7,566 matches
-
reflecție a strategiei predictive. Ea poate fi apreciată numai dacă există o statistică anterioară cu privire la criteriul evaluat. De pildă, dacă compania respectivă deține o statistică asupra fiecărui angajat cu privire la numărul și gravitatea încălcării regulilor se poate estima o astfel de validitate. Vom putea spune că proba noastră are validitate retrospectivă dacă persoanele care au obținut rezultate ridicate la testul nostru sunt și cele care au săvârșit cele mai multe abateri de la regulamentul de ordine interioară, spre exemplu. 5.1.2.3. Validitatea de
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
numai dacă există o statistică anterioară cu privire la criteriul evaluat. De pildă, dacă compania respectivă deține o statistică asupra fiecărui angajat cu privire la numărul și gravitatea încălcării regulilor se poate estima o astfel de validitate. Vom putea spune că proba noastră are validitate retrospectivă dacă persoanele care au obținut rezultate ridicate la testul nostru sunt și cele care au săvârșit cele mai multe abateri de la regulamentul de ordine interioară, spre exemplu. 5.1.2.3. Validitatea de construct urmărește în ce măsură structura rezultatelor obținute prin proba
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
de validitate. Vom putea spune că proba noastră are validitate retrospectivă dacă persoanele care au obținut rezultate ridicate la testul nostru sunt și cele care au săvârșit cele mai multe abateri de la regulamentul de ordine interioară, spre exemplu. 5.1.2.3. Validitatea de construct urmărește în ce măsură structura rezultatelor obținute prin proba respectivă corespunde inferențelor teoretice respective, obținute prin alte probe psihologice. Aceasta poate fi făcută prin două strategii complementare: validitatea convergentă și validitatea divergentă. O metodă complexă de testare simultană a ambelor
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
abateri de la regulamentul de ordine interioară, spre exemplu. 5.1.2.3. Validitatea de construct urmărește în ce măsură structura rezultatelor obținute prin proba respectivă corespunde inferențelor teoretice respective, obținute prin alte probe psihologice. Aceasta poate fi făcută prin două strategii complementare: validitatea convergentă și validitatea divergentă. O metodă complexă de testare simultană a ambelor forme este matricea multi-trăsături - multi-metode, ce apelează la analiza factorială confirmatorie. Mai simplă este estimarea distinctă a celor două strategii ale validității de construct. De exemplu, testul are
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
de ordine interioară, spre exemplu. 5.1.2.3. Validitatea de construct urmărește în ce măsură structura rezultatelor obținute prin proba respectivă corespunde inferențelor teoretice respective, obținute prin alte probe psihologice. Aceasta poate fi făcută prin două strategii complementare: validitatea convergentă și validitatea divergentă. O metodă complexă de testare simultană a ambelor forme este matricea multi-trăsături - multi-metode, ce apelează la analiza factorială confirmatorie. Mai simplă este estimarea distinctă a celor două strategii ale validității de construct. De exemplu, testul are validitate convergentă dacă
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
fi făcută prin două strategii complementare: validitatea convergentă și validitatea divergentă. O metodă complexă de testare simultană a ambelor forme este matricea multi-trăsături - multi-metode, ce apelează la analiza factorială confirmatorie. Mai simplă este estimarea distinctă a celor două strategii ale validității de construct. De exemplu, testul are validitate convergentă dacă estimează corect relația dintre două constructe teoretice, cum ar fi corelația pozitivă între tendința de a încălca regulile și riscul de a suferi accidente de muncă. Proba va trebui să coreleze
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
convergentă și validitatea divergentă. O metodă complexă de testare simultană a ambelor forme este matricea multi-trăsături - multi-metode, ce apelează la analiza factorială confirmatorie. Mai simplă este estimarea distinctă a celor două strategii ale validității de construct. De exemplu, testul are validitate convergentă dacă estimează corect relația dintre două constructe teoretice, cum ar fi corelația pozitivă între tendința de a încălca regulile și riscul de a suferi accidente de muncă. Proba va trebui să coreleze la nivelul estimat cu acest construct, astfel încât
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
proba de evaluare a tendinței de încălcare a regulilor. Mai mult, între scalele acesteia, cele care afectează cel mai mult apariția accidentelor de muncă, cum ar fi flexibilitatea excesivă, ar trebui să coreleze cel mai bine cu accidentele de muncă. Validitatea divergentă sau discriminantă presupune un demers opus. De pildă, pentru a evidenția impulsivitatea măsurată prin una din scalele probei, vom putea utiliza o scală de impulsivitate complementară. Dacă aceasta nu va corela cu celelalte două scale ale probei de evaluare
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Dacă aceasta nu va corela cu celelalte două scale ale probei de evaluare a tendinței de a încălca regulile, dar se va asocia pozitiv cu scala de impulsivitate a acelei probe, vom putea spune că scala respectivă dispune de o validitate divergentă. Proba, în ansamblu ei, poate fi de asemenea comparată cu teste ce măsoară concepte apropiate dar distincte, cum ar fi tendința de a comite accidente de muncă sau atitudinea față de birocrație. Pentru a afirma că proba dispune de o
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
divergentă. Proba, în ansamblu ei, poate fi de asemenea comparată cu teste ce măsoară concepte apropiate dar distincte, cum ar fi tendința de a comite accidente de muncă sau atitudinea față de birocrație. Pentru a afirma că proba dispune de o validitate divergentă ea trebuie să coreleze cu probele ce măsoară constructe apropiate dar distincte, însă intensitatea acestei legături trebuie să fie mai mică decât relația dintre proba în cauză și alte probe care măsoară tot tendința de încălcare a regulilor. Prin
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
mai mică decât relația dintre proba în cauză și alte probe care măsoară tot tendința de încălcare a regulilor. Prin urmare, pentru a afirma că o probă este validă este nevoie ca o probă să dovedească mai multe tipuri de validitate. În practică se întâlnesc puține probe care să fi fost validate prin toate aceste strategii, de cele mai multe ori alegându-se o soluție de compromis, de testare a validității doar prin câteva strategii. Din perspectiva utilizării acestor instrumente în selecția psihologică
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
validă este nevoie ca o probă să dovedească mai multe tipuri de validitate. În practică se întâlnesc puține probe care să fi fost validate prin toate aceste strategii, de cele mai multe ori alegându-se o soluție de compromis, de testare a validității doar prin câteva strategii. Din perspectiva utilizării acestor instrumente în selecția psihologică a candidaților la angajare, validitatea relativă la criteriu de tip predictiv este cea mai importantă. 5.1.2.4. Fidelitatea este al doilea pilon în judecarea calităților psihometrice
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
puține probe care să fi fost validate prin toate aceste strategii, de cele mai multe ori alegându-se o soluție de compromis, de testare a validității doar prin câteva strategii. Din perspectiva utilizării acestor instrumente în selecția psihologică a candidaților la angajare, validitatea relativă la criteriu de tip predictiv este cea mai importantă. 5.1.2.4. Fidelitatea este al doilea pilon în judecarea calităților psihometrice ale unui test. Degeaba un test măsoară într-adevăr ceea ce-și propune, dacă măsurătorile sale sunt
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
pentru a aprecia gradul de fidelitate a unei probe. Ele sunt prezentate în tabelul 5.2. Înainte de a prezenta acel tabel merită să discutăm pe scurt figura 5.2. Imaginea din stânga simbolizează o probă psihologică care îndeplinește atât criteriile de validitate (toate săgețile au mers direct la țintă), cât și de fidelitate (toate săgețile au condus la rezultate apropiate, dacă nu identice). Imaginea din mijloc simbolizează o probă cu fidelitate ridicată (toate săgețile tind să indice același lucru), dar cu o
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
toate săgețile au mers direct la țintă), cât și de fidelitate (toate săgețile au condus la rezultate apropiate, dacă nu identice). Imaginea din mijloc simbolizează o probă cu fidelitate ridicată (toate săgețile tind să indice același lucru), dar cu o validitate scăzută (deoarece ele nu țintesc ceea ce ar fi trebuit să țintească). În sfârșit, imaginea din dreapta indică o probă cu validitate ridicată (toate săgețile au nimerit ținta dorită), dar o fidelitate scăzută (neexistând o stabilitate între aruncări). Figura 5.2. Reprezentarea
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
identice). Imaginea din mijloc simbolizează o probă cu fidelitate ridicată (toate săgețile tind să indice același lucru), dar cu o validitate scăzută (deoarece ele nu țintesc ceea ce ar fi trebuit să țintească). În sfârșit, imaginea din dreapta indică o probă cu validitate ridicată (toate săgețile au nimerit ținta dorită), dar o fidelitate scăzută (neexistând o stabilitate între aruncări). Figura 5.2. Reprezentarea simbolică a dinamicii validitate - fidelitate. Probă cu validitate și fidelitate ridicată (stânga), probă cu fidelitate ridicată, dar validitate scăzută (centru
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
nu țintesc ceea ce ar fi trebuit să țintească). În sfârșit, imaginea din dreapta indică o probă cu validitate ridicată (toate săgețile au nimerit ținta dorită), dar o fidelitate scăzută (neexistând o stabilitate între aruncări). Figura 5.2. Reprezentarea simbolică a dinamicii validitate - fidelitate. Probă cu validitate și fidelitate ridicată (stânga), probă cu fidelitate ridicată, dar validitate scăzută (centru), probă cu validitate ridicată, și fidelitate scăzută (dreapta). De departe, cel mai utilizat indicator al fidelității este coeficientul α Cronbach. Această situație se datorează
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
fi trebuit să țintească). În sfârșit, imaginea din dreapta indică o probă cu validitate ridicată (toate săgețile au nimerit ținta dorită), dar o fidelitate scăzută (neexistând o stabilitate între aruncări). Figura 5.2. Reprezentarea simbolică a dinamicii validitate - fidelitate. Probă cu validitate și fidelitate ridicată (stânga), probă cu fidelitate ridicată, dar validitate scăzută (centru), probă cu validitate ridicată, și fidelitate scăzută (dreapta). De departe, cel mai utilizat indicator al fidelității este coeficientul α Cronbach. Această situație se datorează dificultății de a obține
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
probă cu validitate ridicată (toate săgețile au nimerit ținta dorită), dar o fidelitate scăzută (neexistând o stabilitate între aruncări). Figura 5.2. Reprezentarea simbolică a dinamicii validitate - fidelitate. Probă cu validitate și fidelitate ridicată (stânga), probă cu fidelitate ridicată, dar validitate scăzută (centru), probă cu validitate ridicată, și fidelitate scăzută (dreapta). De departe, cel mai utilizat indicator al fidelității este coeficientul α Cronbach. Această situație se datorează dificultății de a obține ceilalți coeficienți de fidelitate, care presupun fie testarea repetată a
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
săgețile au nimerit ținta dorită), dar o fidelitate scăzută (neexistând o stabilitate între aruncări). Figura 5.2. Reprezentarea simbolică a dinamicii validitate - fidelitate. Probă cu validitate și fidelitate ridicată (stânga), probă cu fidelitate ridicată, dar validitate scăzută (centru), probă cu validitate ridicată, și fidelitate scăzută (dreapta). De departe, cel mai utilizat indicator al fidelității este coeficientul α Cronbach. Această situație se datorează dificultății de a obține ceilalți coeficienți de fidelitate, care presupun fie testarea repetată a acelorași subiecți (stabilitatea), fie construirea
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
de timp diferite. Tot ceea ce arată α Cronbach este doar consistența internă a probei, adică în ce măsură itemii care stau la baza probei măsoară toți, cu intensitate aproximativ egală, constructul dorit. 5.1.2.5. Sensibilitatea testului. Chiar dacă o probă are validitate și fidelitate ridicată, cu alte cuvinte, dacă ne putem încrede că rezultatele obținute măsoară corect variabila de interes, o probă psihologică mai trebuie să dovedească o bună sensibilitate. Aceasta poate fi înțeleasă ca o capacitate de discriminare și sesizare a
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
fi așezate randomizat pentru fiecare nume listat. Construirea întrebărilor. Deși poate părea un demers simplu, se pot strecura o serie de greșeli ce vor distorsiona rezultatele obținute. În tabelul 5.3 sunt prezentate câteva formulări inadecvate ce pot afecta grav validitatea rezultatelor obținute. Pretestarea chestionarului. După construirea întrebărilor are loc pretestarea chestionarului pentru a elimina ambiguitățile din formularea întrebărilor și răspunsurile inadecvate, dar și pentru a adăuga altele noi, mai potrivite. Există cel puțin trei metode de lucru în pretestare: metoda
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
recomandă cu restricție, nu se recomandă sau alte similare. Dacă examenul psihologic presupune comunicarea rezultatelor către cei testați aceasta trebuie făcută într-un mod sincer, obiectiv și concret, dar fără a încerca să convingă cu orice preț persoana examinată de validitatea concluziilor obținute. În asemenea situații, psihologul trebuie să dovedească o flexibilitate și adaptabilitate ridicată pentru a-și adapta prezentarea în funcție de particularitățile psihologice și nivelul de pregătire / instruire a celor examinați. CUVINTE CHEIE: testarea psihologică, metoda observației, interviul, focus grupul, testele
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
concluziilor obținute. În asemenea situații, psihologul trebuie să dovedească o flexibilitate și adaptabilitate ridicată pentru a-și adapta prezentarea în funcție de particularitățile psihologice și nivelul de pregătire / instruire a celor examinați. CUVINTE CHEIE: testarea psihologică, metoda observației, interviul, focus grupul, testele, validitate, fidelitate, sensibilitatea probei, examinarea psihologică. BIBLIOGRAFIE RECOMANDATĂ Albu, M. (2000). Metode și instrumente de evaluare în psihologie. Cluj-Napoca: Argonaut. Neuman, W.L. (1997). Social Research Methods. Qualitative and Quantitative Approaches (3rd ed.). Needham Heights, USA: Allyn and Bacon. Radu, I.
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
aceasta, se poate solda cu consecințe negative asupra performanței. Grupul pierde astfel șansele de a se reînnoi odată cu perspectiva nouă, entuziasmul și dorința de a schimba lucrurile a noilor recruți, pierzând, în același timp, oportunitatea de a testa utilitatea și validitatea normelor pe care le stabilește. De altfel, devianța în grupul de lucru nu are o conotație negativă iar membrii devianți pot constitui o resursă valoroasă pentru inovare și experimentare. Peters și Waterman (1982) (apud Smither, 1988) susțin că toleranța devianței
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]