1,109 matches
-
cât și cei sud-dunăreni) sunt urmașii pelasgilor; etnonimul pelasg / pelasgi, în lucrarea multimilenară a legilor lingvistice, a devenit contemporanul valah (vlah) / valahi (vlahi), fapt demonstrat în studiile / lucrările din ultimele decenii, astfel: în etnonimul Pelasg - care a evoluat în contemporanul Valah / Vlah, desemnând: „cei mai vechi și cei mai înțelepți oameni albi ai pământului (Europei)“ - se evidențiază, în petrecerea mileniilor, următoarea lucrare a legilor fonetice: oclusiva explozivă, bilabială, surdă, p-, din Pelasg, cu atestare mai întâi la Carianul Herodot, în Istorii
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
că sunt Thracii Peninsulei Balcanice, Italice etc. Toponimul Pelasgia > Belachia / Blachia (în documentele evmezice: La Grande Blaquie - Blachia Mare; la cronicarul Imperiului Latin, Geoffroy de Villehardouin, în De la conquète de Constantinopole: «Blachie la Grant») > Valahia înseamnă „țara Pelasgilor > Belagilor / Belachilor > Valahilor / Vlahilor“, adică țara Dacoromânilor / Românilor, cea mai veche țară a Europei, întinsă de la Alpi la Don și Marea Getică / Neagră, și de dincolo de Carpații Nordici până la Marea Mediterană (Marea Thracică / Egee). Toponimul Peninsula Balacanică își lămurește semnificatul dintâi în „peninsula Pelasgo-Daco-Thracilor
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
afirmă că lucrarea lui ,,nu se vrea o cronică istorică completă, ci doar o inventariere a știrilor referitoare la etnonimul strămoșilor noștri. Din lipsă de spațiu și timp ne-am referit doar la cele mai cunoscute patru nume: dac, get, valah și român, cu toate variantele lor, lăsând la o parte altele mai puțin răspândite.’’ 4) Scriitorul și memorialistul Ion Anton Datcu din Montréal a susținut lucrarea Martiri în infernul concentraționar, drama ofițerilor români, o prezentare elevată a pătimirilor celor care
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
analiză a etnonimului „BLACH”. Posibil ca unele enunțuri și cercetări referitoare la aceasta temă le cunoașteți, dar pentru subsemnatul este benefic pentru a mi le reîmprospăta în memorie. Am să mă opresc deci, la cartea lui Alexandru Pele, „Etnonimele românilor VALAH Etimologie ancestrală și areal istoric” lucrare pe care o pot numi unicat, în privința studiilor făcute cu privire la apartenența noastră la gruparea valahă. Extraordinar de bine documentat, pe parcursul a 197 de pagini, ni se prezintă o valoroasă cer cetare în domeniul glotologiei
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
pentru a mi le reîmprospăta în memorie. Am să mă opresc deci, la cartea lui Alexandru Pele, „Etnonimele românilor VALAH Etimologie ancestrală și areal istoric” lucrare pe care o pot numi unicat, în privința studiilor făcute cu privire la apartenența noastră la gruparea valahă. Extraordinar de bine documentat, pe parcursul a 197 de pagini, ni se prezintă o valoroasă cer cetare în domeniul glotologiei evolutive. Abordarea de către autor a unui mod diferit de citire a termenilor străvechi „VALAH” și a variantelor sale, relevă un adevăr
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
ne mai permite să mai împărțim, după noi criterii pseudoștiințifice, familiile de limbi indo-europene și afro-asiatice, căci în realitate sunt MESO-SEMITICE sau româno-semi tice. Aceasta este și prima diviziune a limbii unice până la Turnul Babel, amintită în Vechiul Testament... ” „Etnonimele românilor VALAH Etimologie ancestrală și areal istoric” este un studiu cu un pronunțat conținut filologic, lingvistic și istoric. Autorul folosește cu precădere metoda pluridisciplinară concomitent cu analiza structurală a elementelor lexicale, depunând o deosebită atenție pe evoluția limbii și a factorilor geoantropici
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
etc. Cotmeana... pare a fi un tip arhaic, o biserică pe plan dreptunghiular fără turle. turnul clopotnița adăugat probabil de Mircea o apropie de monumentele de la sfârșitul secolului al XIV-lea și începutul secolului următor și de arhitectură din voievodatul valah. discurile smăltuite în cafeniu închis și verde măsliniu împodobesc fațadele monumentului că și în cazul bisericilor Cozia, Sfântă Treime din Siret și al celor de pe litoralul pontic de la Cetatea Albă. în plus, acest tip cromatoplastic este tributar secolului al XIII
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
Sorin Lavric Petre Pandrea, Memoriile mandarinului valah. Jurnal 1954 - 1956, ediție revăzută și adnotată de Nadia Marcu-Pandrea, București, Editura Vremea, 2011, 626 pag. Debutul unui autor nu se face cu prima carte pe care o publică, ci cu prima stupoare pe care o provoacă. E fără însemnătate
La grande peur by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4624_a_5949]
-
debutul lui Petre Pandrea nu numai că a avut loc foarte tîrziu, dar pe deasupra a inaugurat o carieră cu totul postumă. Mai precis, Pandrea e un înviat din morți al cărui destin literar începe în 2000, odată cu publicarea Jurnalului mandarinului valah la Editura Albatros, o carte atestînd flegma unui spirit malițios, la care vitriolul sufletesc se îmbină cu ascuțimea intelectului. De atunci titlurile succedîndu-se într-o cadență aproape anuală au făcut din olteanul născut la Balș, fostul județ Romanați, o figură
La grande peur by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4624_a_5949]
-
de personal wellness...) și dimineața îmi trimitea SMS-uri călduroase care conțineau... energie ! Energie pentru ziua în curs... bunătate și lumină... plein d’énergie, grote energie en goedharti gheid... M-am intoxicat de umanism. Mi-am redescoperit viguroasa fibră reacționară valahă. Și mai voia să nu ne mințim în nimic, iar nemințitul ăsta devenise o corvoadă permanentă, ucigătoare de spontaneitate. Nu-ți voi ascunde niciodată nimic, mi-a susurat, înghețându-mă... dar nemințitul ei perma nent era sufocant, o chingă de
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
două comune: comuna agrară, întemeiată pe gospodarul dibaci și priceput, și comuna urbană, guvernată de întreprinderi, de acești giganți ai lumii moderne. Și aș fi creat institute care să sincronizeze poporul român cu toate cuceririle speciei om, mutate în spațiul valah. Că eu nu contest poporului român că limba lui și geniul lui intelectual îi permit să mute creațiile speciei om la el acasă. AMERICANI Omul, când e singur, poate face fel de fel de unelte. Adică devine american, spun eu
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
trufie, orice s-ar zice. Aferim! Adicătelea cum „Ce mi se-ntâmplă“!?! Te propui dumneata ca filtru, ca medium al realității, un soi de lămâie care se stoarce singură, fără ulei (sper că nu și fără sare), peste salata prezentului valah? Cine, ce, cât și la ce bun te creditează? De ce să merg eu, Cititor, pe propunerile, numele, titlurile, evenimentele, lecturile sau spectacolele pe care le prezinți matale? Ce te face ascultabil, lizibil, urmăribil și, Doamne ferește, infailibil? Cine-mi ești, de
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
agresiv și zeflemea suicidară. Mai întâi au fost dragii noștri fini, Oana și Floricel (științe politice, medicină), stabiliți de zece ani în State, și care, după varii șicane birocratice, s au aranjat cum se cuvine, cu bani destui, recunoașterea diplomelor valahe, casă zdravană, doi copii minunați, teze doctorale, publicații la Routledge, alintări administrative, vacanțe mirifice, ajutat din plin rudele rămase acasă... Tot tacâmul. Ei ne-au zdruncinat serios convingerea că de România se alege sistematic praful, amintindu-ne că, în cei
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
ei, unde am stat când separat, când împreună, dar i-am firitisit și noi, zece zile, în România, în 1999, când au învățat ce înseamnă cheful, francofilia, țuica galbenă și politica bizantină, chiolhanul și rusofobia, farnientele, mititeii, venerarea pe plai valah a lui Napoleon III, palinca, Branul, Feteasca neagră, Hurezii... plus Peleșul ca „benghi boghet“ arhitectural pe lângă Chambordul dumnealor. Ei bine, clanul Noirot din Lille a revenit pentru zece zile în România, după zece ani, în vara lui 2009, pe tra
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
în incapacitate de plată“, „ne pleacă toate valorile“, „terorismul sindical ne spânzură de-a binelea“, „dracu’ se mai duce-n 2012 la alegeri“ și altele asemenea. Ca să fiu, totuși, drept, cum te rupi de știrile TV și de ma sochismul valah, luând-o spre nord-vest cu mașina, cum vezi buna înclinare a balanței întru binecuvântata înțelepciune încorporată-n sloganul „nu-i dracu-așa de negru!“. Lume deschisă la minte și iute adaptată, care detestă neputința lăcrimoasă și spectrul stupid al dro
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
n-a fost colț, peisaj, întâmplare, întâlnire în care frumusețea, liniștea, plină tatea, suculența circumstanțelor de-acolo să nu fie alterate de spectrul blestematei realități de acasă. Adevăr vă zic: am luptat din greu să nu cad în bine-cunoscutele lamentații valahe, pe bună dreptate alimentate de uimirile turiștilor străini. Am luptat în zadar. Martor mi-e Dumnezeu. Cărăm România după noi ca pe un blestem. Un jug nedrept, asupritor, umilitor cât cuprinde. Nu am ajuns să mă bucur de Rembrandt și
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
de excesul general de lehamite și miserupism, de bombăneala, acreala disolutivă și postularea nimicniciei naționale, Radu Paraschivescu ne pro voacă terapeutic, în Adevărul, la descoperirea și etalarea pozitivului. Dinlăuntrul meu, strig că are dreptate. Din afară, rânjetul sălbăticit al scepticismului valah mă copleșește. Noroc cu câte-o întâmplare ca asta. După ce te demolează, te lasă pe gânduri și-ți dă un dram de optimism. 1 septembrie 2011 Cu alți ochi spre interbelic O spun iarăși, că nu strică: nu am înțeles
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
misofil, indiferența față de continuitate și omogenitate arhitecturală, drăceasca fervoare cu care ne-am făcut pulbere, ori ne-am topit, puținele în făp tuiri de piatră și bronz, cale de aproape două veacuri, adaugă încă o jalnică dovadă la dosarul netrebniciei valahe. Cea care-i isteriza pe Eminescu și Cioran, îl amuza sarcastic pe Caragiale, îi agasa pe Eliade și Mircea Vulcănescu și-l făcea până și pe Noica să înjure. Am rătăcit năuc o după-amiază întreagă prin albumul Materie și istorie
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
măruntă, dar încăpățânarea e un specific măgăresc la care cu onor consimt. Și pe hârtie le-am pus nu o dată, spre extazierea - iute transformată în lamento neputincios (economicește) - a celor responsabili. Dragii moșului, oare de ce nu găsește nicăieri Măria Sa Acneicul valah un raft de librărie, subțirel-dar vioi, cu marile lecturi ale moralismului dintotdeauna? De ce mă lăsați umilit în FNAC-urile din Paris, Bruges, Lille, Geneva și Zürich, în fața unui banal (dar copleșitor) raft etichetat „Pădagogie“, care-i cuprinde suav-mercantil pe Marc
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
apare bogăția în literatura română? Eu tocmai depliasem fișele cuminte redactate acasă, unde glosam lipsa culturii bogăției la români, alături de absența culturii (britanice) a victoriei, lipsa colocvialității (franco) salonarde și crunta carență a disciplinei (ger mane) a muncii în spațiul valah. De unde atâta Max Weber și „ethosul protestant al muncii“, atâta cult al economiei, prudenței, eficienței și slujirii, atâta simț civic și patos comunitar, atâta educație (sanitară, religioasă, gastronomică, vestimentară, militară, juridică, sexuală, estetică, arhitectonică, financiară...) într-o geografie iremediabil alterată
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
marșurile „indignaților“ Spaniei și Portugaliei. Vivat spume gația antieuropeană a narcisis mului grecesc, irespon sabil și profund nociv prin forța contaminantă a nesupunerii acaparante de fonduri comu nitare întru acoperirea propriei netrebnicii. Pe fondul ăsta, pică la fix pe sol valah diabolizarea bogăției prin mediatizarea mârlăniei îmbogățiților tranziției. Împinși cu sadică tenacitate în prim planul mediatic, de bună seamă că „gherțoii“, „baștanii“, „băieții de băieți“, „șmecherii Regiilor“ (i.e. wise guys din filmele mafiote), „cocalarii de Dorobanți“, cei care „fac legea“, „te
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
dacă-n cele din urmă s-ar găsi și un Raed Arafat înhămat la un „SMURD pentru vindecarea Bucureștilor“, cred că în mai puțin de un an blestemul orașului va fi exorcizat, cicatrizarea se va fi încheiat, iar bătrăna urbe valahă a plăcerilor&contrastelor va începe să răsufle ușurată. Volumul conceput de Mirela Duculescu se opune Diametralei Nord-Sud proiectate de Primăria Bucureștilor în totală ignorare și dispreț față de specificul socio economic și tradițiile profesional-culturale ale locului. Stelian Tănase definește trecutul zonei
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
Tatiana Slama-Cazacu ... Un orășel că atâtea altele, din regiunea dealurilor valahe, ăntesat, ăn ultimii trei-patru ani, datorită snobismului și unor interese obscure ale marilor ămbogătiti, fie cu "megaviloaie", fie cu adevărate castele de beton, pe ale căror fațade se lăfăie prostul gust: pușculițe pentru fondurile acumulate nu se știe (ba se
Bradul si toporul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17495_a_18820]
-
curtea pustie, privata de lemn din fund, povârnită, cu ușa având două găurele ca niște ochi, mă trezisem zicându-i... - vorbă uitată, dar pe care veghea pasionată a prietenului meu o puse numaidecât la loc: era, aș fi zis,... SFINXUL VALAH.
Sfinxul valah (variantă) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14402_a_15727]
-
percepem astăzi doar mesajul etic pe care autorul ținea cu tot dinadinsul să ni-l transmită - apologia bunului-simț -, ci reflexul indirect al unei lumi dispărute - cea a Bucureștilor din prima jumătate a secolului, a satelor din jur, a micilor tîrguri valahe. Citindu-l astăzi pe Anton, aflăm și ceea ce autorul nu ținea în mod deosebit să ne comunice, aflăm cum era viața de zi cu zi a tîrgoveților și a negustorilor, cum se îmbrăcau ei, cum se distrau, ce mîncau, în
Dincolo de pașoptism by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8607_a_9932]