3,016 matches
-
Opera d-lui Ilarie Chendi, București, 1906; Între rețele, București, 1919; Contimporanii, I, Arad, 1920; Într-un sat de contrabandiști, Arad, [1920]; Pribeag, București, [1920]; Miron Grindea, București, 1921; Oameni care nu vorbesc, București, [1923]; Doine din război, Arad, 1925; Vadul hoților, București, [1926]; Seara a 13, București, [1927]; Cuza Vodă, [București], 1928; Lucrătorul viei, București, [1929]; Pelerina verde, București, 1929. Traduceri: Guy de Maupassant, Duminicile unui burghez din Paris, București, [1908]; Karl Emil Franzos, Vrăjitoarea, București, 1908; Honoré de Balzac
SAVEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289519_a_290848]
-
Foti, „Pribeag”, „Viitorul”, 1921, 25; Leon Donici, „Miron Grindea”, „Aurora”, 1922, 297; Mihail Dragomirescu, „Contimporanii”, „Buletinul Institutului de Istorie Literară”, 1923, 1; Lovinescu, Scrieri, V, 61, VI, 193; Perpessicius, Opere, II, 323-326, IV, 44-49, V, 289-293, XII, 572-573; Camil Petrescu, „Vadul hoților”, „Cetatea literară”, 1926, 7-8; Călinescu, Cronici, I, 73-74; Pompiliu Constantinescu, „Seara a 13”, VL, 1927, 45; Constantin Străinu [Constantin Pelmuș], „Seara a 13”, DEP, 1928, 299; D. V. Barnoschi, „Seara a 13”, ALA, 1928, 405; D. V. Barnoschi, „Lucrătorul
SAVEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289519_a_290848]
-
pretext epic motivul războiului, însă, aproape invariabil, povestirile se frâng într-un ton moralizator. Interesantă este Micul lustragiu, unde în viața banală a unui băiețel se deschide o breșă onirică: o halucinație al cărei personaj este tatăl său mort. În Vadul negru se asistă la o încercare ratată de sinucidere, trăită în transă de protagonist, tematica fiind complicată cu motivul pseudofolcloric al locului rău. Captivantă ar fi putut să fie, prin sugestiile livrești, Omul care și-a împușcat umbra, unde cazului
SEITAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289607_a_290936]
-
de sinteză remarcabilă” (Emil Gulian). Mai bine conturate liric sunt poemele În margine (,,Herald”, 1933), Verset, Cuprindere (,,Azi”, 1934), tipul de text fiind, de pildă acesta: ,, Dincolo de vis le vei găsi altfel pe toate - / În adormire fi-vei trecută de vad./ Dar toată acolo, peste întinderi te arată,/ În acest parc de ciment și de brad.// Pe alei candelabre desprinsă-i dintâi/ Risipa brațelor tale cu întunerecul priză/ De lucruri știute cuprinsă tu ești, tu rămâi,/ Când moartea-ți va fi
SICLOVANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289664_a_290993]
-
SIMION, ȘTEFAN (?-1656), cărturar, traducător. Mai întâi preot la mănăstirea din Bălgrad (Alba Iulia), unde probabil și învățase, devine în 1643 „arhiepiscop și mitropolit scaunului Bălgradului și a Vadului și a Maramurășului și a toată țara Ardealului”. Împrejurările politice ale numirii sale fiind delicate, el a fost silit să accepte unele condiții care aveau ca scop calvinizarea românilor. Una dintre acestea se referea la obligația de a folosi limba
SIMION-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289683_a_291012]
-
pe care l-a aprins cu un sfert de veac în urmă poetul și preotul Alexie Mateevici”. Poemele evocă nostalgic și melancolic efigia Basarabiei peste care „ca un fluviu dragostea mi se revarsă”, Chișinăul academic și boem (un Heidelberg răsăritean), „vadul basarabean” care hotărnicește un tărâm făcut din „pământ și cer, holdă și zare”, „codrii Orheiului” și „freamătul de plopi gemând în aer”, Nistrul și „doina basarabeană”, livezile încărcate de rod, zvonurile îndepărtate și enigmatice ale stepei. Aparent pasteluri, aceste poeme
SARGEŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289499_a_290828]
-
studențească”, și editorial în 1979 cu volumul de proză scurtă Dincolo de poveste. Va colabora și la „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Ateneu”, „Manuscriptum”, „România literară”, „Iașul literar”, „Flacăra Iașului”, „Opinia”, „Dacia literară”, „Symposion”, „Monitorul” (Iași), „Contemporanul”, uneori sub pseudonimele Mitru Dolia, Mitru Vaduri, Mitru Elian. Schițele din Dincolo de poveste, ca și romanele Bărzăunul și restul lumii (1981), Aventură dincolo de timp (1990) sunt narațiuni agreabile, având în centru peripețiile unui grup de copii. Personajul central, Bărzăunul, regăsibil în majoritatea cărților lui V., întruchipează adolescentul
VACARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290403_a_291732]
-
Vacaresco. Contribution au folklore roumain en France, Paris, 1929; Alexandru Kirițescu, Cele două rivale, „Gazeta”, 1934, 12 mai; Miller-Săndulescu, Evoluția, 45-52; Hommage à Hélène Vacaresco, Paris, 1937; Călinescu, Ist. lit. (1941), 883, Ist. lit. (1982), 969; Emanoil Bucuța, Pietre de vad, IV, București, 1944, 22-25; P.Com. [Petru Comarnescu], Elena Văcărescu, RFR, 1947, 4; Michaela Catargi, Paris astăzi și mâine, București, 1947, 23-24, 67-68, 206-223; P.Ș. [Pamfil Șeicaru], O carte puțin cunoscută, „Carpații”, 1958, 26-27; La Duchesse de La Rochefoucauld, Rencontres avec
VACARESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290397_a_291726]
-
Mare), Valea Izvoarelor, Valea Fântânilor, Strîmbu, Adâncata; - după felul scurgerii: Repedea, Bistra, Bistrița, Bistrețu, Homorod; Apele Vii și opus Valea Seacă, Seaca, Sohodol; Pluvaia, Potopinu, Potopu, Valea Urloii, Urluia; Bahna, Valea cu Apă; Fisici; Bolboroasa, Clocoticiu, Cufurita (loc mlăștinos), Pișetoarea (vad cu mici cascade), Țuțuroiu, Apa Spânzurată (cascadă); - după caracterul aurifer: Arieș, Zlata, Zlaști, Zlătia; - după caracterul pădurii din bazin: Valea Arinilor, Arănieș; Valea Bradului; Valea Salciei, Răchiți, Valea Stejarului; Valea Teilor; Alun, Aluniș; Paltinu; Valea Groșilor; - legat de anumite viețuitoare
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
lui Herodot, ca sciții, dar până la începutul secolului nostru, ca oieri din subcarpați, și mai ales din Transilvania - mărgineni, bârsani etc. Pentru aceștia, cursul de apă al Ialomiței era sursa de apă pentru traversarea Bărăganului către Orașul de Floci și Vadul Oii, sau peste Balta Borcii, pe drumul roman dintre Burdușani și Capidava, pe calea transhumanței în Dobrogea, sau mult mai departe, prin stepa nord-pontică către Volga și Caucaz. Buzăul important afluent al Siretului este semnalat în literatura antică sub formele
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
și luncă mlăștinoasă (rădăcina indoeuropeană peled = umed, după I. I. Russu), la cursul mijlociu, cu adâncimi mai mici și albie mai îngustă datorită pantei mai accentuate și cursului mai rapid, se aflau și condiții mai lesnicioase pentru o trecere prin vad vara, sau pentru edificarea unui pod. Situația este similară cu cea a așezărilor fortificate geto-dace de la Popești, pe Argeș, și de la Dridu, pe Ialomița. Numai cu accentuarea regresiunii dacice (ce-și atinge maximul în sec. II e.n.), aceste avantaje se
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
la Calafat prin Cetate, și podul Braniște-Podari, de asemenea spre Calafat, pe o cale mai directă decât precedenta. Este de observat că în secolul al XIV-lea se conturase cu siguranță vechiul și importantul drum legând Dunărea cu Muntele, de la vadul Diiului (Vidin-Calafat), prin zona actualului oraș Craiova și apoi spre nord pe Jiu și prin pasul Vîlcanului peste munți, în Transilvania. Se știe că Vidinul 36 exista în secolele VII-VIII, în timpul primului stat bulgar, iar în harta lui Nicolaus Cusanul
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
43, redă în scrierea grecească Zios fl și Kraiova, precum și două poduri peste Jiu, unul mai departe la nord de Craiova, la Țînțăreni-Filiași, pe drumul Severinului și altul la sud de Craiova, lângă Mânăstirea Jitia, pe drumul Calafatului și al vadului Diiului (fig. 5). Fig. 5. Jiul în harta Țării Românești a Stolnicului Cantacuzino (1700). În harta lui Schwanth 44, din 1723, Jiul se numește Syll; în preajma orașului Craiova este marcat un singur drum traversând Jiul la sud de oraș, acela
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
subliniază și pentru acel timp importanța drumului care lega Dunărea cu Muntele. Sunt marcate pe harta aceasta și trecerile peste Jiu (notat Schyl) de la Bucovăț și de la Breasta (notată Brasba), fără poduri permanente, dar probabil prin poduri plutitoare, sau prin vaduri, după sezon. *** În concluzie, până la adoptarea numelui Craiova, legat probabil într-un fel de Banatul crăiesc al Severinului, dar cu siguranță anterior constituirii Marii Bănii a Craiovei, între dealurile din vest și est și între mlaștinile din nord și sud
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
adâncă, de la latinul caldaria. "Oală" este un vârtej de apă, o bulboană, de la latinul olae, iar o vale rotundă, puțin adâncă, "strachină", de la latinescul catinum, ce a dat cățîn - farfurie. Tot din latină vine și cuvântul "chei" din clavem și "vad" din vadum. Pentru "grind", popular "adausătură", avem latinul adauctus, iar în Țara Făgărașului, unde se irigă pășunile cu pomi prin derivare, "abături" sau "bătătoare" sunt mici canale abătute, de la latinul abductum sau abitus. Am menționat mai înainte evoluția interesantă ce
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
RENAȘTEREA, publicație apărută la Cluj, săptămânal, între 1 septembrie 1923 și 30 iunie 1940, ca „Organ oficial al Eparhiei Ortodoxe Române a Vadului, Feleacului, Geoagiului și Clujului”, și la Alba Iulia de la 10 noiembrie 1940 până la 8 octombrie 1944, când poartă subtitlul „Organ național-bisericesc săptămânal”, revenind apoi la Cluj între 1945 și 1950. În prima perioadă are ca redactori pe Sebastian Stanca, apoi
RENASTEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289173_a_290502]
-
București. După debutul ce s-ar fi produs în 1938, M. colaborează cu versuri și proză la „Cuvânt moldovenesc”, „Albina”, „Basarabia literară”, „Raza literară”, „Atelier literar”, „Cadran”, „Universul copiilor”, „Pogonici”, „Familia”, „România literară” ș.a. Debutează editorial cu placheta Decebal la Vadul lui Vodă (1940), semnată A.-Diana Cortes. Până în 1947 îi mai ies de sub tipar paisprezece plachete și volume de proză, unele iscălite cu pseudonimele A.-Diana Cortes, Antim Basarab Cortes, Ag al Kamun, Tytan de Kamuty. În anii ‘50-’70
MUNTEANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288288_a_289617]
-
vitregit al întregii țări: „Te-arată, Mare, Decebal, / Și-ți spurcă sfânta sabie / Cu două aprige tăișuri -/ Unul pe Someș și Trei Crișuri, / Altul, pe Nistru, sus pe mal, / Să nu stăm singuri în furtună / Cu Doamna Basarabia” (Decebal la Vadul lui Vodă). Trecutul și prezentul, legenda și istoria, imaginarul și realul, soarta țării și soarta lumii se întâlnesc în ritm de colindă populară: „Colindă, colindă / Poposiră-n tihnă, / Crai înalți de-o șchioapă, / Cu obraji de ceară, / În ajun sub
MUNTEANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288288_a_289617]
-
pură, / Parcă mai neagră, parcă mai grea. / Discretă, lumina / O sărută pe gură. // Pură și neagră, neagră și grea, / Mai neagră și dură, / Marmora neagră mereu e mai ea. / Și numai pe mine mă vrea” (Marmora neagră). SCRIERI: Decebal la Vadul lui Vodă, Chișinău, 1940; Porunci domnești..., Iași, 1941; Țară de martiri și de profeți, [Chișinău], 1942; Buciumă sângele, [Chișinău], 1942; Caravana luminelor, Iași, [1943]; Meleag străbun, Iași, 1943; Protiv. Verboten, Focșani, [1943]; Deocheatul, Lugoj, 1944; Ereditate, Lugoj, 1944; Vestala neagră
MUNTEANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288288_a_289617]
-
la 60 % dintre pacienți, dar remisiune completă numai la 3 %. • Polichimioterapiile VMCP-VBAP și ABCM (V = vincristina, C = ciclofosfamida, A = adriamicina, B = BCNU) au avantaje discutabile în raport cu M/P. Ar putea fi superioare la pacienții cu elemente de prognostic negativ. Schemele VAD și VAMP (V = vincristina, A = adriamicina, D = dexametazona în doze mari, MP = metilprednisolon în doze mari) au avantajul unei inducții mai rapide a remisiunii și al unei toxicități medulare reduse, ce permite ulterior administrarea unei terapii intense. Totuși, față de M
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
în doze mari) au avantajul unei inducții mai rapide a remisiunii și al unei toxicități medulare reduse, ce permite ulterior administrarea unei terapii intense. Totuși, față de M/P, nu prelungesc supraviețuirea. • Regimul mixt M/D combină avantajele M/P și VAD. Dexametazona în doză mare, administrată pe cale orală, permite o inducție rapidă și nu este mielotoxică, dar crește riscul infecțios (se asociază cu antibioterapie profilactică). B. Terapiile intense • Melfalan IV 140 mg/m2 determină remisiune completă la 20-30 % dintre pacienți, ameliorează
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
crește supraviețuirea, dat fiind că majoritatea pacienților nu realizează remisiune completă. • Iradierea corporală totală (ICT) se utilizează împreună cu chimioterapia intensă, înainte de grefa meduloosoasă. • Grefa de măduvă osoasă sau de celule-sușă medulare se practică fie după o chimioterapie de inducție rapidă VAD sau VAMP (la cei care răspund), fie după o chimioterapie intensă asociată cu ICT. Există două tipuri de grefă: autogrefa (de celule-sușă medulare sau de celule-sușă recoltate din sângele periferic prin citafereză) și alogrefa (transplant de măduvă de la un donator
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
funcției renale la majoritatea pacienților cu MM care se prezintă cu insuficiență renală. Chimioterapia: • schema M/P este de elecție, dar are, totuși, ca dezavantaje efectul antitumoral lent și necesitatea reducerii dozelor de Melfalan, care se elimină pe cale renală; • schema VAD are drept avantaje remisiunea mai rapidă și metabolizarea hepatică a medicamentelor. Procentul de remisiuni este mai mare, dar durata remisiunii și a supraviețuirii sunt echivalente cu cele obținute cu schema M/P. Schema VAD este eficace pentru tratamentul recăderilor (se
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
care se elimină pe cale renală; • schema VAD are drept avantaje remisiunea mai rapidă și metabolizarea hepatică a medicamentelor. Procentul de remisiuni este mai mare, dar durata remisiunii și a supraviețuirii sunt echivalente cu cele obținute cu schema M/P. Schema VAD este eficace pentru tratamentul recăderilor (se obțin remisiuni în 40 % dintre cazuri) și al MM refractare (remisiuni la 25 % dintre pacienți). Dezavantajul principal este toxicitatea ridicată. Interferonul α2b recombinant se administrează simultan cu chimioterapia sau ca tratament de întreținere. Toxicitatea
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
evreu, nu a mai putut să își continue activitatea în presă. Și-a reluat-o după război, scriind la „Drapelul”, „Era nouă” „Gazeta literară”, „Viața românească”, „România liberă” „Veac nou”, „Flacăra” ș.a. Acum, concomitent cu romane ca Israel însângerat (1946), Vadul fetelor (1949), Max și lumea lui (1957) ori cărți cu caracter memorialistic sau umoristic, realizează, singur sau în colaborare, un număr mare de traduceri din Konstantin Paustovski, Jules Verne, George Sand, Eugène Sue, Henri Murger, Honoré de Balzac, Pierre Daix
PELTZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288752_a_290081]