37,166 matches
-
mi se interzice acum să vorbesc. Îmi este interzis să vorbesc oricui din afara apartamentului meu. La Vincennes și la Bastilia mi-a fost luat vântul. Timp de zece ani, zece luni și șase zile nu am simțit nici măcar o dată suflarea vântului pe piele. Nu știau că îl iubesc la nebunie, alfel mi-ar fi luat și cuvântul. Mistralul care dă cerului acest albastru intens și orgolios, cu, cât vezi cu ochii, albul măslinilor ca un sex de femeie stropit cu spermă
Anne Parlange, Vincent Lestréhan by Sabina Chisinevski () [Corola-journal/Journalistic/10282_a_11607]
-
în jur. Nu se auzea decât zgomotul potcoavelor unui cal care se îndepărta. Am deschis ușa. Apartamentul era curat, proaspăt zugrăvit. Lumina zăpezii pătrundea înăuntru. Bătrânul deschise ferestrele și se aplecă în afară. Râul de jos și o pală de vânt aduseră o undă de viață în încăpere. Am aprins lumânările, i-am arătat apartamentul: o anticameră, o cameră și un cabinet. Servitorul puse lada jos. El rămăsese în picioare, în dreptul ferestrei, în tăcere, privind întunericul vag și ciulindu-și urechile
Anne Parlange, Vincent Lestréhan by Sabina Chisinevski () [Corola-journal/Journalistic/10282_a_11607]
-
încăpere. Am aprins lumânările, i-am arătat apartamentul: o anticameră, o cameră și un cabinet. Servitorul puse lada jos. El rămăsese în picioare, în dreptul ferestrei, în tăcere, privind întunericul vag și ciulindu-și urechile de parcă ar fi vrut să asculte vântul. În seara aceea nu i-am auzit vocea care avea să-mi producă mai târziu o impresie atât de puternică. Dinspre galeria femeilor se auzi lătratul câinelui care, noaptea, păzea intrarea. Apoi liniștea se așternu ca într-un puț adânc
Anne Parlange, Vincent Lestréhan by Sabina Chisinevski () [Corola-journal/Journalistic/10282_a_11607]
-
Bond a fost un dramaturg, din nou, la mare preț, pe gustul unora, iar regizorul Alain Francon a pus în scenă trei texte ale lui - Naitre, Chaise și Si ce n'est toi, după care nu m-am dat în vînt, după ce le-am prins codul, că Peter Brook a prezentat ultimul său spectacol de la Bouffe du Nord, Sizwe Banzi est mort, că Frederic Fisbach, artistul asociat de anul viitor, proaspăt întors din Japonia, a jucat Gens de Seoul, spectacol pe
Festivalul de la Avignon (2) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10355_a_11680]
-
români", de ce să le pretindem să ne vorbească limba, fie ea într-o variantă light - remember, una "delicată", "suplă", "grațioasă", "moale"? Nu sună asta a abuz? Pentru că basarabeni sunt și etnicii ruși, găgăuzi, tătari, ucrainieni și toți ceilalți aduși de vânturile istoriei în preajma pădurilor pe unde-și urmărea zimbrii Ștefan cel Mare. Ca ardeleano-bănățean, m-aș simți insultat să fiu tratat la modul conjunctural-geografic, și nu în identitatea mea profundă, adică aceea de român.) Provenind dintr-o regiune de graniță, pot
Cât de "ușoară" e limba română? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10552_a_11877]
-
leșia întunecată că și când ar vrea să ne curețe barbă cu briciul bunicului mort în copilărie în jur întunericul se înmulțește că lintița în albastrul ochilor noștri se ivește deodată un zeu cu arcul întins și noi stăm ascultând vântul ce freamătă cum împrăștie zvonuri și cântece în ramurile arborelui nostru genealogic Arborele genealogic Flautul Fluturele negru Credeam că am văzut tot Foșnesc bancnotele între degetele mele Că un șerperiș cu puiet flămânzind. În cazul în speță Avocații de pace
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
de vită nesupusa Va intra în mașinărie. Dinții din orologiu ne cheamă La liturghia din turn. La ce bun ? Încă o ediție de noapte Iese goală-goluță Pe strada cu platani înfloriți Și vagabonzi de conștiință. În vitrina, În planul secund, Vântul răcește șampania scumpă În cupă de scrum. Genunchiul a prins rădăcini Mă gândesc la Cum ar trebui să fie cercul Din care, eu Să fac un singur pas înafara durerii. Locul meu este tot mai nesigur în regn Și-mi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
deformat al țării de origine. Ar fi bine ca cei care le iau apărarea profesioniștilor în arta violurilor și a jafului, să-i găzduiască o singură noapte. În dimineața următoare vor avea surpriză să constate că, în imobilul binefăcătorului sufla vântul sau răsună ecoul. Merită să încercați. Eu, m-am edificat. Din amfitrion ospitalier, plin de încredere, am devenit o biată victima. Evident, cu banii luați. Că în orice situație, există și excepții de la regulă, care se opun generalizărilor. se clatină
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
univers între cer și cuvânt melodia ruptă vioarei se înalță în zborul cioplit coloană-fără-de-sfârșit urcând așezarea în val răsturnat între cer și cuvânt verbul se înviorează lângă o pădure de fluturi arde în cântec parfum fonturi pe apă fonturi în vânt dacă le citim e superlativ arde în cântec parfum oval aflai și golul este o formă cineva în locul tău ar dormi semnul de întrebare este strădanie pierdută dare înapoi cresc fiori în profunzimi înșelătoare totul se întâmplă tuturor deopotrivă esență
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Tatăl meu avea dușmani din invidie. Văd că și acum are. Au inventat tot felul de minciuni.” Semnificative sunt cuvintele celebrului sau cântec:„Sânge rău de ce mi-aș face/ Și pe cine să te manii/ Este-o veche zicătoare/ Bate vântul, lătra câinii.” A cântat în localuri renumite din: Pitești, Arad, Iași, Târgoviște, Ploiești, Cernăuți, Timișoara, în Bulgaria, Cehoslovacia, Rusia, Franța, Ungaria, Ucraina. Ce timpuri!... Coborî La Berbecu Cireșica ( În locul unde a fost restaurantul, mai tarziu Cireșica, a rămas decât un
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
cum simți o ființă cu toate ale vieții, crede în forță lui demiurgica, de aceea își asumă cu toată sinceritatea trăirii esențialul, micile și marile sensuri ale existenței.,, La echinocțiu smirna se preface în mucenița Nimfodora, sfântă, pe cumpene de vânt slăvesc ghindarul, din muritor sunt răspopit Cuvânt! Nu am murit! Nu am murit?”. Versetele freamătă de fiorul spunerii, ca și cum ar fi ultimul timp al ofrandei. Numai lectură ,,Evangheliei inimii” vă poate convinge de un fapt cert: împlinirea nevoii de reper
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
mă-ntorc la Dumnezeu. Tăicuța, ori îmi pare mie? Se strânse-n sac pogon de ani De când nu mai plătiși simbrie Nici la boieri, nici sorții bani. Voi așteptați-mă la poarta Cu calul alb ce-a-mbătrânit. Mă-ntorc din patru vânturi, iată: Îmi este greu și-am obosit. Tocmiți mulți lăutari din sat Și la fântână de din vale Să-mi cânte până pe-nserat Cu voi de doruri, si de jale. Și nu fiți triști că-i vară arsă De griji
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
e bătrân degeaba. El știe binea-a binecuvânta și pe planetă, inca drege treaba. dacă-mi umblați, furiș, prin manuscris și vreți să știți și voi cum e Pământul, v-o spun chiar eu - creștinul neproscris: terra se-nvârte precum bate vântul. m-am ospătat cu șefi de trib și regi și nu știu lume bună cum se face, în limba noastră poți să te-nțelegi pe ori ce țărm de salța steag de pace. acum, în portul nostru ancorat, întors că
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
barbiana, chiar dacă nu atât de evident în constituirea verbului secund, se aud sonuri și rezonări în câteva poeme (de pildă, în Geometrul de la Păltiniș: „E nașterea în zonă a ideii / Fierbinte că un popas în somn / Se-aud retragerile-n vânt ale scânteii / Când aburesc în verticală unui dom”, p. 72; sau în Sâmbure personal, din incantațiile poemei După melci). Însă din „lecția” poetului-matematician, Marian Barbu și-a însușit mai mult. Și anume, acea aplecare asupra cuvântului și șlefuire spre a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
umană este o construcție foarte fragilă (la clădirea căreia au contribuit absolut toate experiențele fericite sau traumatizante, cărțile citite, relațiile cu părinții, colegii de școală, profesorii, întîmplările erotice, moartea celor dragi), ușor de destabilizat la cea mai mica adiere de vînt. Nici un om nu semăna cu celălalt pentru că aliajul din care este constuit diferă. De aceea comunicarea dintre oameni scîrțîie, dincolo de cuvinte rămîn întotdeauna zone de umbra, iar nefericirea este înscrisă în genă umană. Fiecare personaj al românului Florinei Iliș formează
Exotism postmodern by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10553_a_11878]
-
Ferdinand, cu a sa regină Maria, de Barbu Știrbei, iubitul ei, și de Ionel Brătianu. Era, cum spunea Inculeț, ministrul Basarabiei, "Careul secret"... Din Ardeal, însă, din Bucovina, dar mai ales de la răsărit, din Basarabia, a început să sufle un vânt dușmănos. Atunci, Brătianu, om politic genial, dar gospodar mediocru, a inventat guvernul Averescu, cu partidul cel nou, averescan, cu epoca aceea, averescană. Deși în 1907, generalul folosise tunul modern Krupp de 75 și pușca Manlicher împotriva răsculaților, țăranii, proști, uitaseră
File de istorie (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10599_a_11924]
-
urmă apare amănuntul care fixează. Văd o stradă cu pomi bătrâni, dar fără frunze. E strada Domnească. îmi dau seama, fiindcă pe dreapta apare firma... (neclar, n.n.). Agitație mare, Lumea strigă, râde, se îmbrățișează. Ba unii aruncă cu pălăriile în vânt. De nemărginită fericire. Au fugit nemții! îmi declară un bătrân cu lornion având lănțișor dus după ureche... De, domnule, au pierit, așa, peste noapte!... Au fugit și bulgarii, și turcii... Strada Holban e pustie... mahalagiii adună hârtiile, afișele... Foiță de
File de istorie de Gh. Jurgea Negrilești by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10620_a_11945]
-
parcă numai parcursul de până la convertire și alibiurile sale: nu și regretele, căința. Din nou, asistăm la o asociere surprinzătoare și plastică a codurilor și limbajelor artistice: stilul cavaleresc, cu autoimpunerea amorului platonic (,Dragostea noastră-ncepe-abia acum?/ Desfă lin sufletul în vântul moale/ Ca pe un crin. Eu am sosit agale,/ Blând pelerin pe-ntortocheatul drum,// Să-i rup tulpina și să-l port în mână/ Prin forfota cetății și-n pustie/ Spre-a-i povesti parfumul fraged până/ Și oamenii și
Îngerul jongler by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10617_a_11942]
-
în sectorul de servicii în care muncim pentru ceilalți, prin definiție. Personal, asta nu îmi ridică probleme etice. În ultimii ani asistăm în Vest la o evoluție a relațiilor de muncă ideale din firme spre relații mai personale - deci, avem vîntul în pupa. Modelul fordist axat pe diviziunea strictă a muncii era un model bazat pe control și lipsă de încredere. E în curs de dispariție în țările dezvoltate și e anacronic și absurd să-l vedem impus de către aceiași vestici
"Absurditatea birocrației și obișnuința de a ocoli regulile sînt frecvente și în Vest." by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10622_a_11947]
-
Sancta Maria ora pro nobis" - redau magistral coincidența contrariilor: prima, severitatea implacabilă a celui care "are viață veșnică și la judecată nu va veni", cea de-a doua, înțelegerea și compasiunea Fecioarei, sugerată de transparența corzilor, ca o boare de vânt, ambele avnd în subtext stimularea încrederii în resurecție. Atmosfera se prelungește în ultima parte - Pomenirea - când "născătoarea de Dumnezeu" e implorată să îi mântuie "pe cei care nădăjduiesc în tine..". Isonul, ca și unisonul revin în prim-plan, potențând nevoia
Un recviem românesc by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/10625_a_11950]
-
păsărilor din rai./ Rai din carte. Din cartea aceea - / a revoluției/ Animaluluiť, care-și schimbă/ culoarea. Bănuiți de prea multă depresie amestecată cu/ melancolie. Melancolie// a neputinței. Bănuiți de pîrjol și de foamete./ După zece ani? Pe// cînd ne făceam vînt cu pălăriile, să împrăștiem/ perdelele de fum ale/ vorbăriei, ținîndu-ne cu o mînă de burtă" (Cap șAceeași cîini). Nu mai puțin vituperat e trecutul generic (,acel trecut/ retras din circulație: unde/ sînt eu, rămas în afara tărîmului fermecat, gata/ să te
Realul fictiv by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10640_a_11965]
-
proliferantă: "Zale înmuiate în venin de viperă". Sau: "Mătușa ta de 27 de ani, în zale/ transparente, complet goală pe/ dedesubt, cu trupul bogat în petrol și minereuri de fier, cu/ bigudiuri pe cap, scoțînd/ limba". Sau: " Noaptea în care vîntul, bila și/ flegma se combinaseră: și el dispăruse". Sau: " După/ o scurtă acomodare a ochiului, se pot distinge pe/ pereți două/ categorii de figuri, tipice nebuniei: Ťceva care este la mijloc,/ între niște chiloți/ femeiești și un bazin jupuitť / în
Realul fictiv by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10640_a_11965]
-
mațul de mitropolit,/ mațul tău lung și galeș de mătase/ prin care azi vorbiși și tu cu El,/ suflet purtând o raniță cu oase/ aci, pe buza gropii, la apel." (Apelul de seară); "Părul tău explodând ca șampania/ îl bea vântul mirării din sud,/ când te văd, peștișorul pirania/ umblă-n mările-n care asud.// Hip și hop curg ghețarii spre Spania/ sar maimuțe pe crengi de năut/ te voi duce acolo cu sania/ sau călare pe-un flutur mamut.// Mii
Elegii de când era mai tânăr (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10639_a_11964]
-
leșia întunecată că și când ar vrea să ne curețe barbă cu briciul bunicului mort în copilărie în jur întunericul se înmulțește că lintița în albastrul ochilor noștri se ivește deodată un zeu cu arcul întins și noi stăm ascultând vântul ce freamătă cum împrăștie zvonuri și cântece în ramurile arborelui nostru genealogic Arborele genealogic Flautul Fluturele negru Credeam că am văzut tot Foșnesc bancnotele între degetele mele Că un șerperiș cu puiet flămânzind. În cazul în speță Avocații de pace
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
de vită nesupusa Va intra în mașinărie. Dinții din orologiu ne cheamă La liturghia din turn. La ce bun ? Încă o ediție de noapte Iese goală-goluță Pe strada cu platani înfloriți Și vagabonzi de conștiință. În vitrina, În planul secund, Vântul răcește șampania scumpă În cupă de scrum. Genunchiul a prins rădăcini Mă gândesc la Cum ar trebui să fie cercul Din care, eu Să fac un singur pas înafara durerii. Locul meu este tot mai nesigur în regn Și-mi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]