900 matches
-
replicat: "Păi atunci de ce nu pleci?" Ceea ce spunem nu trebuie să strălucească de inteligență sau să fie ceva ieșit din comun; observațiile obișnuite sunt chiar foarte bune. Important este să profităm de ocazie pentru a stabili un contact și să urnim din loc lucrurile. Dacă cealaltă persoană este interesată, ea ne va da probabil de bunăvoie câteva informații care ne vor ajuta pe amândoi să găsim subiecte comune de conversație și să imprimăm discuției un ton mai personal. E simplu de
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
se facă cu mare grabă... Să mă autorizați să angajez patru francezi ca să scrie articole pentru noi, dându-le câte 500 de franci pe lună91, pe cât veți fi la guvern. Să mă autorizați să fac oarecare cheltuieli indispensabile pentru a urni acțiunea în favoarea noastră, cam 4-5 prânzuri și 4-5 cadouri a câte 1 000 franci fiecare.“ A doua scrisoare Rosetti o trimite lui Nicolae Ionescu la 17 septembrie; din ea se vede cât de grea era situația guvernului liberal în străinătate
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
oamenii se mișcau fantomatic, aidoma unor spectre dintr-un film uzat. Printre ei, cu fața lividă, cu umerii aplecați, Corneliu Dima-Drăgan. Ne-am salutat, dar altceva nu prea am mai știut ce să ne spunem. Deși sufletește grăbit, m-am urnit destul de greu spre gară. *31 martie 1977. Din zori și pînă la nouă: o lumină portocalie, crepusculară, nefirească. După aceea, de-a lungul zilei, vreme închisă, umedă, rece. Nici un eveniment nu ne smerește! Cutremurul a devenit pretext de ziceri proaste
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
relativism extrem. Formula ține, probabil, de „semiotica bătrîneții”. Nu știu de unde și-a însușit-o, dar sînt sigur că motivul care l-a făcut s-o asimileze e scăderea puterii. Brațele încă-i sînt viguroase, în schimb picioarele și le urnește din ce în ce mai greu. Iar peste toate e spaima pe care bătrînii și-o transmit unii altora povestindu-și întîmplări din categoria „faptului divers”, devenite din ce în ce mai numeroase. *Aseară (30 ianuarie 1988), cam pe la 11 și jumătate, la cîteva minute după ce mă băgasem
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
după aparențe, o invidiază. Să vadă „binele” lîngă mine, în casa asta ca un depozit de cărți. E convinsă că „n-ar rezista nici o lună”, căci „altul mai puțin descurcăreț și mai indiferent nici că mai există”: nimic nu mă urnește, nimic nu mă atinge, caut să trăiesc o sută de ani. M-am obișnuit să-l pun mereu pe nu înainte: „cutare nu se poate, cutare nu se poate!” Trimiterile mele la fabula cu plăpumarul („Nu te lungi pe cît
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
generozitatea În schimbul de informații, ori de câte ori vine vorba, printre colegii de breaslă, de ceea ce lipsește astăzi În mediul cercetării literare: uite, zic adesea, dacă ar mai fi, astăzi, frecvent și activ, un gen de oameni ca autorul Lovineștilor... , multe s-ar urni mai spornic În munca istoricilor literari. Nu ne vom trezi probabil decât când va fi foarte târziu, dacă nu prea târziu spre a recupera tot ce se pierde prin lipsa acelui spirit iscoditor, dornic să restituie și să conserve valori
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
în anii care s-au scurs de la acel tragic sfârșit de aprilie 1977. Și un lucru a devenit tot mai clar pentru noi toți: poate pentru prima oară în istoria României, apele tulburi ale unei nerozii fără seamăn amenință să urnească din loc chiar și pietrele în care este săpată istoria noastră. A tăcea în fața acestei amenințări înseamnă a deveni complice. Dorin Tudoran, septembrie 1983, difuzată la 30 octombrie 1983 Domnule director, Mai întâi vă mulțumesc pentru difuzarea textelor trimise dvs.
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Ulterior, mi s-a trimis - după două luni de așteptare - un bilet simplu Fr.-Buc.; am fost, am pierdut timp, energie, bani, iluzii. M-am Întors fără nici un rezultat. Editura nu voia să achite avansul (iar fără bani nu puteam urni lucrul: dactilografie, documentație etc.), Ministerul de Finanțe nu voia să onoreze subvenția, cu toate că era semnată de ministrul Culturii și aprobată (supravizată) de Roman (atunci prim-ministru). De altă parte, am găsit o țară În dezagregare. Capitala arată groaznic, țigănia, murdăria
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Primul și ultimul cuvânt al lor a fost: Când vă dați demisiile? în toate aceste tatonări, m-a impresionat tot atitudinea lui Corneliu Georgescu. În fața tuturor insistențelor el rămânea ca o stâncă de granit, pe care nimic nu o putea urni din locul ei. Ori de câte ori i se spunea că Horia Sima vrea să ajungă șef. nu-l putea impresiona pe Corneliu Georgescu și nu-i putea crea sentimente de gelozie în sufletul acestui om de omenie și caracter. ci dimpotrivă, Corneliu
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
își pierdea tot rostul. Acum nu mai contează. — Vă pare rău că ați renunțat la umbră? — Nu, spuse Colonelul clătinând vehement din cap. Nu regret niciodată nimic. Oricum regretele nu-și au rostul. I-am luat Regina ca să-mi pot urni Regele. — Frumoasă mișcare! exclamă bătrânul. Ți-ai eliberat Regele, dar îmi pot deplasa și eu Calul. În timp ce bătrânul se gândea la următoarea mișcare, am mai pus de-o cafea. Așa ne petreceam cele mai multe după-amieze. Oricum n-aveam ce face în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
La intrare erau uși duble din fier, iar pe zid se zăreau pe alocuri ferestre mici. Drumul se termina aici. Se pare că asta-i centrala electrică, am zis. Ușa era încuiată cu cheia și n-am reușit s-o urnim cu toate eforturile noastre unite. Am înconjurat clădirea. Era mai degrabă lungă decât lată și avea ferestre și pe partea asta. Dintr-acolo se auzeau niște zgomote asemănătoare cu vâjâitul vântului. Uși nu existau. Doar un zid plat din cărămidă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
obraz fără să mă aștept. A fost atât de puternică, încât am crezut că am surzit. — La dreapta! țipă ea. Am auzit-o de data asta. La dreapta! Auzi? Pășește cu dreptul, tontule! Hai, dreptu-n față! Am reușit să-l urnesc cu greu. Aveam senzația că-i auzeam și pe ei împiedicându-mă să mă mișc. — Și-acum, stângul! Am pășit și cu stângul. — Bine. Așa. Pas cu pas! Te simți bine? Aș fi vrut să răspund, dar nu cred că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
În capul meu persista o tăcere ce semăna cu praful. Nici nu se ridica, nici nu se cufunda. O mișcare fără dimensiuni. Am suflat, dar praful n-a dispărut. Cred că nici măcar un vânt puternic nu l-ar fi putut urni din loc. M-am gândit la bibliotecară, la lucrurile ei aruncate pe jos: rochia de catifea, ciorapii, chiloții. Or mai fi zăcând acolo? M-am purtat cinstit cu ea? Oare am procedat bine că nu i-am spus adevărul? Dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
mijlocul arțarului, o bufniță albă,/ iar în vârful ei, cerul albastru./[...] O priveam năuc, așteptând să latre, să grohăie/ sau cel puțin să vorbească./ [...] Or ea stătea nemișcată în vârful cerului albastru,/ nici vie, nici moartă,/ și-atunci pădurea se urni din loc/ ca o simplă colină mișcătoare” (Colină mișcătoare). F. este un liric vizionar, modernist (neoromantic ca sensibilitate, neosimbolist ca tehnică: corespondențe, cuvinte-simboluri, muzicalitate, sinestezii etc.), care a asimilat o întreagă istorie culturală, astfel încât „fiorul liric” (invocat, bunăoară, în arta
FLORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287024_a_288353]
-
traduc În reacție și nu În acțiune. Managementul strategic tinde să fie copleșit de „rațiuni tehnice”. Seducția lui mecanicistă acaparează capacitatea managerilor fie În direcția perfecționării lucrurilor, fie prin căderea În disperare, În conștiința paralizantă a neputinței lor de a urni din loc stările de fapt, constatând cu stupefacție că tendințele inerțiale nu pot fi schimbate. Funcționarea eficientă a aparatului tehnic, substitutiv de efort uman, și funcționarea normală ce reglementează comportamentul moral sunt lucruri diferite, dar complementare. Ele nu trebuie opuse
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
capăt. Și așa nu prea au rușii încredere în noi, dar văzând că nu ne mai arde de război cine știe cum se vor purta cu noi...”(sublinierile ne aparțin). La 30 ianuarie 1944: „Lipsă de patriotism și dezinteresare pentru front; abia urnesc ofițerii și trupa către unitățile luptătoare. Intervenții de la oamenii politici pentru a nu trimite pe front protejații lor; barem de lucrătorii înscriși în Partidul Comunist nici nu putem să ne atingem. în interior am prea mulți ofițeri, iar pe front
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Jefferson, Benjamin Franklin, Frederick Douglass, Abraham Lincoln, John F. Kennedy, Golda Meier, Maica Tereza, Margaret Thatcher și mulți alții au fost vizionari care au schimbat lumea. Frederick Douglass, era negru și sclav, a fost auzit spunând: „Dacă pot convinge, pot urni universul”. Acest om a reușit să-l convingă pe președintele Abraham Lincoln să scrie „Proclamația de Emancipare” că toți oamenii trebuie să fie liberi. Cu toate acestea, există, desigur, un foarte mare neajuns al puterii de influențare. Întotdeauna au existat
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
profesorul său. Nu vreau să descriu acum interiorul, obiectele, structura casei, ce s-a recuperat, ce s-a păstrat și ce nu. Cine n-a reușit să ajungă pînă acum, trebuie să știe că a pierdut și trebuie să se urnească degrabă. Cine a făcut-o, știe că are unde să revină. Mereu și mereu. În apropierea datei de 18 august, cînd se împlineau șase ani de la dispariția lui Iosif Sava, am vorbit cu doamna Magrit Sava. Nu doar pentru că știam
Luminiș by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12543_a_13868]
-
Marius Chivu Abia am dibuit ușa prin întuneric. Era uriașă și, pentru o clipă, mi-a fost teamă că n-o s-o pot urni. Abia ce gândul s-a întrupat în minte că ușa s-a și deschis cu zgomotul metalic binecunoscut. - Domnule Chivu, dar ce punctual sunteți? îmi spuse diavolul mustăcind și mișcând jucăuș din coadă. - Dar de unde știați că o să vin? - Ha
Rafturile cu nostalgie ale Bibliotecii iad by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12542_a_13867]
-
discursul pregătit din timp. Lialka se afla deja în vestibul. N-a scos un cuvânt, și-a înșfăcat geanta și dusă a fost pentru mulți ani... Dar Jeniei numai de asta nu-i ardea. Iarna cufundată-n întuneric s-a urnit din punctul mort. Regizorul și-a făcut spectacolul și a venit din proprie inițiativă la Moscova. A fost vesel și trist în același timp, înconjurat tot timpul de o mulțime de admiratori, de gruzinii din Moscova care tânjeau sublim după
Ludmila Ulițkaia - Sfârșitul poveștii by Gabriela Russo () [Corola-journal/Journalistic/11309_a_12634]
-
pelerini cîntîndu-și versurile bat dintr-un cap într-altul o terra incognita, adunînd mărturii. ,Semne" pe care o altă voce le pune cap la cap, în pasaje confesive (parcă prea din cale-afară...), în italice, destăinuind cît de greu s-a urnit această peregrinatio animi, în care Ruxandra Cesereanu pleacă deodată cu personajele ei. Plăsmuiri pe care vrea cu tot dinadinsul să le facă să ,respire", reușind, mai degrabă, să le sufoce între digresiuni: ,Despre Rosaura nu pot spune decît că este
Bouquet garni by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11382_a_12707]
-
de uitare, două stiluri de poet. Unul îndopat cu langoare, celălalt jucat și oarecum cinic. Primul sare în partea recuperărilor tandre, a crochiurilor ceva mai îngăduitoare cu modelul, trase de-un plastician amnezic: ,mașinăria veche de iubit - unsă de atingeri, urnită de priviri", ori ,și calcă pe struguri, pe văi și prin ploi/ cu regate de cai alergînd peste noi". Natură nu moartă, cît tristă. Lăsată, adică, să se pătrundă în abur amărui, ca vaporii din poupinel. Frăgezită apoi, și aseptică
Iubirile unui uituc by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11360_a_12685]
-
pentru a se privi în oglindă: , Pe marginea mării de doliu, de-a lungul/ șterselor urme ale rătăcirilor mele,/ de-a lungul gemetelor din vechi osîndite sub stele,/ la Pontul Euxin izgonit cu pustiul și gîndul...// Să te ascult, mare urnită din începuturi,/ ultimii pași să-i închin treptelor goale/ să mă adormi în jalea privirilor tale/ de ursitoare, bocind pe un leagăn de scuturi"(Ovid) . Sau o fantasmă acuzat romantică: ,Seara alei drumurile cu metal/ și podurile răsunară ca lemnul
"Postmodernistul" Ion Vinea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11405_a_12730]
-
Miron Cozma nu-i mai rămîne decît să pornească o mineriada personală, la capătul căreia ar trebui să-l aștepte o schimbare de regim politic. În acest moment, el e, fără îndoială, un învingător. dar dacă va încerca să-i urnească din nou pe mineri spre București, după ce i-a întors din drum, la Cozia, sînt toate șansele că minerii lui să nu mai accepte o nouă expediție spre București, fără a ști, de la bun început, cum va decurge. Ultima mineriada
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18145_a_19470]
-
și Georgeta, domiciliat în prezent în Germania, Bad Nenndorf, Am Thermalbadstr. nr. 1, Schaumburg. 285. Bordeianu Adrian, născut la data de 8 aprilie 1958 în localitatea Cîmpulung, județul Argeș, România, fiul lui Adrian și Victoria, domiciliat în prezent în Suedia, Urnea, str. V. Esplanaden nr. 13 A. 286. Mogîldea Vasile, născut la data de 24 iunie 1957 în București, România, fiul lui Ion și Ana, domiciliat în prezent în Franța, St. Maur, Bd. de Creteil nr. 44. 287. Talaba Georgeta, născută
HOTĂRÂRE nr. 275 din 23 mai 1992 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/199666_a_200995]