11,633 matches
-
schimbase părerea despre viitoarea ei profesie, rămase fidelă hotărârii luate încă din copilărie. După absolvirea școlii, făcu cursuri de un an în acest domeniu și susținu cu succes examenele. I se propuse de muncă într-un sat necunoscut, din raionul vecin. Ajunsă acolo, Tatiana își aminti de Liza, vânzătoarea din satul lor, pe care totdeauna o considerase fericită și căreia dorise atât de mult să-i semene. Dorința aceasta o mai simțea și acum și i se oferea și posibilitatea de
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
răspândirea adevărului lui Hristos, îi răspunse el. - Plecăciune, sărut mâna, cuvioase părinte, și vă mulțumesc pentru învățătură. Atunci, în acel moment, simți cum o dorință se aprinse ca o candelă în sufletul ei. Cojocul Moș Parfene, gospodar cunoscut din satul vecin, era și un om foarte deștept și muncitor. Era bun la suflet, silitor spre a-i ajuta pe alții mai slabi și mai neputincioși ca el, un om care-și avea inima și mâna gata oricând spre a face bine
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
Dumnezeu și cu îngerul păzitor!” Povestisem această întâmplare la mulți, doream ca fiecare din cei ce o ascultau să se gândească și să-și facă o concluzie. Toamna, în luna septembrie, mă dusesem într-o duminică la biserică în satul vecin. Era de ziua Înălțării Cinstitei Cruci. În predica sa despre puterea Sfintei Cruci, părintele povestise un caz: „Trei copile așteptau să vină trenul. Mai era lume, dar stătea ceva mai departe. Ele, însă, stăteau foarte aproape de calea ferată. Când sosi
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
așa sau nu, rămâne la latitudinea lectorului. Capitolul 2tc " Capitolul 2" Ce este „dezvoltarea comunitară”?tc "Ce este „dezvoltarea comunitară”?" „În”, „prin” și „pentru” comunitatetc "„În”, „prin” și „pentru” comunitate" Un grup de persoane din Satu Nou află, din satul vecin Poiana, că „de la București se dau bani pentru drumuri dacă satul este sărac, oamenii din sat vor, se unesc, pun și ei măcar muncă și completează hârtiile cerute de cei de acolo, de la Fond. Nu este musai să fie șef
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
3. Evoluția asociațiilor pentru aducțiunea apei potabile în comuna Axente Sever" Atitudinal și comportamental, inițiativa o are unul dintre membrii tineri ai asociației, instalator de meserie. În 1965 se constituie o a doua asociație cu caracter informal, între patru familii vecine și rude între ele. În anii 1895-1901 s-au format la Șeica Mare două societăți pentru aducțiunea apei la fântânile publice: prima dintre ele în 1895-1897 pe Valea Mare (nume al unei străzi și zone din localitate); cea de-a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
satului în apropierea unui drum modernizat sporesc considerabil șansele de dezvoltare socială (vezi tabelul 14), independent de statutul central sau periferic al satului de referință. Tot în seria condiționărilor de dezvoltare de factură ecologică este de menționat și mărimea orașului vecin: satele apropiate de orașele mari tind să fie mai dezvoltate decât cele aflate în preajma unor orașe mici. Mediul natural, situarea satului în zone de deal/munte sau de câmpie, influențează șansele de dezvoltare prin intermediul structurii ocupaționale a populației. Ocuparea agricolă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
dar pământul nu s-a surpat, ci a început ea să se îndeletnicească cu fel și fel, cu ceea ce nu crezuse că va putea face niciodată. Comerț stradal. Luase un împrumut de 200 de mărci și se dusese în țara vecină să facă bani. Cumpărase de acolo blănuri de vulpe argintie și le vânduse acasă pe bani buni. Atunci la început, după Revoluție, oamenii mai aveau încă bani adunați în perioada comunistă, când aveau ceva bani, dar nu aveau pe ce
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
de-abia își mai duceau zilele, se mulțumeau cu orice zdreanță, numai să îi acopere, au început să mănânce prost, de aceea comercianții care o protejau pe Aide s-au hotărât să nu o lase la mâna bișnițarilor din țara vecină. Niște hiene care se năpusteau la "fătucă" de cum o vedeau intrând în piață cu aerul acela de fetiță împinsă de la spate în mijlocul balului. Într-una din zile s-a iscat chiar o răfuială între bișnițarii din ambele țări din cauza lui
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
toată ziua, am făcut politică, am început să-i spun cum trăim în România, Kati mi-a povestit cum o ajută pe mama ei de la Budapesta. Situație destul de similară cu sărăcia din România. Diferență de accente. Istoria celor două țări vecine pare, privită din Australia, o istorie comună. Acasă ne-am mânca de vii, ungurii cu românii din Transilvania, îi spun femeii din dreapta mea. "Din această otravă trăiesc bine politicienii. Așa câștigă alegerile", spune Kati cu un fel de nostalgie în
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
vitrine de carton, cu oameni de carton, eram atât de obosită încât auzeau cuvintele celor care îmi arătau orașul de parcă aș fi avut urechi vătuite, nu mă mai chinuiam să le ascult, m-am prăbușit într-un fel de contemplație vecină cu leșinul. Mă uitam la coroana geacarandei mov, culoarea acesteia se diluase cu vremea, spălată de ploi, decolorată de lumina australiană. Florile abia înmugurite, de un mov violet atunci când am sosit aici, s-au deschis tot mai mult, devenind de
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
la pian și citea de parcă s-ar fi îmbătat. Sandei a ieșit din peșteră pe înserate cu gândul precis de a ajunge la Clădirea Albastră. I se făcuse dor de băiatul care îi umplea trupul de un fel de căldură vecină cu leșinul. Îmbrăcase rochia mamei ei. În cufărul din peșteră avea haine pentru două vieți, și ar mai fi putut da din ele și altor femei, numai că ea nu se întâlnea cu nimeni. Maica stareță avusese grijă să adune
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
umplute cu afine; variantă regională a cuvântului piroșcă îcolțunaș) provenit din rusă îpiroșki) și din ucraineană pyrișky) tăvălite în pesmet, scorțișoară, zahăr și unt, ori deliciosul cremșnit, specialitatea casei. Tare mult mai ținea bona la plimbările regulate pe aleile parcului vecin din stațiune, în compania veverițelor blânde și jucăușe, a ciocănitorilor preocupate de igiena copacilor, a măiestrelor păsări cântătoare, a turiștilor veniți la odihnă sau tratament. Păcat că la trei ani a trebuit să mă despart de Gertrude și de parcul
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
la moșul său, cantorul Stefan Hurjui de la Sfânta Biserică din enoria Vama cu patronul Inălțarea Domnului. După satisfacerea stagiului militar obligatoriu, între anii 1896 și 1899 în Cernăuți îeliberat cu titlul de sergent-major), este numit cantor la Biserica din comuna vecină Frumosu, iar din anul Răscoalei din 1907 este cantor titular în Vama, la Biserica Inălțarea Domnului. Ales primar în mai multe mandate după marea Unire din anul 1918, Constantin Cotlarciuc a fost un gospodar de frunte al satului, care s-
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
redescoperit-o, „grație” deceselor înlănțuite din familie. Bunicul și-a întreținut familia, lucrând în atelierul său de tâmplărie alături de cei doi băieți mai mari, Gică și Vasile, cu care a ridicat o mulțime de case în Vama și în satele vecine. Uneori, cei care comandau uși, ferestre, tocuri, podele, vergele erau amânați în multe rânduri, mai ales de unchiul Gică, un om care de mic era cam neparolist. Degeaba făceau clienții gălăgie că-i apucă iarna, chiar cerând banii de avans
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
depozitului, învecinat cu grădina de pomi care le asigura camuflajul la transportul prăzii. Prin gaura obținută s-au umplut zeci de saci cu ovăzul ce curgea în jet datorită presiunii exercitate de greutatea boabelor de deasupra. Pe proprietatea unui gospodar vecin, Costea Preutescu, erau instalate cazanele în care se pregătea mâncarea pentru trupă, iar căsoaia se transformă în magazie de pâine, ținută cu severitate sub cheie. După lungi căutări în jurul casei, au hotărât că singura cale de a ajunge cineva printre
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
ce eram, îi cuprindea pe frații Cimpoieșu îMihai, Ghiță și Vasilică), Lala, Tuna, frații Costescu îVirgil și Mihai - când soseau de la Dorna) și cu mine, eu jucând rolul de gazdă ospitalieră. Când ne săturam de acrituri, schimbam azimutul înspre grădinile vecine, unde dădeam năvală după roade ceva mai alcaline: bobi, maci, porumbi în lapte, susai, măcriș, cireșe, căpșuni, dude, mere și pere văratice. Fructele unice, de pădure îfragi, afine, zmeură și mure) ne plăceau în mod deosebit pentru parfumul lor atrăgător
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
teatrului de război, când răniții îi depășeau pe cei încă valizi. Imitarea luptelor din filmele istorice vizionate la cinematograf s-a întins pe parcursul câtorva ani, până când s-a răsuflat misterul capetelor sparte, al împunsăturilor sau al vânătăilor, oblojite la Dispensarul vecin cu Primăria. Sesizat fiind Postul de miliție, am fost citați, anchetați și avertizați, în timp ce directorul școlii, profesorul de geografie Ștefan Gânscă, ne chema pe rând la cancelarie și ne pălmuia strategic, fără martori, și ce bine ne făcea, apoi ne
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
eliminarea temporară, tunsul părului zero și scăderea notei la purtare până la 7. A doua aventură bahică s-a petrecut în ultimul an, și a constat într-un chef plin de originalitate, de seara până dimineața, la gazda colegilor din Moldovița, vecina tanti Zina a lui Neculai a Roizii. În seara aceea, profitând de lipsa părinților mei de acasă, eu am sfeterisit din beci o canistră cu 10 litri de vin, pe care am „topit-o” până în zori, împreună cu Vasia Perepeliță, Neculai
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
vechi, cu patru etaje. Oaza de vegetație sănătoasă, care-mi scaldă vecinătatea, Îmi oferă un sentiment deplin de liniște. Cei din bloc sunt oameni respectuoși (mă Întâmpină de fiecare dată cu un "să trăiți" sau "vă salut" ori "hai noroc, vecine"). Unii dintre ei, Însă, cu grija lor obositoare În a lăsa impresia că sunt fericiți și extrem de educați, mi se par de-a dreptul imbecili. Mă delectez atunci pe seama lor (sunt o fire ludică) inventând, cu o bucurie sadică, exagerată
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
Un tip retras, la locul lui. I se spune așa pentru că are mâna răsucită și se uită mereu Încrucișat. E medic veterinar, aflat În pragul pensionării. Mi-a spus, printre altele, deranjat, că noul administrator (o doamnă corpolentă, de la scara vecină) i-a cerut pe un ton ridicat să-și declare la asociație siameza pe care știa că o are În apartament. Mai spuse ceva de domnul Cantemir, care (Îl cunoscusem, doar, cu toții cât de corect era) nu i-a cerut
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
a auzit strigând și vociferând de foarte de dimineață, trezind toată suflarea. Și asta pentru că a constatat cu spaimă că blocul nostru era acoperit cu un praf negru, așezat În straturi peste pereții exteriori. Doar blocul nostru. Nici o altă clădire vecină ori de prin Împrejurimi. Ciudat a fost și atunci când au cărat coșciugul pe scări și au vrut să-l scoată afară. Ușile de la intrare refuzau să se deschidă. Se Înțepeniseră ca niciodată până atunci, Într-un fel al lor, neștiut
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
menajeră, precum și montarea aparatelor individuale de climatizare și contorizare a consumurilor de utilități. Este cunoscut faptul că întotdeauna când în apartamente se efectueză lucrări de modificare sau de desființare a unor pereți interiori, datorită zgomotului ce se propagă în apartamentele vecine, proprietarii acestora sunt deranjați, fapt pentru care sunt tentați să sesizeze organelor competente evenimentul, atât cu privire la tulburarea liniștii lor, cât și pentru a se cere o verificare a legalității lucrării, de tema ca prin aceasta să nu fie afectată structura
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
securitatea blocurilor și a locatarilor. Nu este lipsită de importanță cunoașterea și a altor cauze abuzive, cum sunt : folosirea abuzivă a spațiilor comune dintrun condominiu, a unor instalații sanitare de la baie și bucătărie, defecte, care produc inundații distrugătoare în apartamentele vecine ; provocarea în apartamente de zgomote de natură să tulbure liniștea și buna conviețuire a locatarilor de pe scară; dărâmarea sau desființarea prin distrugere, fără autorizație a unor pereți de rezistență din interiorul apartamentelor, care pun în pericol iminent siguranța colocatarilor, și
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
modalități amiabile de către părțile implicate în cauză. Orientativ, pentru persoanele interesate, reproducem mai jos un model de cerere de chemare în judecată a unui chiriaș în vederea evacuării sale pentru încălcarea gravă și repetată a regulilor de conviețuire cu ceilalți colocatari vecini. Domnule Președinte, Subsemnatul/subscrisa domiciliat/ cu sediul în str nr bl sc et ap sectorul/județul în calitate de reclamant, chem în judecată și la interogatorii pe în calitate de pârât cu domiciliul/sediul în str nr bl sc ap sectorul/județul , în vederea : 1-rezilierii contractului de închiriere/evacuării, ca urmare a unui comportament care face
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
care vizează spațiile comune; lucrări zgomotoase în apartamente care nu numai că deranjează liniștea și odihna vecinilor, dar induc chiar și unele suspiciuni asupra faptului că prin acestea ar fi afectată structura de rezistență a blocului; inundații repetate a apartamentelor vecine din cauza folosirii incorecte a instalațiilor sanitare de către proprietarul apartamentului de unde a pornit inundația; dispute continui între vecini pe seama evaluării degradărilor din apartamente produse prin inundație, cât și cu privire la despăgubirile la care este Ținut vecinul vinovat de inundație stabilite de firmele
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]