2,062 matches
-
grad de îndatorare foarte ridicat au o politică de creștere a rezultatului; întreprinderile mari care varsă dividende substanțiale au de asemenea o politică de creștere a rezultatului; întreprinderile mici, care au tendința de a diminua rezultatul, joacă pe cartea metodei valorizării bursiere, a amortizării goodwill-ului și a practicării amortizării degresive. Teoria lui Saada validează ipotezele teoriei alegerilor contabile conform cărora întreprinderile, în funcție de caracteristicile lor, au tot interesul să mărească sau să diminueze rezultatul. Cu toate acestea, nu se poate deduce dacă
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
poziție total defensivă nu este în același timp și cea mai adaptată anumitor evoluții economice. Ea minimizează destul de mult activele imateriale pe care se bazează unele activități. Din aceste cauze se fac numeroase eforturi pentru găsirea de noi moduri de valorizare; o altă limită a informațiilor cuprinse în cadrul situațiilor financiare se referă la tratamentul evenimentelor extraordinare - analistul trebuie să determine natura activității tranzacțiilor atunci când efectuează analiza financiară, mai ales prin prisma faptului că, prin armonizarea contabilității cu Directivele europene, multe dintre
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
acomodarea cititorului cu limbajul pedagogic și accesarea corectă de către acesta a aparatului conceptual specific teoriei și practicii evaluative; - lecturarea și înțelegerea adecvată a practicilor docimologice contemporane, a conținuturilor și reverberațiilor adiacente purtate de acestea; - conștientizarea unor criterii de selectare și valorizare a dispozitivelor evaluative tradiționale sau alternative puse în circulație la un moment dat; - formarea abilităților de a construi probe de evaluare care să satisfacă condițiile tehnice de obiectivitate, validitate și fidelitate; - dobândirea de cunoștințe și deprinderi specifice activității de evaluare
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
Importanță și perspective în teoria și practica evaluării 1.5. Statutul evaluărilor naționale 1.6. Examenele și învățământul paralel 1.1. Argumente pentru o cultură evaluativătc "1.1. Argumente pentru o cultură evaluativă" Viața școlii stă sub semnul valorii și valorizării. De cum intrăm în școală, cineva ne verifică, ne povățuiește, ne mângâie pe creștet. Degetul ridicat, creionul roșu și carnetul cu note sunt însemne ale acestor preocupări. Nimic din ceea ce se petrece în acest spațiu nu scapă exercițiului axiologic, respectiv acelei
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
ceea ce știm sau suntem în stare să facem. Cum acțiunea didactică este premeditată și vizează atingerea unor scopuri, este firesc ca cineva să se intereseze dacă ceea ce trebuia făcut a fost făcut. Și cum pot fi obținute rezultate mai bune. Valorizarea este un semn că lucrurile și evenimentele nu ne sunt indiferente și că, la un moment dat, apare necesitatea unei semnificări, a unei clasificări și a unei ierarhizări a acestora. Omul ființează sub semnul măsurii și al comparației cu anumite
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
la cei buni - din aceleași sau din alte puncte de vedere. Formarea unei culturi evaluative este unul dintre obiectivele mai puțin vizate sau realizate ale școlii. Ni se dau în școală multe cunoștințe, dar nu și scheme sau repere de valorizare a lor. Chiar valorile care ni se transmit (ale cunoașterii, ale sensibilității, ale credinței etc.) vin către noi insuficient aureolate de sensul importanței lor, trebuind să fie luate ca atare. Exercițiile de valorizare a unor conținuturi școlare de către elevi sunt
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
dar nu și scheme sau repere de valorizare a lor. Chiar valorile care ni se transmit (ale cunoașterii, ale sensibilității, ale credinței etc.) vin către noi insuficient aureolate de sensul importanței lor, trebuind să fie luate ca atare. Exercițiile de valorizare a unor conținuturi școlare de către elevi sunt foarte puține și, dacă apar, acestea nu sunt... valorizate, evaluate, notate. Contează, nu-i așa, ceea ce știe elevul, și nu ce părere are el despre ceea ce știe! O educație autentică trebuie să conducă
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
pleacă de la premisa că acel ceva merită să fie cunoscut. Că cineva stă cu ochii pe noi pentru a vedea dacă s-a achiziționat cu adevărat acel ceva. Mai înseamnă că profilul cunoașterii umane este creionat prin insidioase scheme de valorizare ce sunt date mai înainte ca ea să apară. Că se vor întrupa acele valori ce sunt sperate, visate, valorizate. Orice dispozitiv evaluativ predetermină realități ce nu sunt încă. A evalua înseamnă să instaurezi noi realități, plecând la drum cu
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
tratamentul pedagogic nediferențiat - faptul că elevii sunt tratați la fel, situație exprimată în sintagma „indiferență la diferențe”; - evaluarea - contribuie la minimizarea sau, din contră, la dramatizarea inegalităților reale de învățare. Să notăm faptul că estimarea și evaluarea sunt acte de valorizare ce intervin în toate întreprinderile umane. Și înainte, și după ce facem ceva, stăm și cumpănim asupra calității și amplorii realizării. Acțiunea umană este predominant teleologică, având un rost și fiind îndreptată către un scop. Și, mai presus de toate, ea
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
anumite definiții și noțiuni derivate, constatăm o bogăție și o ierarhie a cadrului conceptual dezvoltat în jurul actului de evaluare. De altfel, ca simplu „cititor” al literaturii în acest domeniu, sesizez o literatură prolixă, deosebit de deturnantă, fiecare autor propunând clasificări, viziuni, valorizări ce pot fi cu greu compatibilizate, sintetizate. Iată cadrul problematic așa cum apare el la Gilbert de Landsheere, care reia o serie de sugestii ale înaintașului său Henri Piéron: Docimologia este știința care are drept obiect studiul sistematic al examenelor, în
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
de posibilitățile și resursele specifice). De aceea, acest mod de evaluare trebuie aplicat atunci când e cazul și se cere a fi corelat și cu alte tipuri de evaluare, rezultatele sale neputând fi luate drept absolute. Mai mult, acest mod de valorizare nu trebuie să genereze evaluări ale profesorilor din unitatea în care se face evaluarea (atenție, inspectori!). Efectele negative de acest tip pot genera măsuri perverse, de viciere premeditată a rezultatelor evaluării, din frica de a nu se ajunge la culpabilizări
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
În ce momente și la ce tipuri de evaluări este indicat să se recurgă la examinări externe? 2.6. Ipostaze ale rezultatelor școlaretc "2.6. Ipostaze ale rezultatelor școlare" Dar ce trebuie evaluat și apreciat? Care sunt elementele „referente” ale valorizării în școală? Rezultatele elevilor se compartimentează în următoarele structuri achizitive: 1. Cunoștințe acumulate și integrate Valorile cognitive acumulate constituie unul dintre elementele de referință în evaluare. Dacă în mod tradițional conta foarte mult cantitatea acestora, astăzi se dovedesc tot mai
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
statistice în orizont comportamental. Trebuie făcută delimitarea dintre competența și performanța școlară, în calitate de referențialuri ale evaluării. Competența școlară se referă la totalitatea abilităților și capacităților de care în principiu este capabil elevul și care au fost determinate cu prilejul unor valorizări anterioare procesului evaluativ. Performanța școlară este ceea ce elevul realizează efectiv, situațional, ca urmare a mobilizării capacităților sale. Performanța școlară se referă la gradul de eficiență ce rezultă din mobilizarea resurselor cognitive și afectiv-voliționale ale elevului în situația confruntării cu o
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
largi, îți trebuie niște puncte de pornire, niște valori mai „mici”; ca să-ți construiești o casă, îți trebuie niște cărămizi și un liant cu care să le unești. Din păcate, învățământul nostru nu-și fixează ca ținte și transmiterea sau valorizarea unor asemenea conduite. Se tot vorbește la modul general despre formarea bunului cetățean, a spiritului de toleranță, a societății curate, dar nu se încurajează atitudinile bazale care ar genera conduitele clamate. Iar aceste elemente de primă instanță ar trebui să
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
zi cu zi? Cum se explică faptul că succesul social nu este direct proporțional cu cel școlar? Unde apare scurtcircuitarea valorică și inversiunea paradoxală care ne obligă să fim prudenți în legătură cu decretarea apriorică a binefacerilor educației? Nu cumva criteriile de valorizare a achizițiilor școlare trebuie să fie schimbate? Nu cumva notele luate în școală nu mai spun nimic? Ca să demontăm acest paradox, trebuie să vedem, pe de o parte, care sunt criteriile de valorizare a unor conduite manifestate în cele două
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
a binefacerilor educației? Nu cumva criteriile de valorizare a achizițiilor școlare trebuie să fie schimbate? Nu cumva notele luate în școală nu mai spun nimic? Ca să demontăm acest paradox, trebuie să vedem, pe de o parte, care sunt criteriile de valorizare a unor conduite manifestate în cele două contexte, iar, pe de altă parte, ce relevanță au conduitele ca atare, performanțele probate de subiecți pentru respectivele domenii. Avansăm ipoteza că nu mecanismele de valorizare constituie problema, ci faptul că punem semnul
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
de o parte, care sunt criteriile de valorizare a unor conduite manifestate în cele două contexte, iar, pe de altă parte, ce relevanță au conduitele ca atare, performanțele probate de subiecți pentru respectivele domenii. Avansăm ipoteza că nu mecanismele de valorizare constituie problema, ci faptul că punem semnul egalității între două sisteme de referință care, orice am face, rămân diferite. În fond, luate izolat, și evaluarea școlară poate fi validă și onestă, dar și cea socială poate fi la fel de corectă sau
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
deveni un preambul pentru o bună instalare în lumea reală. Cum se poate ieși din această situație? Printr-o apropiere și compatibilizare atât a profilului performanțelor cerute în cele două situații (școala și societatea), cât și a criteriilor subsecvente de valorizare a lor. Așadar, paradoxul invocat mai sus nu ține de o fatală antinomie axiologică, ci de o neconcordanță de finalități și sisteme de valorizare a conduitelor noastre în cele două sisteme de referință. În măsura în care elevului i se vor preda lucruri
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
profilului performanțelor cerute în cele două situații (școala și societatea), cât și a criteriilor subsecvente de valorizare a lor. Așadar, paradoxul invocat mai sus nu ține de o fatală antinomie axiologică, ci de o neconcordanță de finalități și sisteme de valorizare a conduitelor noastre în cele două sisteme de referință. În măsura în care elevului i se vor preda lucruri de care societatea are realmente nevoie și valorizează la maximum, acesta va avea toate șansele ca, dacă a fost premiant în școală, să ajungă
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
specifice de monitorizare. Procesul de învățământ ca atare se cere a fi parcelat (sarcini, obiective, responsabilizări exacte, delegări de competențe, pârghii de corecție, autocontrol etc.), astfel încât să permită obiectivări și măsurători adiacente, pentru a se putea pune etichete sau emite valorizări. Trebuie vegheat ca acest cadru de validare să nu supraîncarce sistemul, să nu-l birocratizeze, scurtcircuiteze, deturneze de la finalitatea lui specifică. Dublarea funcționării organizației (de formare propriu-zisă și de valorizare a formării) poate să complice destul de mult sistemul superior de
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
măsurători adiacente, pentru a se putea pune etichete sau emite valorizări. Trebuie vegheat ca acest cadru de validare să nu supraîncarce sistemul, să nu-l birocratizeze, scurtcircuiteze, deturneze de la finalitatea lui specifică. Dublarea funcționării organizației (de formare propriu-zisă și de valorizare a formării) poate să complice destul de mult sistemul superior de învățământ. Să nu uităm, de asemenea, că înseși dispozitivele de evaluare pot să producă efecte perverse, pentru că, e lucru știut, orice instrument evaluativ induce conduite așteptate, normate, prognozate, uneori de
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
interpretare, estimare - engl. appraisal). Strategiile sau formele de evaluare îngăduie o anumită clasificare, dacă plecăm de la trei repere principale: cantitatea de informație sau experiență încorporabile de către elevi, axa temporală la care se raportează verificarea și sistemul de referință pentru emiterea valorizărilor. În funcție de primul criteriu, analiștii au stabilit două tipuri: evaluarea parțială, când se verifică elemente cognitive sau comportamentale secvențiale (prin ascultarea curentă, extemporale, probe practice curente), și evaluarea globală, când cantitatea de cunoștințe și deprinderi este mare, datorită cumulării acestora (prin
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
instrumente ce se adecvează mai mult la specificul situațiilor instructiv-educative. O oarecare dificultate intervine pentru că aceste metode de evaluare nu sunt standardizate, modul de proiectare și aplicare depinzând, în fiecare caz în parte, de la profesor la profesor (ceea ce atrage, indubitabil, valorizări diferite). Metodele complementare de evaluare invocate în ultimul timp sunt următoarele: - referatul; - investigația; - proiectul; - portofoliul; - portofoliul digital; - observarea sistematică a activității și a comportamentului elevilor; - autoevaluarea. În paginile de mai jos, urmând o anumită bibliografie (Stoica, 2001; Neacșu, Stoica, 1996
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
injustiție ce perturbă întregul proces educațional (aspectele relaționale, statutare, valorice care întrețin o dinamică normală a clasei de elevi). Problema care se pune este nu de a renunța la subiectivitate, ci la subiectivism, respectiv la o relativizare nețărmurită a actului valorizării în funcție de o multitudine de interese, gusturi, opinii etc. evaluative. Temă de reflecție Alcătuiți o listă de cinci reguli care să conducă la diminuarea subiectivității în evaluarea elevilor la disciplina care o predați. 5.2. Servituțile evaluăriitc "5.2. Servituțile evaluării
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
corectarea. Apoi, o altă strategie benefică poate fi extinderea lucrărilor cu caracter secret, care asigură anonimatul celor apreciați. Mai invocăm efortul volitiv permanent venit din partea profesorului de a pune între paranteze antecedentele apreciative la adresa unui elev, de autoimpunere a unei valorizări cât mai obiective. În evaluarea conduitei se pot identifica două variante ale efectului „halo”. Cea dintâi este constituită de efectul „blând” (forgiveness behaviour), caracterizat prin tendința de a aprecia cu indulgență persoanele cunoscute, comparativ cu cele necunoscute. „Nou-venitul” este întâmpinat
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]