2,329 matches
-
manifestă tiranic, căutând să-și impună voința asupra celorlalți. El vrea să schimbe oamenii după tiparul său, cerând ascultare și supunere. Bovaricul visător este un tip care se manifestă la fel, dar În planul imaginarului personal. Dacă revoluționarul este un utopic al realului, al lumii, bovaricul Își proiectează visele sale utopice asupra propriei vieți și asupra celorlalți, totul fiind Însă circumscris În câmpul imaginației. Ambele tipuri sunt incapabile de a evalua corect realitatea, lumea, oamenii, pe care nu le pot Înțelege
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
vrea să schimbe oamenii după tiparul său, cerând ascultare și supunere. Bovaricul visător este un tip care se manifestă la fel, dar În planul imaginarului personal. Dacă revoluționarul este un utopic al realului, al lumii, bovaricul Își proiectează visele sale utopice asupra propriei vieți și asupra celorlalți, totul fiind Însă circumscris În câmpul imaginației. Ambele tipuri sunt incapabile de a evalua corect realitatea, lumea, oamenii, pe care nu le pot Înțelege. 3. Tipul pasional include tipurile psihomorale al aventurierului și pe
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
bovaricului, care neagă valorile morale, Înlocuindu-le cu cele corespunzătoare utopiilor negativiste, eroul și sfântul luptă pentru impunerea valorilor morale și spirituale și pentru triumful lor apoteotic, ceea ce reprezintă, de fapt, tot o formă sublimată a unor creații și aspirații utopice. 21 MODELELE PSIHOBIOGRAFICE ȘI SEMNIFICAȚIA LOR MORALĂ Biografie și existență Psihologia generală Înregistrează psihobiografia persoanei ca succesiune de „etape de dezvoltare” sau ca „etape de viață”, raportate atât la profilul psihologic al vârstei respective, cât și la evenimentele exterioare care
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
formă de idealuri morale, spirituale, religioase, din care va construi cea de-a doua cetate. Aceasta va fi cetatea ideală, la care omul speră și În care tinde continuu să intre, dar care va rămâne pentru el o pură iluzie utopică. Ceea ce prima cetate, cea lumească, nu poate oferi omului, el speră ca să găsească În a doua cetate, cea a lui Dumnezeu. Cetatea lumească este condusă de om și ea este vremelnică. Cetatea lui Dumnezeu este eternă și corespunde aspirațiilor morale
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
este tipul care demolează lumea, cetatea, modelele și normele acesteia. El vrea să Înlocuiască tot ceea ce există cu modelul său, care, spre deosebire de cel al reformatorului ce propune un model ideal, bazat pe valorile tradiționale morale, spirituale, culturale, este un model utopic care neagă toate valorile. Revoluționarul este un tip egoist, Închis, pe când reformatorul este un tip altruist, deschis. În concluzie, tipurile umane de factură sociomorală ale cetățenilor sunt simboluri ale unor persoane cu o semnificație psihomorale bine precizate, create de cetate
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Mai mult chiar, sunt acceptate. Remarcăm astfel următoarele situații: aă acte psihomorale care au la baza lor sentimentul datoriei, chiar dacă acesta este orientat Într-o direcție contrară normelor morale, fiind adesea impus, dictat persoanei respective; bă acte psihomorale de factură utopică, ireale, neconforme cu scopurile impuse de necesitate, dar pe care persoana care le face le consideră bune; că acte psihomorale aparent negative, dar prin care cel care le execută urmărește un scop considerat de el benefic pentru ceilalți, ca În
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Spiritele neliniștite, revoltate, nemulțumite de sine și de ordinea lumii pe care o găsesc nefirească, nepotrivită naturii lor, sunt dominate de pulsiuni care reclamă nevoia de schimbare prin inversare, sunt personalități care Își plasează aspirațiile ideale În sfera unui imaginar utopic. Dominați de ideea Împlinirii, prin schimbare a omului și a lumii, această categorie de. indivizi este dominată de voința de putere și de schimbare. La originea acestor idealuri stau vechi situații psihotraumatizante din istoria lor personală (frustrări, carențe afective și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
concrete a vieții (N. Berdiaevă. Afirmarea și semnificația umanului Dacă În centrul umanismului se află persoana umană, iar aceasta este prin natura ei o ființă a contrastelor, putem considera umanismul ca o doctrină a persoanei sau ca pe o construcție utopică despre persoană, care caută să o idealizeze? N. Berdiaev răspunde la această Întrebare cu argumentele antropologiei creștine, conform căreia „omul este o ființă creată de Dumnezeu, o ființă liberă care, prin această libertate, se desprinde de Dumnezeu păcătuind, dar se
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
care să conteste deja vacuumul). Trebuie așadar să știm câte ceva despre infinita precaritate a acelui Început ca să pricepem și perplexitățile sau avântul exorbitant al medicului și farmacistului din Kronstadt. Charles Fourier Își imagina la 1820 o „croisade d’harmonie”, evident utopică, În direcția aceluiași Orient, prevăzând o Întâlnire eshatologică cu populațiile asiatice undeva În albia Tigrului, unde ar fi urmat simbolic să se topească „les ciments pétrifiés de la civilisation”1. În legătură cu imensa literatură referitoare la sincretismul indo-grec de pe teritoriul actualului Afganistan
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
plachete, în volumul postum Pasărea de stea (1971), mai ales în secțiunea Addenda, sunt incluse versuri în care se observă că S. era preocupat de teme moderne ale meditației lirice. Aspirația nostalgică spre puritatea „erelor primare” este motivată de dorința utopică de reluare a mersului lumii pe alte căi, ce ar putea conduce la un rezultat mai fericit. Apar și ecouri ale subconștientului ereditar, sub forma unei „melancolii de plumb”, generată, „din vremuri ancestrale”, de plânsul și suferințele strămoșilor, făcându-i
SARBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289496_a_290825]
-
când deriva financiară îi perturbă vădit programul. Camil Petrescu semnează poezie: Un luminiș pentru Kiksikém, În prag, Nimfa, Cearta, Vanitas, Cântecele mele; Petre Cătunaru, o nuvelă, Logofătul Nicoară. Pot fi citite și câteva traduceri: a lui F. Aderca din drama utopică R.U.R. de Karel Capek, a lui Tudor Mușatescu - un fragment din Casa morților de Dostoievski, iar sub titlul Noaptea nordică Perpessicius face o transpunere din Aïno de Paul Morand. Foarte vivace este pagina a patra, cu genericul „Viața
SAPTAMANA MUNCII INTELECTUALE SI ARTISTICE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289482_a_290811]
-
să-și explice această tristă înlănțuire pe deasupra voinței și înțelegerii oamenilor. E un fel de parabolă a posibilităților de existență. Ca un nou Candide (un Candide al epocii industriale), Călin Surupăceanu reface în fantezie istoria societății omenești și în această utopică derulare vrea să afle care este cea mai bună dintre existențe și în ce chip trebuie să trăiască omul pentru ca fratele să nu își omoare fratele, pentru ca ura și violența să nu triumfe în lume, împiedicând să se manifeste vocația
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
se manifeste vocația spre fericire a omului. El încearcă puterea religiei, verifică efectele forței, ale înțelepciunii, se întreabă, apoi, dacă omul nu ar trebui readus în starea lui paradisiacă, adică la starea inocenței. Totul e însă zadarnic, pentru că în insula utopică unde Călin și Maria se retrag, pentru a pune bazele unei lumi fără tragedii, încolțesc ura și îndoiala, violența și complicitatea. Încheierea e că nu se poate ieși din propria condiție și că o fatală complicitate împinge individul spre zone
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
170-183; Marieta Popescu, Marin Preda comentat, București, 1995; Marin Preda, DRI, IV, 247-254; Andrei Grigor, Marin Preda-incomodul, Galați, 1996; Cezar Ivănescu, Pentru Marin Preda, Iași, 1996; Cornel Munteanu, Marin Preda. Fascinația iubirii, București, 1996; Adrian Dinu Rachieru, Marin Preda. Omul utopic, București, 1996; S. Damian, Să închizi politicos ușa la plecare. Postscriptum la despărțirea de Marin Preda, ALA, 1997, 361-364; Cornel Ungureanu, De la văduvele abuzive la fetițele vesele, LCF, 1998, 28, 30; Dicț. analitic, I, 161-164, 281-284, II, 175-178, 260-263, III
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
autorului, cât și situarea sa de partea unui pragmatism sui-generis. Astfel, eseistul analizează trei mostre de discurs (pseudo)liberal din România postcomunistă (Adrian Marino, Horia-Roman Patapievici și Ion Bogdan Lefter), demonstrând faptul că, fie din resentiment, fie dintr-un optimism utopic, orientările declarat democratice și europene din cultura noastră actuală sunt adesea parazitate de elemente premoderne, uneori chiar de impulsuri fundamentaliste. În opoziție cu această proliferare a „simulacrelor” ideologice, Ș. pledează, în eseul central al cărții, Maiorescu și românii, pentru o
SIULEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289712_a_291041]
-
conduite). De acordul sau dezacordul acestora depinde starea de echilibru atât a societății, cât și a fiecărui individ în parte. Nu poate exista însă niciodată un acord perfect între individ și societate. O situație „ideală” are întotdeauna caracterul unei reprezentări utopice, care constă în experimentarea tendințelor individului de a depăși cadrele sociale, de „a ieși” din lume și de „a intra” într-un cadru corespunzător spațiului său mintal ideal (Th. Morus, Fr. Bacon, J. J. Rousseau, I. Kant, K. Marx). Toate
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
morală, noua ideologie iluministă, care cuprindea in nuce ideile unei igiene mintale, recunoștea existența a numeroase probleme, conflicte, inegalități și nedreptăți sociale, militând pentru ameliorarea sau chiar lichidarea acestora. Din păcate, însă, soluțiile propuse au avut un caracter de reforme utopice, transformând măsurile de igienă mintală în sisteme de reprimare și discriminare socială cu efecte nefaste. Aceste aspecte s-au făcut prezente începând cu cea de a doua jumătate a secolului al XIX-lea și au continuat în secolul XX. În
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
pe care o dă această stare de fapt va produce o alienare socială. Se vor căuta forme de explicație ale acestor stări de criză, precum și soluții de salvare. De regulă, absența reperelor firești va face ca soluțiile să fie imaginare, utopice, la fel de absurde ca și situația existentă. Mentalitatea socială va fi înlocuită cu miturile sociale. Acestea vor avea un efect negativ, de subliniere a stărilor de fapt, generând o culpabilizare socială colectivă. În aceste „momente de criză” apar „salvatorii”, care preiau
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
după modelul unui scenariu în care sunt prezenți trei factori cu roluri bine determinate, așa cum se poate vedea în schema de mai jos. schema p. 158 Persoana inadaptată Tendințe de integrare proiectivă (tendința de evade de sub presiunea grupului) Realitatea imaginară utopică Raport de tip antagonis Realitatea socială obiectivă Se opun reciproc fiecare căutând să o înlocuiască pe cealaltă Reprimare, frustrare, eliminare În cadrul acestui tip de scenariu, rolurile sunt distribuite în felul următor: a) persoana inadaptată se simte „eliminată” din mediul său
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
b) realitatea socială obiectivă exercită asupra persoanei inadaptate (persoană indusă sau victimizantă) o presiune permanentă, cu acțiune de frustrare-reprimare, eliminând-o în final din cadrele sale; prin aceasta, realitatea obiectivă dobândește rolul de factor inductor sau victimizant; c) realitatea imaginară, utopică, construită de persoana inadaptată, are caracterul unui factor de referință, îndeplinind acest rol atât față de persoana inadaptată, cât și față de realitatea obiectivă; realitatea socială obiectivă prezintă o atitudine de opoziție față de realitatea imaginară; raporturile dintre persoana inadaptată și realitatea imaginară
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
se discută în cazul „modelelor de educație” sau de formare a persoanei și sănătății mintale în societățile moderne actuale o constituie raportul dintre stat și individ. Interesant este faptul că, dacă în trecut acest raport se opera în planul construcțiilor utopice, astăzi el se distinge în planul realității sociale. Modelul de educație și formare a sănătății mintale și, implicit, concepția socială referitoare la igiena mintală sunt dependente de natura politică a statului. În acest sens, deosebim două tipuri de state: statul
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
bolnavilor mintal. A nega existența bolii psihice sau a-i reprima pe bolnavii mintal exprimă aceeași atitudine socială de refuz al insanității mintale. Este o atitudine, pe de o parte, nemedicală și antiumanistă, iar pe de altă parte, o formă utopică de a gândi boala psihică, precum și starea de sănătate mintală. Nu pot exista societăți absolut normale, absolut sănătoase, după cum, în egală măsură, nu pot exista societăți absolut bolnave sau bolnave în totalitate. Este o aberație. În această privință majoritatea specialiștilor
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
normele de recunoaștere și respectare a criteriilor obiective de sănătate mintală și de boală psihică. Capitolul 40 Utopii în domeniul igienei mintale 1) Semnificația utopiilor în medicină Poate că în nici o altă ramură a medicinei nu proliferează „ideile” și „acțiunile” utopice ca în domeniul igienei mintale. Medicina își fixează atenția, ca obiectiv, asupra omului bolnav și a bolii acestuia, căutând să combată „cauzele patogenetice” pentru a-i reda starea de sănătate. Aceasta a dat naștere clinicii medicale ca domeniu de „gândire
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
legale. În ceea ce privește însă natura, esența și semnificația atât a sănătății, cât și a morții, medicina evită să vorbească direct. Aceste „limite ale medicinei” care, cum spuneam, creează complexul de inferioritate profesională al medicului, sunt compensate prin atitudini, idei și acțiuni utopice. Ideea „sănătății perfecte” este asociată cu ideea „longetivității” care este primul pas în îndepărtarea perspectivei morții și poate chiar al suprimării ei. Între sănătate și moarte există o relație secretă. Sănătatea este garanția vieții, și prin aceasta ea protejează și
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
progresele biochimiei, geneticii, farmacologiei și tehnologiilor medicale. Acestea din urmă sunt centrate pe sănătate. În această categorie intră „utopiile longevității”, măsurile de profilaxie a îmbătrânirii (gerontologia și geriatria) etc. O a treia categorie de „experimente medicale” care au același nucleu utopic fantasmatic de anulare a perisabilității ființei umane, este reprezentată de vechea dorință de „creare a omului perfect”. Omul perfect este omul cu o sănătate perfectă, rezistent la boli, capabil de performanțe fizice și mintale superioare, în stare de a da
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]