2,023 matches
-
turma lui necunoscută;/ ieri l-a însoțit spaima,/ azi turma și singurătatea." În alt poem, ținutul prin care trece este sălbatic, contorsionat, el amintește de natura din Infernul lui Dante: apa se transformă în mătreață, frunzele se chircesc, prunii sunt vineți din cauza alcoolului, noaptea este sufocantă, mor copiii de zăpușeală, părul femeilor este de fum, păsările se umflă noaptea în cuiburi ("Ținut"). Poetul cântă nașterea, zbaterea între viață și moarte. Nașterea semnifică permanența vieții, aceasta este minunea: "Nașterea a putut avea
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
că-i/ Duduia Marghiolița repede-i/ se înflorează pielița/ când printre genunchi bucălăi/ ce n-au fost văzuți de hăndrălăi/ faldul de mătase rece/ îl vântul mișcă și-l petrece". Culorile dominante sunt negrul, roșul ca piatra de chinovar, albastrul vânăt, corai, verdele, argintiul, auriul. Vocabula misterioasă și nouă, trăind alte legi morfologice și sintactice, realizează sintagme noi: rapiți papiți, nerudă, nefrate. De asemenea, vine cu construcții arhaice tot atât de frecvente ca în volumul "Zoosofia". Limba poetică capătă o înfățișare spectaculoasă,dar
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Că e plină de greșeli/ Inadmisibile". Ștrengărește este privit și sentimentul morții. Acest fel de-a privi moartea, ne trimite la "De-a v-ați ascunselea" a lui Tudor Arghezi: "Fluierul se aude strident/ În spatele tuturor trecătorilor/ Care se fac vineți, galbeni, verzi, roșii,/ Și merg înainte țepeni/ Fără a întoarce capul" ("Fluierul"). După primul volum, poetul trece la o lirică de fantezie legată de marile teme ale existenței. "Fundamental, Marin Sorescu are capacitatea excepțională de a surprinde fantasticul lucrurilor umile
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
nici să moară, nici să trăiască. Suferința este cumplită, ea ne amintește de Blaga, poetul este ca și el "numai tină și rană". Învățat cu rănile, ni se mărturisește că ar avea cuibar corcit cu șerpi pe coapsă și corbii vineți îi sărută pieptul. Uitat în suferință, ca și Iov, părăsit de Dumnezeu, poetul exclamă: Fiind acum părăsit de tine,/ De ce-mi dai cicatricea în loc de rană,/ Doamne/ de ce mă lași pământului vulgar/ la moartea lui comună de au să mă
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
nu duci mîță în car ori în căruță, că slăbesc vitele trăgace. Să nu duci mîță la mutat peste apă trecătoare. Mîță să nu iei cu tine cînd te muți în altă casă, că iei sărăcia. Să nu crești mîță vînătă pe vremea cînd se strîng bucatele de pe cîmp, că se scîrnăvește în casă. Se crede că dacă tușește mîța va urma vrajbă-n casă. Cînd ai să te duci undeva sau voiești să începi un lucru și ești îngăimat*, neștiind
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
lua laptele. Cînd fată o vacă întîi, e bine să-i dai din corasla ei pe apă, să aibă lapte ca izvorul; apoi vii de la pîrîu cu apă și cu nisip. Vacilor care se sîngeră să li se dea piatră vînătă și ștevie, ca să le treacă. Să nu speli vasele în apa în care fierb ouă, căci ies bube pe țîțele vacilor. Pe locul unde a născut vaca, dacă înfigi un țăruș de corn, va făta vițel; dacă pui țăruș de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ia cîte un mosor, să se uite prin el pe coș și apoi să sufle în foc cînd este nor, că stă ploaia. Cînd nu plouă, să zgîndărești furnicile în moșinoi. Cînd luna plină este curată și n-are pete vinete, nici țarcalan roșu împrejur e semn de vreme bună, iar dacă are două-trei cercuri împrejur și pete vinete, va ploua și va fi vreme urîtă. Vremea de Apoi Se zice că la Vremea de Apoi Dumnezeu are să facă altă lume
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
este nor, că stă ploaia. Cînd nu plouă, să zgîndărești furnicile în moșinoi. Cînd luna plină este curată și n-are pete vinete, nici țarcalan roșu împrejur e semn de vreme bună, iar dacă are două-trei cercuri împrejur și pete vinete, va ploua și va fi vreme urîtă. Vremea de Apoi Se zice că la Vremea de Apoi Dumnezeu are să facă altă lume, cu niște oameni așa de mititei, încît or întoarce doisprezece cu drugii un ou de găină. La Vremea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și preabunului Pătrașco văoe>văo>d. Da t-am domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domnii mele Neculii logăo>făt și cu feciorii lui, câți dumnezeu Îi va da, ca să fie lor moșie În satăul> Stănimir, din partea Dinului Vânăt jumătate, Însă stănjăeni> 25, Însă dupretutindenea din apă ăi din mori și din deal, pentru că au cumpărat Necula logofăt această moșie, drept 2500aspri. Apoi Necula logofăt el au dat acești aspri pentru birul Dinului Vânăt. Apoi Dinu Vânăt n'au
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
În satăul> Stănimir, din partea Dinului Vânăt jumătate, Însă stănjăeni> 25, Însă dupretutindenea din apă ăi din mori și din deal, pentru că au cumpărat Necula logofăt această moșie, drept 2500aspri. Apoi Necula logofăt el au dat acești aspri pentru birul Dinului Vânăt. Apoi Dinu Vânăt n'au putut să plătească asprii Neculii logăo>făăt> nici de cum, ci au dat această moșie Neculii logofăt drept acești bani, care s'au zis mai sus, de a lui bună voie și Înnaintea a multor boeri
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
din partea Dinului Vânăt jumătate, Însă stănjăeni> 25, Însă dupretutindenea din apă ăi din mori și din deal, pentru că au cumpărat Necula logofăt această moșie, drept 2500aspri. Apoi Necula logofăt el au dat acești aspri pentru birul Dinului Vânăt. Apoi Dinu Vânăt n'au putut să plătească asprii Neculii logăo>făăt> nici de cum, ci au dat această moșie Neculii logofăt drept acești bani, care s'au zis mai sus, de a lui bună voie și Înnaintea a multor boeri buni, anume: Voicilă
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
pe coate/ Guri spurcate/ Suflă vânt,/ Să dărâme din pământ". În locul luminii solare, venise o stihie aducătoare de moarte, un fior rece care a surprins melcul, ieșit din cochilie, înainte de vreme. Copilul îl privește deznădăzduit: "Era, tot, o scorojită/ Limbă vânătă, sucită.../ O nuia, ca un hengher,/ Îl ținea în zgărzi de ger!/ Bale reci.../ Îl prindeau: O frunză moartă, cu păstaie/ Și pe trupul lui zgîrcit/ M-am aplecat,/ Și l-am bocit". Descântecul inițial a fost înlocuit de un
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
reacțiile, devine violent, ia țiganca de piept și-i trage o palmă, amenințând-o: "te omor, mă-nțelegi? te omor!" Trece pe rând de la agonie, la luciditate, alienare, rațiune. După ce consultă listele, trece într-o depresie definitivă. El "se face vânăt ca ficatul", apoi "simte o sfârșeală și cade, alb ca porțelanul". Acest zbucium interior a dus la prăbușirea psihologică a personajului, prăbușire provocată de căpitanul Pandele, care a inversat numerele pentru fiecare loterie, în carnetul său. Devotată soțului, doamna Popescu
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
ale lui Camil Petrescu, "postura femeii tratate cu nedisimulat dispreț e penibilă și degradantă" (I. Negoițescu), un misoginism nejustificat. Portretul fizic: Alta este "o femeie de o frumusețe neliniștitoare, voinică dar mlădioasă, cu mișcările senzuale. Are ochii mari, în cearcăne vinete, care-i dau un aer de profundă melancolie când privește stăruitor fără să vorbească".Ea a fost nevoită să se prostitueze, să măture scena teatrului din Milano, să ajute actrițele să se îmbrace. Într-o zi a ajuns actriță, dorind
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Jumătatea lui mai Sfeclă roșie Jumătatea lui mai Spanac Jumătatea lui mai Țelină Jumătatea lui martie A doua jumătate a lui mai Țelină de rădăcină Jumătatea lui martie A doua jumătate a lui mai Usturoi Octombrie sau Începutul lui mai Vânătă Sfârșitul lui martie Începutul lui iunie Varză chinezească Începutul lui iulie Varză de Bruxelles Jumătatea lui aprilie A doua jumătate a lui mai Tabelul răsadurilor florilor anuale Floare Răsad de interior Plantare în exterior Ageratum 1-15 aprilie 21 mai Amaranthus
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
fete constituie un eveniment deosebit căruia i se acordă toată atenția și importanța cerute. La 14 februarie 1759 și 20 decembrie 1774, adică la o distanță de aproape 20 de ani, două toc meli de logodnă au loc în satele Vineți și Răjlețu, ambele din județul Olt, sate veci ne după cum reiese din documente. Deși văduvă și săracă, Rada nu ocolește obiceiul logodnei, așa că la tocmeala măritișului, ea dă ginerelui Mihai și fiicei Stan ca o parte din moșia din sat
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
lui. În primul document sunt prezenți zece martori, toți bărbați, din care șapte consăteni: Vlad, fiul lui Stoica, Gligorie, Vlad, Tănase, Pâr vul, Stoi ca și alți doi din satele învecinate, rude cu una din familii sau cu moșie la Vineți. Și anume: Mi lea din Bărăști și Stan din Spineni. Actul este scris de Vlaico, martor și scriitor în același timp, „cu zisa și învățătura“ părinților. Cel de-al doilea act poartă iscălitura a opt martori. Primii trei - Lazăr Găvan
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
poartă iscălitura a opt martori. Primii trei - Lazăr Găvan, Radu Găvan și Cârstea Găvan - sunt frații socru lui mic, ceilalți sunt trei vecini din sat - Radu Corcodel, Radu Trocariu și Dumitru Găvan. Străini de sat sunt numai Stan Pupăză din Vineți și diaconul Dumitru Lupu din Vața. Și într-un caz, și în celălalt, părinții își pun numele în document, în calitate de emitenți ai actului. Astfel, tatăl Dumitrei „semnează“: „Eu, Mihai Belu ot Răjlețu, socru care am dat“, iar mama: „Eu, Stanca
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
promisă, adică „o pătură și o rochie“, Maria își va recupera pământul. părinții recunosc că este o situație excepțională, dar ea este atât de des invocată că se transformă în practică cu putere juridică. Astfel, Rada, soția lui Stoica din Vineți, județul Olt, rămasă văduvă și cu o copilă de crescut, apoi de înzestrat și măritat, săracă fără nimic din cele ce se dau de zestre, îi transmite „toată partea tată-său de moșie, câtă s-ar afla“. Un alt tată
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
și-i deschide ușa fiicei și mai ales îi aduce de mâncare, dar intervenția acestuia nu face decât să întrețină bănuielile soțului; întors de la lucru și, negăsind lacătul la ușă, începe cearta și bătaia. Chiar dacă bătăile sunt cumplite, chiar dacă „semnele vinete“ se mai văd încă pe gâtul soției, părinții clerici nu se decid asupra separării. Ei hotărăsc s-o trimită pe Calina la schitul de călugărițe, ca să chibzuiască acolo dacă vrea separarea sau să rămână cu soțul ei. După patru săptămâni
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
tot ceea ce-și dorește: Câteodată vroiam să fiu câine, să privesc lumea aceea udă din perspectiva oblică a animalelor, de jos în sus, întorcând capul. Să merg mai aproape de pământ, cu privirile fixate în el, legat strâns de culoarea vânătă a noroiului. Dorința aceasta, ce zăcea de mult în mine, se rostogoli frenetic în ziua aceea de toamnă pe maidan 144. Atracția mărturisită pe care naratorul o are față de elementul primordial nu este singulară, nici în acest prim roman și
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
lumi. E interesant de notat acele ,,metafore obsedante" ale erosului și thanatosului care, în romanul Inimi cicatrizate, devin evidente în spațiul sanatoriului spațiul existenței personajului. Incapacitatea personajului de a iubi se datorează formării în timp a țesutului cicatrizat: pielea aceea vânătă și zbârcită, care se formează pe o rană vindecată. E o piele aproape normală, atât doar că e insensibilă la frig, la cald ori la atingeri... inimile bolnavilor au primit în viață atâtea lovituri de cuțit, încât s-au transformat
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
leșioase trupuri ascunse", apăsate de păcate grele, "în hrubele întunecate ale morții" nocturne. De departe, cea mai înspăimântătoare este tot fiara veninoasă, Demonul om născut sub zodia apocalipsei: Din pântecul de mamă poale-n brâu,/ demonul făt iese în lumină,/ vânăt de ciudă se răspândește în lume/ A scăpat de înec la botez/ Nici dumicatul, îmbibat cu alcool,/ nu-i stă spre moarte în gât/ Acum așteaptă pieirea a tot ce e bun pe pământ/ Pe cei vrednici i-alungă, iar
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
fără adieri sau valuri de frig/.../ prin noapte vine cu pași ca de umbră sufletul/ poartă-n spinare capul palid cu păr de cenușă/ se mișcă prin camera goală/ abia răsuflând/.../ îmi duc umbra bolnavă de rău/ furișată/ cu petele vineți/ tăiată de firele ierbii/ lovită cu pietre// îmi duc umbra bolnavă de rău/ de aer/ de vântul plin de pulberea zilei/ de pulberea nopții/ bolnavă de gol". Tot pe ideea de sfâșiere, de ruptură permanentă dintr-un sine căruia nu
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
paragrafe.Ea este un pretext de suspendare a producerii dedublării. (H2b) E un moment mare, să mă cuget mai întâi gândi el [...] umbra lui începu iar a prinde conturele unei icoane în oloi, cu fruntea naltă, palidă, pleșuvă, cu buze vinete, cu părul de câteva fire sure, cu privirea fixă și profundă, pe care și-o ținti lung asupra cărții deschise înaintea lui Dan. Umbra lui îi șoptea în gânduri lungi tocmai ceea ce voia el să i se răspundă (Sărmanul Dionis
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]