2,798 matches
-
așezați pe fundul și pe versanții Velniței este cel mai vechi, documentat arheologic încă din neolitic; Chircești - Huși format prin așezarea pe moșia boiereasca a coloniștilor veniți din Bucovina la 1775, după anexarea acestei provincii de către Austria și în sfârșit, Vălenii sau Pârăienii format în urmă împroprietăririi clăcașilor de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza prin Legea rurală din 14 august 1864 care și au construit locuințe în capătul ogoarelor de o parte și de alta a pârâului ce vine de la Velnița. Chirceștii
BISERICA SFÂNTA TREIME DIN SATUL CHIRCEŞTI, COMUNA MICLEŞTI, JUDEŢUL VASLUI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Suflet Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2084]
-
Șacovățul, pe malurile căruia se află localitățile Sofronești, Drăgești, Valea Popii și Siliște din comuna Todirești, Durducul, cu acumularea de la Căzănești, al cărui nume provine de la satul din apropiere, Rebricea, pe care se află satul Rebricea, Vasluiețul (localitățile Dănești, Zăpodeni, Văleni, Miclești, Codăești, Muntenii de Jos), care dispune de acumularea Solești, nume preluat de la localitatea din preajmă. Urmează Crasna și Lohanul care curg în apropierea localităților Bunești, Botești, Tătărani și Tanacu (ultima pe malul Lohanului), la care se adaugă acumularea Mânjești
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
X-lea. Fenomenul trecerii spre acest din urmă rit s-a produs treptat, însă descoperirile funerare ale bazinului nu surprind acest moment, fapt semnalat și în restul Moldovei, unde s-au găsit numai morminte izolate (Galați-Valea lui Tuluc, Erbiceni - Iași, Văleni - Neamț, Nănești - Bacău, Călărași - Botoșani), mai rar cimitire (Șendreni - Galați), monorituale și nicidecum birituale. Întrucât acest fenomen nu a fost surprins în spațiul analizat, am fost nevoiți să apelăm la un teritoriu adiacent, tot din arealul est-carpatic, care să ne
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Pe lângă această situație, s-au identificat și variații ale poziționării brațelor: o mână pe piept și alta pe umăr (Brănești și Hansca-Căprăria), sau un braț pe abdomen și celălalt pe umăr (Hansca-Limbari), cu brațele de-a lungul corpului (Erbiceni - Iași, Văleni - Neamț, Hansca-Limbari), ori un braț pe abdomen și altul de-a lungul corpului (Limbari - Basarabia), precum și o mână pe piept, iar alta de-a lungul corpului sau o mână pe piept, iar cealaltă pe abdomen (Hansca-Limbari). Poziția picioarelor era perfect
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
la toți țăranii, a intrat în școală... Cea mai importantă inițiativă a Societății a fost înființarea revistei „Glasul nostru", care i a valorificat obiectivele programului său. Cu aportul colaboratorilor săi, nu 71 numai din Băsești (Viișoara), ci și din Dodești, Văleni, Viltotești și Tămășeni, din alte localități ale județelor Fălciu, Tutova, Vaslui, de la Iași și Piatra Neamț, „Glasul nostru" a devenit o foaie de larg interes, cu rubrici diverse: „Colțul vesel", „Curiozități", „Sfaturi practice", „Știri și informații", „Cugetări și vorbe cu tâlc
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
foarte multe la oraș, care după câteva numere de apariție, mor". * Nr. 4 aprilie 1936 Spicuiri din revista „Invățătorimea vasluiană" (pagina 182). Glasul nostru. Organ de propagandă culturală la sate, anul II, Nr. 66, Ianuarie 1936. Redacția și administrația, Satul Văleni, comuna Băsești, județul Fălciu. „Deși număr vechiu, deci inactual, ca evenimente, am putea zice, perimate, totuși, pentru că ne vine așa de rar la redacție, nu-l putem lăsa nesemnalat și lipsit chiar de oarecari 76 comentarii. Inițiativa colegului Arteni, în
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
făurit în ani de bătrânețe. Dacă bunele intenții pot fi socotite circumstanțe atenuante... În sfârșit, am publicat primele versuri și articole în Păreri tutovene, „Organ de luptă democrată". Eram în ultima clasă de liceu, urmasem o școală de cadre la Vălenii de Munte, umblam prin sate cu o echipă artistică și făceam propagandă pentru colectivizare. Mai scriam poezii de dragoste, dar hotărâsem că e nevoie de lucrări mobilizatoare, așa că trimiteam redacției declarații mai mult sau mai puțin rimate, sub titluri ca
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
săptămână. Vocea Tg. Ocnei nr. 2, Anul IV din 2 octombrie 1911, tot cu apariția săptămânală, purta subtitlul „Ziar politic independent", director politic și proprietar Pompeiu Ioan Popescu, cu redacția și administrația în Tg. Ocna, realizat la tipografia „Neamul românesc", Vălenii de Munte (județul Prahova) și publica articolul de fond „Reforma administrativă și comunală", semnat de proprietarul ziarului. La Focșani ziarul a mai fost imprimat la tipografiile 233 „Modernă" M.Th. Dumitrescu, strada Centrală, la „Comercială" Leon Svorne și Al. Codreanu. Un
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
greutăți materiale „mai ales față cu scumpetea mereu crescândă a h ârtiei”... În cuprins, din același număr aflăm și de câteva cărți semnate de Virgil Caraivan aflate în difuzare: „Basme și legende străine” ‐ traducere din folclorul lumii, Editura și Tipografia Vălenii de Munte, 1911; „La gura sob ei” ‐ povești și snoave, Editura Socec; „Movila roșie” ‐ povestiri, schițe și amintiri, 1913, și că vor apare în curând „Povești de pretutindeni”, traducere din folclorul lumii, ilustrații de pictorul Stoica, Ediția a III‐a
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ie de aritm iar pe foa refuzat ni ănunte pic de alinier eu singu e Consiliu tul Alexa reședintele l Emil Co sescu însă în proce e care l-a e Justiție! Școala iințată de în prim al secolu in Vălenii invitat Scriitori unde eram nt și invi imbat m ăzit, nu a n puteam vreo 90 id împreju etică în a ie să scriu ci un inter ante. De c ea din sed r în spat lui județe ndru Me
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
omului când are menirea de a face ! Urmează Tip Top, Festivalul obiceiurilor, Concertul de pe 23 și, printre altele, pe 27 ianuarie 2007 Gala Ziariștilor, ediția a II-a. Vom încerca transmisii directe din comunele Muntenii de Jos și Sus, Ferești, Văleni, Solești, Miclești, Lipovăț, Deleni, Albești, Pușcași, Laza, Poienești și poate și altele. De pe unde sunt și primari adevărați. De fapt, urmează S| EXIST|M. Am avut o instructivă și destul de îndelungată discuție cu Preasfinția Sa Corneliu Bârlădeanu, episcopul vicar al
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
mămăliguță, ochiuri, caș frecat și ceapă, de nu se mai sătura. Eram directorul școlii de la Măcărești, com. Prisăcani și m-a vizitat ca prim secretar ce era. Imediat după Revoluție ne-am reîntâlnit la "Școala de vară N. Iorga" de la Vălenii de Munte. Am vizitat împreună Muzeul Tiparului, a cuvântat participanților dintre care 1/5 erau împotriva lui. Dacă eu aș fi vrut să-l lovesc îl uscam într-una din sălile muzeului unde eram singuri. L-am apărat însă în fața
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Spectacolele... ce evoluții au avut Trandafir de la Moldova, trișcarii și Rândurile de la Munteni de Sus și păpușarii lui Brunchi. Artiștii plastici au fost toți buni, chiar dacă n-au prea vândut lucrurile din expoziție. Mi-a plăcut o torcătoare „înțepată" de la Văleni, Familia Bulai de la Miclești, Ticu Ungureanu de la Duda Epureni și Silvia Ene, spiridu șul cântecului vasluian! -Cum n-am auzit că ai noștri să fi provocat vreun scandal, să fure ceva, dar le-am văzut premiile (și diplomele) obținute, e
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
seceta (și-a produs efectul...) starea de pseudo normalitate (viață socială încă nearanjată) și... lipsa băuturilor (vinul nou). Pe 15 august au fost mai multe tipuri de manifestări în judet și în mai multe localități, cu simpozioane la Laza și Văleni, cu spectacole mai mult sau mai puțin ample la Deleni, Bunești-Averești și focuri de artificii (Dodești). Peste tot participarea comunității a fost masivă, ceea ce arată că primarii, principalii organizatori, au realizat acțiuni culturale conform așteptării concetățenilor. Mi-a plăcut că
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
de durată și cu nume mari, petreceri sportive, ba, mai mult, la Laza ar fi "sărbătoarea satelor de pe Valea Racovei" cu prezența mai multor primari și formații din Gârceni, Pungești, Ivănești, Munteni de Jos. E de lăudat primarul Hapiuc de la Văleni, care nu-și prea respectă cuvântul față de noi, dar reușește manifestări culturale notabile. Are în ajutor pe Dan Ailincăi, iar de Sântămăria mare a reușit un tur de forță culturală pentru cetățenii comunei; e de menționat Vasile Zamfir de la Deleni
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
357 să-i faci daruri. Cu modestie, îndrăznesc să-i ofer distinsului coleg o carte despre Revoluție și ziaristică. Cu prietenie". - decembrie 2004 12. Ioan Mâcnea - Vetrișoaia - Un veac într-un vis - "în traducerea șoptită la ureche, la simpozionul de la Văleni - Vaslui. D-lui prof. dr. MARIN V. DUMITRU, mare om de omenie cu sufletul mare și bun, un univers în univers. Cu multă stimă și respect Ioan Mâcnea" - 15.08.2005 13. Anca Petrescu - Parliament Palace - "Domnului profesor doctor Dumitru
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
pentru stimularea talentelor locale. Sunt mai multe asemenea inițiative (locale), demne de toată lauda, ca cele de la Pogonești, Murgeni, Buda (Stemnicul, condus de Romică Rusu, comuna Oșești), păpușarii lui Romică Brunchi din Muntenii de Jos, sau... ziarul Viața Satului de la Văleni, al lui Dan Ailincăi. Ambițios, prof. Ioan Parteni, de la Liceul "Ștefan Procopiu", scoate cu elevii de acolo "Buzz! Univers școlar", ajuns la nr. 7. Purtătoare de folclor viu și păstrătoare de tradiții sunt Rapsodia Vasluiului și Trandafir de la Moldova (Huși
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
mai multe epoci: epoca neoeneolitică, epoca bronzului, prima epocă a fierului - Hallstatt, sec. II-III d. Chr., sec. IV d. Chr., sec. VI-VII d. Chr. și perioada medievală (Fig. 18) (Plan general I). Folosind experiența de la șantierul arheologic din com. Văleni, jud. Neamț, când, împreună cu distinsul arheolog de la Institutul de Arheologie al Academiei Române, Filiala Iași, dr. I. Ioniță descopeream cel mai mare cimitir al dacilor liberi, pe baza unor minuțioase cercetări de suprafață în apropierea așezării din sec. II-III d. Chr
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
jur, mai ales pe buza terasei superioare a Siretului și pe podul acesteia, unde, abia în anul următor, 1966, am descoperit câteva mici fragmente de oase calcinate, care aparțineau, desigur, unei necropole a dacilor liberi, așa cum se întâmplase și la Văleni. În anul 1966, concomitent cu săpăturile din așezare, am inițiat un sondaj în zona în care am descoperit cele câteva fragmente de oase calcinate, loc denumit de localnici „Groapa lui Ghiță”, nume provenit de la existența unei ravene, care s-a
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
la distanța de circa 500 m NV de așezarea din sec. II-III d. Chr. din punctul „La Izlaz”. Prima secțiune, notată SI, trasată perpendicular pe buza terasei, a adus și primele morminte din acest cimitir. Ca și la Gabăra-Moldoveni sau Văleni, am descoperit chiar din prima secțiune, cele două tipuri de morminte - de incinerație și de înhumație. În cursul primei campanii, care a ținut până toamna târziu, am efectuat șapte secțiuni (SI-VII), descoperind un număr de 53 de morminte de
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
fier, din aceeași categorie, a fost descoperit și la mormântul de incinerație nr. 98. Asemenea fibule sunt prezente în majoritatea necropolelor din sec. II-III d. Chr. Evoluția lor este către așa zisa fibulă de tip carpic, încadrată, de pildă, la Văleni, în tipul 3. Ele sunt prezente în aproape toate necropolele carpice din Moldova, cum ar fi exemplarele descoperite la Poienești, Pădureni, Dămienești, Săucești, Oncești-Cioara, Poiana-Dulcești etc. b3 - Obiecte de toaletă La mormântul de înhumație nr. 32 s-a descoperit și
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
piesei, am considerat că acest cuțitaș a folosit pentru activități foarte fine. Până în prezent asemenea piese nu au mai fost descoperite în necropolele din sec. II-III d. Chr. Cuțitele de dimensiuni mai mari, prezente în necropolele de la Poienești, Bărboasa sau Văleni aveau întrebuințarea firească în gospodărie. Cele de dimensiuni mici, pe care le considerăm a fi fost folosite ca piese de toaletă, sunt prezente mai ales în necropolele de mai târziu, din cultura Sântana de Mureș-Cerneahov. b4 - Obiecte de podoabă Sunt
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
de la un cercel mic de bronz. Păstrat foarte prost, nu a putut fi reconstituit. Au rămas doar două fragmente subțiri de sârmă de bronz, care făceau parte dintr-un cercel simplu. Asemenea cercei au mai fost descoperiți la Poienești și Văleni, în Moldova, la Locusteni în Oltenia și Soporu de Câmpie în Transilvania. Aplici. În necropola I de la Săbăoani a fost descoperită o singură aplică din bronz, fragmentară. Este turnată, ajurată, grosimea piesei este de 2 mm și lățimea de 2
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
nu depășește 2 mm. Folosirea îndelungată a făcut ca o parte din corp să fie mult subțiată (Pl. 26/11). Asemenea piese sunt foarte rare în necropolele și așezările dacilor liberi din secolele II-III d. Chr. Doar în necropolele de la Văleni s-au descoperit câteva exemplare, din care unul este aproape identic cu cel de la Săbăoani, fiind lucrat din argint. Celelalte au corpul, fie din fâșie de metal, fie din fir metalic cu capetele desfăcute. Mărgele. Constituie cel mai numeros grup
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
observa, lipsesc mărgelele de chihlimbar, coral, lut, bronz sau piatră. Unele din aceste categorii sunt destul de numeroase în alte necropole din sec. II-III d. Chr. Analogii pentru această diversitate de mărgele în necropola I de la Săbăoani avem în necropolele de la Văleni, Poienești, Gabăra-Moldoveni, Pădureni, Bărboasa, Săucești, Dămienești, Oncești-Cioara. Piese asemănătoare au fost descoperite și în așezare, în punctul „La Izlaz”. Este vorba de patru mărgele din pastă de sticlă mată roșie, una prismatică, una trilobată și una deformată fără gaură, probabil
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]