. Acest proces a contribuit treptat la crearea unei „tradiții comune” bazate pe „afinități
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93273]
-
construcție multe zone centrale din orașele noastre și prezența lucrărilor de artă monumentală capătă o importanță tot mai mare. Ele nu trebuie privite doar ca expresie a unei individualități creatoare, ci ca elemente firești și necesare în întregul proces de urbanizare, în conturarea zonelor reprezentative ale orașelor noastre.“ („Valorile simplității și ale optimismului colectiv“, Scînteia, 7 octombrie 1984) LILĂ Ion „I se închină munții, i se închină câmpiile, El este conducătorul înțelept al cetății. Sub lumina tâmplei sale, Patria stă întreagă
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
a întăririi spiritului revoluționar, creator, novator în activitatea fiecărui om al muncii.“ („Noi dimensiuni ale gândirii creatoare în abordarea problemelor civilizației socialiste“, Cronica, 20 mai 1988) MATEESCU Nicolae „Se văd de pe acum la Scornicești semnele unor mari viitoare transformări ale urbanizării și civilizației. Fiul întregii țări și fiul acestor locuri nu poate să primească din partea unui popor o dovadă de cinstire mai mare decât străduința tuturor de a fi pe măsura faptelor și personalității sale. Conducătorului, tovarășului și consăteanului i se
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
se bucurau de mare căutare. Au mai existat în sat meșteșuguri care s-au pierdut odată cu trecerea vremii ca urmare a unor schimbări structurale a populației, determinată și ea de tendințele de accentuată, ba chiar de forțată, am putea spune, urbanizare, între care s-au aflat olăritul, vărăritul, industria textilă casnică, mai fiecare gospodar însămânțând în fiecare an un lot de cânepă din care după o prelucrare destul de complexă, topire, uscare, melițare, scărmănare, toarcere, urzire, obținea pânza de tort, în paralel
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
mitologie. Mai ales În spațiul german a supraviețuit clișeul potrivit căruia evreii ar suferi de platfus. Dramaturgul elvețian Max Frisch utilizează În piesa Andora acest clișeu. Adepții explicațiilor raționaliste susțineau că această pretinsă „malformație evreiască” s-ar datora excesului de urbanizare a evreilor (citification, cum au numit-o unii comentatori) și statului prea mult În picioare În cadrul activităților comerciale pe care le practicau (o „boală profesională” deci, combinată cu una „socială”) <endnote id="(678, pp. 38-49 ; 697, p. 86)"/>. Prin urmare
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
aduce ploaia. Așa este, numai că această constatare trebuie nuanțată. După cum vom vedea imediat, aspectele dramatice, ca și cele demonice, nu lipsesc cu totul din scenariul magic În care este implicat evreul În estul continentului. Pe de altă parte, slaba urbanizare, persistența unor relații socio -economice cvasi-feudale sau precapitaliste au făcut ca În această parte a Europei să supraviețuiască până târziu (Începutul secolului XX) importante colectivități cu mod de viață tradițional și cu mentalități premoderne. În foarte mare măsură, În cadrul acestor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
aprilie 2002 și a fost înmormântat în Cimitirul Sf. Apostoli Petru și Pavel Iași. REFERIRI EXTRASE: -OSTAP, CONSTANTIN și MITICAN, ION, Cu Iașii mânăn mână..., Editura Tehnopress, Iași, 1999, p. 25-30 -PUȘCAȘU, NICOLAE și PUȘCAȘU, VOICAMARIA, Mărturii de civilizație și urbanizare medievală descoperită în vatra istorică a Iașilor, „Revista muzeelor și monumentelor. Monumente istorice și de artă”, nr.2, 1983, p.15-65 ARTICOLE:CONDURACHE, VAL, Elegie la moartea lui Nicolae Pușcașu, „Ziarul de Iași”, 29 aprilie 2002, nr.17(3296), p.
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]