1,130 matches
-
Bijuteriile din aur, argint și platină, cu pietre prețioase, Într-o mare varietate (inele, coliere, cercei, brățări, medalioane, butoni, ace de cravată, pandantive etc.) stau aliniate cu grație ispititoare În vitrine. Le privim Îndelungat, dar nu Îndrăznim să cerem cochetei vânzătoare, cu mers de felină și privire de 166 pisică siameză, să le probăm. Este obișnuită cu astfel de clienți, de aceea se mulțumește să ridice puțin din sprincenele frumos arcuite și boticul Încondeiat discret cu ruj. Poate următorul cumpărător Îi
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
perlelor și altor pietre prețioase. Se găsesc și magazine unde se pot cumpăra pisici, câini, papagali și alte păsări, reptile etc. Seara se pot vedea tineri sau adulți iubitori de animale plimbându-se pe cheiul golfului Kowloon sau În parcuri. Vânzătoarea ne-a asigurat că În Hong Kong este interzisă utilizarea cărnii de pisică sau câine, spre deosebire de restul teritoriului chinez continental, și a sudestului asiatic, unde se consumă tot ce mișcă, În afara șerpilor veninoși. În piețe se găsesc tranșate cu mult dichis
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
atingi tu pe Sfânta cu buzele alea spurcate de țigară”, spune mustrător una dintre ele. Bărbații nu răspund nimic, doar că încetează să mai glumească. Obsesia aceasta a spurcăciunii, a întinării sacrului am întâlnit-o mai târziu și la o vânzătoare ambulantă de batiste și lenjerie de corp. „Batistele se ating de raclă, apoi se poartă în poșetă, în buzunar”, îmi spune femeia. „Poți să te ungi cu ea pe unde te doare. Da’ să nu dați cu ea pe la nas
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
vizibil, se pot vedea mulți tineri urbani, circa 25% din totalul celor prezenți, după estimările mele vizuale. Pelerinii din satele Moldovei, dar și rromii colorat îmbrăcați din Iași, Galați au plecat, ceea ce îmi amintește de dialogul purtat anterior cu o vânzătoare de carte religioasă. „Pelerinii adevărați vin cu patru-cinci zile înainte, mai pe la început. Restul, la spartul târgului, mai mult să caște gura, să facă și ei cumpărături, să se laude la copii, că au fost pe aici.” Odată cu lăsarea întunericului
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
din lemn, modelate în lut, icoane pe sticlă, adică tot ceea ce rămâne din Tradiție, când aceasta este suferindă sau chiar pe moarte. Înăuntru miroase frumos, sofisticat aș spune, ceva între arome de tămâie și ceai de scorțișoară, este cald, iar vânzătoarea toarce ca o pisică pe un scaun din colțul încăperii, vizibil tulburată de prezența unui client ca mine. O întreb direct dacă se simte cumva prezența pelerinilor în cifra de vânzări, oare au crescut acestea, au ei măcar curiozitatea de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
fabrică, printre alte accesorii decorative, și „troițe pentru grădini”. Seamănă pe undeva cu mini- altarele de sacrificiu din culturile neolitice. Spre deosebire de Iași, la București, vânzătorii ambulanți propun pelerinilor și maieuri de corp („pentru atins de raclă”, după cum o spune nonșalant vânzătoarea romă) și nu doar batiste și eșarfe din bumbac. Pelerinii din capitală par a fi mult mai nerăbdători, mai grăbiți să-și atingă scopul ultim, atingerea raclei, și mai puțin preocupați de ansamblul pelerinajului, de bucuria de a fi prezenți
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Nu văd preoți și călugări în rând, cu o singură excepție, un tânăr călugăr înalt, slab, blond, cu o barbă subțire, ca de cânepă. Citește preocupat un „acatist” al Sfântului Nicolae. Este destul de frig, chiar ger subțire, dar nu plouă. Vânzătoarele de flori din zonă nu sunt numeroase, doar două sau trei, grupate în afara gardului de incintă al Bisericii. Vorbesc cu ele, îmi spun că nu au voie să intre în curtea bisericii, au încercat de mai multe ori, dar de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
multe ori, dar de fiecare dată au fost oprite de cei doi polițiști comunitari. La fel de puțini sunt și „colportorii” de obiecte religioase sau cu conținut religios, maximum cinci sau șase. Mai târziu, în jurul orei 12.00, își face apariția o vânzătoare de lumânări, din acelea cumpărate la kilogram din supermarket. Se așază „strategic” într-un soi de buclă a rândului, astfel încât să beneficieze de maximum de atenție și de contact cu pelerinii. Nu știu cum a scăpat de sub supravegherea zonei. La ora la
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
pomenire ; nu mi- am putut da însă seama câți dintre cei care participau la astfel de ceremonii funerare se întoarceau apoi și la rând, cu sau fără preotul „personal”. Revenind la rând, la capătul acestuia mai exact, remarc prezența unei vânzătoare de batiste. „Batiste de dat pă la raclă, batiste de dat pă la raclă”, spune femeia rromă, cu o voce joasă, foarte atentă să nu fie remarcată de jandarmii aflați la doar 20-30 de metri mai sus. De altfel, e
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
aflați la doar 20-30 de metri mai sus. De altfel, e singura care se ocupă cu acest gen de comerț ambulant, asociat cu atracția formidabilă pe care oamenii o simt pentru sacru. Încerc să par neștiutor și o întreb pe vânzătoare: „Ce se face cu batistele, la ce sunt bune ?”. Femeia se oprește din vânzare, introduce teancul multicolor de batiste într-o sacoșă de rafie pe care o purta sub braț, ba chiar își aprinde și o țigară, așezată lângă rândul
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
vecin din cartier. Bărbat, cam la treizeci de ani, alcoolic, trădat de ochii opaci, de o sfericitate suspectă. Târguiește un pachet de țigări ieftine, o pungă de paste făinoase și trei ouă. Face apoi un semn discret din mână, iar vânzătoarea scoate de sub tejghea o sticlă unsuroasă de plastic și-i servește o cinzeacă de rachiu, trecând consumația într-un caiet cu scoarțe roșii de plastic, uzat de atâta întrebuințare. Caietul de datorii, care-i leagă pe oameni. „Nu ești în
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
la vedere, în rigolele străzii. Sau faptul că pelerinii bat tot timpul la poarta locuitorilor din cartier, cei mai „sensibili”, care nu suportă mirosul din toaletele publice. „Le dai drumul la unul, la doi, la douăzeci, dar ce să faci ?” Vânzătoarea cea posacă ne ascultă și ea, dar nu intervine în discuție, se mulțumește să clatine aprobator din cap. Nu crede în „poveștile” pe care le spun organizatorii și autoritățile cu privire la „buna organizare a pelerinajului”. „Unde ai văzut, dom’le, organizare
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
sunt și alți pelerini cazați la hotel, fata zâmbește subțire și-mi spune, aproape ironic, „dar ce credeți, domnule, pelerinii veniți la Iași stau la hotel ? Nu au ei bani de așa ceva !”. Note de teren. Pelerinajul, ca un puzzle uriaș. Vânzătoarele de busuioc, mamă și fiică, originare din Tecuci, încearcă să înșele cât pot vigilența jandarmilor, pentru a se apropia cât mai mult de rândul deja foarte „consistent” la această oră (08.30). Cea mai în vârstă îmi spune că vine
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
vrut să continui discuția cu bărbatul din Bacău, dar a fost imposibil. După intervenție, se închide într-o muțenie absolută și începe să citească un mic acatist al Sfintei Parascheva, uzat de atâta întrebuințare. Sacrul și buna lui manipulare. O vânzătoare de batiste distribuie și „instrucțiuni de utilizare” celor neștiutori. „Cumpărați batiste curate, le dați frumos pe la Sfânta și luați acasă, pentru cei care nu au mai fost pe aici sau nu au putut să vină anul acesta.” Pe lângă noi trec
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
exclusivitate de vânzători rromi, este mult mai intens decât cel de la Iași, se simte adierea balcanicei Piețe Obor. Supravegherea jandarmilor este mult mai severă, așa că strategiile de distragere a atenției sunt și ele mult mai abile, mai diversificate. Exemplu : o vânzătoare de acatiste și cărți miniaturale de rugăciuni intră în rând „deghizată” ca pelerin și abia după trecerea a cinci-zece minute dă startul comerțului ambulant. „Batiste, două la leu, batiste mămică, ia batistele, ia mai multe că mă grăbesc să ajung
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
plânge de faptul că așteptarea a fost lungă și grea între ora 16.00 și până acum. „Multe oficialități, nu a mers rândul, parcă abia acum și-a mai dat drumul.” Traversez Bulevardul Regina Maria și mă apropii de o vânzătoare de semințe. Are cam 60 de ani, fuste largi, un tulpan colorat pe cap, este chiar vânzătoare de semințe tipică pentru orașul București. Femeia stă rezemată pe bordura lată a zidului unei case de secol XIX din zonă, lăsată intenționat
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
aici la staționar nu prea merge vânzarea. Da, băiatul lu’ mămica, da, sărăcia se simte și aicea, la cornet, nu prea mai ciugulește lumea”. Remarcăm împreună prezența tinerilor din cartiere, care aproape că au acaparat spațiul de la capătul rândului, iar vânzătoarea mă sfătuiește să-mi păzesc portofelul, „să-l pui la buzunarul de la inimă, că acolo este mai mare simțirea de furat la om”. Ronțăim amândoi semințe, în tăcere, apoi femeia mă întreabă, curioasă, după ce mă măsoară cu atenție cu coada
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
astăzi, „ia uite la ele cum vin îmbrăcate aicea la pelerinaj, dau cu plasa la băieți, îți spun io că dau cu plasa”, apoi ne spunem fugar la revedere, eu mă apropii iarăși de rândul de așteptare, dar dialogul cu vânzătoarea de semințe nu- mi dă pace. Nu poate înțelege de ce o persoană vine la un pelerinaj „dacă nu are un necaz”. Ce poate însemna acest lucru cu adevărat ? Un jandarm care acceptă să stea de vorbă cu mine, sub lumina
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
bâzâie și scuipă fum tot timpul, pe punctul de a face aerul din jur irespirabil. Dorința de autonomie a comercianților ambulanți are un preț greu de suportat pentru cei din jur. 27 și 28 octombrie 2010 Tămâie și alte aromate. Vânzătoarele de veste tricotate din lână, cergă de Maramureș și gigantul Zara. La librăria Sophia. Un leu acatistul. Primesc sfaturi bune de la o vânzătoare de batiste. Sindicalistul român, la grevă și la pelerinaj. Beau ceai cald de la jandarmi. Alte note fugare
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
preț greu de suportat pentru cei din jur. 27 și 28 octombrie 2010 Tămâie și alte aromate. Vânzătoarele de veste tricotate din lână, cergă de Maramureș și gigantul Zara. La librăria Sophia. Un leu acatistul. Primesc sfaturi bune de la o vânzătoare de batiste. Sindicalistul român, la grevă și la pelerinaj. Beau ceai cald de la jandarmi. Alte note fugare de pe teren : cum să faci „să iei mila de la oameni”. Nașul și finul. Vremea este schimbătoare acum, un amestec de ploaie ușoară cu
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
de bună calitate, iar locul unde sunt expuse seamănă mult cu raionul de trekking al unui magazin de specialitate. Îmi doresc foarte mult să fotografiez un tricou, pe care scrie mare „Pelerin Ortodox”, sub o cruce mare, bizantină. Una dintre vânzătoare „Pelerin ortodox” - sau identitate afișată public observă aparatul de fotografiat, se uită încruntat pe sub ochelari, sunt nevoit să improvizez, spunând „am un văr în Canada, fost membru ASCOR, mi-a cerut să-i cumpăr un astfel de tricou, dar ar
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
familie etc. Mâncăm și niște biscuiți tip „Eugenia”, primiți de la o doamnă în vârstă care se plimba cu o cutie mare pe lângă rând, zicând „asta am, atâta dau, serviți, serviți, vă rog frumos, să fie de sufletul soțului meu”. O vânzătoare de batiste îmi spune „s-a mai liniștit lumea, ai intrat bine, în trei-patru ore ești sus la raclă. Dar o să mai vină, stai să vezi cum se umple dealul când scapă lumea de la serviciu”. Vânzătoarea a avut dreptate, după
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
sufletul soțului meu”. O vânzătoare de batiste îmi spune „s-a mai liniștit lumea, ai intrat bine, în trei-patru ore ești sus la raclă. Dar o să mai vină, stai să vezi cum se umple dealul când scapă lumea de la serviciu”. Vânzătoarea a avut dreptate, după trei ore și jumătate „am fost sus la raclă”. Deloc obosit și foarte binedispus, decid să mai continui observația directă în zonă. Niște jandarmi împart niște ceai cald în pahare de plastic din mașina lor de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
cu sacrul și respectul care trebuie arătat acestuia : o femeie între două vârste, cu un puternic accent de periferie, se pronunță cu voce tare împotriva celor care „ating tot felul de obiecte de raclă”. Să fi fost oare deranjată de vânzătoarea de batiste și, atenție !, maiouri insistentă, care ne propunea toate aceste obiecte de garderobă pentru a le atinge de racla Sfântului Calinic ? Ceva îmi spune, dar nu am putut verifica exact, că vânzătoarea ambulantă avea în punga mare de rafie
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
raclă”. Să fi fost oare deranjată de vânzătoarea de batiste și, atenție !, maiouri insistentă, care ne propunea toate aceste obiecte de garderobă pentru a le atinge de racla Sfântului Calinic ? Ceva îmi spune, dar nu am putut verifica exact, că vânzătoarea ambulantă avea în punga mare de rafie ce o ținea la subraț nu numai maiouri, ci și chiloți bărbătești, dar nu îndrăznea să-i propună fățiș, deschis, spre vânzare, ci doar celor care cunoșteau „codurile” pelerinajului și i-ar fi
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]