5,999 matches
-
și a politicilor nucleare. Prima dintre aceste coordonate este triada nucleară - cele trei elemente fundamentale ale unei arme nucleare funcționale și operaționale: BOMBARDIERUL STRATEGIC SHAPE \* MERGEFORMAT ICBM SLBM Intercontinental Sea Launched Ballistic Missille Ballistic Missille Această triadă constă practic din vectorii nucleari necesari operaționalizării unei arme nucleare. Vectorul nuclear este vehiculul care poartă spre țintă încărcătura nucleară. O altă coordonată esențială în analiza noastră o constituie evoluția politicilor nucleare la nivel național și internațional. În acest sens, urmărim îndeosebi felul în
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
coordonate este triada nucleară - cele trei elemente fundamentale ale unei arme nucleare funcționale și operaționale: BOMBARDIERUL STRATEGIC SHAPE \* MERGEFORMAT ICBM SLBM Intercontinental Sea Launched Ballistic Missille Ballistic Missille Această triadă constă practic din vectorii nucleari necesari operaționalizării unei arme nucleare. Vectorul nuclear este vehiculul care poartă spre țintă încărcătura nucleară. O altă coordonată esențială în analiza noastră o constituie evoluția politicilor nucleare la nivel național și internațional. În acest sens, urmărim îndeosebi felul în care armele nucleare au fost concepute politic
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
militar american. În primul rând, în 1945, erau singurul stat din sistemul internațional care deținea atât tehnologia necesară construcției armei atomice, cât și arma în sine. Mai mult decât atât, SUA erau singurul stat din sistemul internațional care dispunea de vectori nucleari -bombardierul strategic. Deși există diferențe foarte mari între bombardierul strategic al zilelor noastre (de exemplu, bombardierul B2 Spirit are o rază de acțiune de aproximativ 16.000 km), în 1948, Statele Unite aveau totuși bombardiere strategice cu o rază de
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
dezvoltată. În plus, este pentru prima dată când se face diferența dintre cele două tipuri fundamentale de atacuri nucleare: atacul strategic - vizează distrugerea unor obiective strategice, de importanță primară; ea se referă în principal la lovirea strategică nucleară, cu un vector nuclear, a unei ținte esențiale a adversarului (caz în care răspunsul acestuia va fi pe măsură); atacul tactic - se referă la folosirea armelor nucleare tactice sau a dispozitivelor nucleare de intensitate și capacitate redusă ce pot fi folosite împotriva unor
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
cu nimic importanța lor. De remarcat că aceste doctrine se dezvoltă într-o perioadă în care paritatea nucleară între cele două superputeri nu există, balanța tinzând să încline de partea Statelor Unite care dețineau mai multe focoase nucleare și mai mulți vectori nucleari. Odată ce s-a ajuns însă la o paritate nucleară între cele două superputeri (spre sfârșitul anilor 1960), atât Statele Unite (implicit și NATO), cât și Uniunea Sovietică (deci și toate statele Pactului de la Varșovia) au adoptat doctrina Mutual Assured Destruction
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
să nu folosească prima arma nucleară, SUA și NATO nu au afirmat niciodată acest lucru. Doctrina consemna două dimensiuni esențiale ale situației internaționale din momentul respectiv: pe de o parte este vorba de o paritate a numărului de focoase și vectori nucleari între cele două superputeri, ceea ce însemna că un atac nuclear poate conduce la distrugerea întregii lumi; pe de altă parte, fiecare dintre cele două superputeri are capacitatea celei de-a doua lovituri (Second Strike Capability), care se referă la
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
de state ce dețin arsenale nucleare sau tehnologia de construcție a armelor nucleare se ridică o problemă fundamentală: proliferarea lor. Proliferarea reprezintă dezvoltarea de către un stat sau o grupare, prin mijloace și tehnologie proprii, a armei nucleare și/sau a vectorilor nucleari ori achiziționarea acestora de la state care deja le dețin. Una dintre cele mai mari vânzătoare de tehnologie nucleară sau tehnologie cu dublă utilizare este China, de la care au cumpărat astfel de tehnologie majoritatea statelor din Golf, care, în prezent
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Uniunii Sovietice și divizarea uriașului său arsenal nuclear între statele componente, cu Federația Rusă care a moștenit marea parte a acestuia; și în al doilea rând, prin comercializarea tehnologiei nucleare. În zilele noastre nu proliferează încărcătura nucleară, ci mai degrabă vectorii nucleari. China, de pildă, a dotat Pakistanul cu rachete cu rază medie de acțiune. Coreea de Nord a achiziționat din Iran rachete cu rază medie de acțiune, iar din Yemen și Omar, rachete cu rază mică de acțiune. Îngrijorarea majoră în privința proliferării
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
globalizării), aflate astfel într-o relație mai degrabă de complementaritate decât de sinonimie. Sintetizând numeroasse lucrări din literatura de specialitate, schematizarea pentru care optăm reprezintă procesul globalizării în cinci dimensiuni, dintre care trei propriu-zise (politică, economică, culturală), una de tip vector, cu rol facilitator (tehnologică), și una ca epifenomen al primelor patru (socială). Globalizarea politică reprezintă fenomenul de extindere globală și uniformizare a unor idei, valori, norme, tipuri de instituții și practici politice (spre exemplu, separația și echilibrul puterilor în stat
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
politic, și chiar popular, revigorarea în lume a identităților și recrudescența separatismelor etno-culturale după 1989 au fost considerate apanajul tendinței de localizare ca reacție opusă la globalizare, fapt care pune serios sub semnul întrebării posibilitatea emergenței unei „conștiințe globale”. Ca vector al celorlalte dimensiuni, cea tehnologică semnifică expansiunea globală și uniformizarea la vârf a tehnologiilor informațiilor, comunicațiilor și de transport, fiind principala responsabilă pentru comprimarea simbolică a spațiului și timpului. Inovația și difuzia tehnologică antrenează schimbări organizaționale în toate sferele și
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
cine-i sunt prietenii și inamicii, câștigătorii și perdanții din spațiul economic globalizat. Autorii Capitolul 1 Conceptualizarea procesului de globalizare 1.1. Scurt istoric Ca orice proces economic, globalizarea are un început îndepărtat în timp și a evoluat asimptotic pe vectorul timpului milenii întregi, cunoscând o perioadă de avânt la pragul dintre milenii. Este posibil să se stabilizeze (să ajungă la maturitate) în prima jumătate a secolului al XXI-lea, într-un moment în care realitățile vor fi mai mult sau
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
în plin avânt, s-a transformat din proces în fenomen (cu dezvoltare exponențială), servită de cei patru pivoți de susținere: liberalizarea piețelor de produse și servicii, piața de capital, de informații și cunoștințe și de libera deplasare a resursei umane. Vectorii ei sunt corporațiile transnaționale și băncile de capital care alimentează cu energie sistemul economic globalizat, conferindu-i viabilitate. La ofensiva globalizării, statele-națiune se găsesc în două ipostaze asimetrice: pot aparține exponenților globalizării, cazul țărilor dezvoltate sau state supuse procesului de
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
sau susținerea ei activă de către guverne, mai ales din țările dezvoltate. Dacă globalizarea are efecte negative, acelea sunt urmarea modului defectuos în care guvernele concep și realizează globalizarea, cel mai probabil este cazul țărilor în curs de dezvoltare lipsite de vectorul CTN (corporații transnaționale), concluzia este simplă: globalizarea este în beneficiul țărilor care știu să o gestioneze, și anume țările dezvoltate. − David Korten: Globalizarea este un proces care transferă puterea din sarcina guvernelor responsabile pentru binele public în sarcina corporațiilor transnaționale
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
să se întrevadă „forțele motoare” ale fenomenului, cele care-i dau viață. Principiile sunt formulate, la fel ca și definițiile, în mai multe variante, cele mai prezente fiind: principiul liberalizării pieței și mărfurilor, transformat în practică economică prin forțe sau vectori cum sunt: management transnațional în domeniile producției, inovației, formării alianțelor strategice, cooperării în producție, premisă a integrării la nivel global, jocul avantajelor comparative și competitive (costul manoperei, vocația populației, resurse naturale disponibile, standardizarea unor produse); fluxurile de persoane, piața globală
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
transnaționale, favorizate de liberalizarea piețelor, iar restricțiile se manifestă din partea autorităților statale. Actorii de pe piața economică globală se disting prin forță (dimensiunea capitalului propriu, resursă umană angajată, cifra de afaceri etc.) și sistem de organizare. Corporațiile transnaționale au devenit adevărații vectori care dau viață economiei. Concurența dintre actori este pe măsura dimensiunilor potențialului economic al acestora, la care se adaugă și potențialul de a genera progres. În procesul concurenței, printre instrumentele la care recurg firmele, fac parte și apelarea la alianțe
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
sărace. Reduce sentimentul de izolare al țărilor sărace. Expandarea societății informaționale și ușurarea accesului la informații. Efectele negative ale fenomenului de globalizare Nu sunt soluții naționale la problemele transnaționale. Corporațiile transnaționale determină direcțiile generale ale economiei unui stat-națiune. Deficit social: vectorii globalizării fiind CTN<footnote Companii transnaționale. footnote> și ISD<footnote Investiții străine directe. footnote>, acestea stabilesc soarta țărilor și, mai ales, ocazionează dificultățile în redistribuirea veniturilor, insuficiența locurilor de muncă, asigură profit pentru corporații. Deficit demografic: se restrânge potențialul intelectual
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
mondială, guvern mondial. Unele entități existente preiau abordări parțiale ale procesului globalizării fără a avea autoritate asupra ansamblului procesului (OMC, ONU, cu instituțiile lor). Dar se „lucrează” la o prezumtivă guvernare mondială, proiectată într-un viitor 2, eforturile făcute de vectorii globalizării de a se erija într-un „trezorier” mondial sunt semne că acest obiectiv al globalizării se găsește pe agenda exponenților procesului. Globalizarea nu poate fi zugrăvită numai în culori de alb și negru, ci, cu siguranță, că între efectele
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
producției mondiale și, ca urmare, a crescut coeficientul de dependență a unei economii naționale față de economia mondială; accesul la resursele necesare dezvoltării economiei al țărilor avansate economic și industrial, resurse care se găsesc în alte țări; consacrarea corporațiilor transnaționale ca vector al procesului de globalizare și care cumulează din ce în ce mai multe valențe de putere care le ajută să-și impună interesele proprii la nivel național și global; minimizarea rolului distanțelor geografice în cadrul relațiilor economice transfrontaliere, proces facilitat de tehnologiile comunicării, fluxurile financiare
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
și este în creștere. Numai în SUA producția a cunoscut un salt, de la 5,1 milioane de tone în 1980 la 16,7 milioane de tone în 2005, consumatorii principali fiind situați în SUA, Asia și Rusia. Hipermarketul, simbol și vector al globalizării comerțului cu alimente, are ca obiectiv aprovizionarea tuturor piețelor disponibile, impunerea unui nomenclator standardizat de produse care să fie prezente tot timpul anului pe rafturile magazinelor, folosirea un sistem de marketing principial asemănător, impunerea modelelor de consum și
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
externalizarea politicilor financiare ale SUA și autoritatea ratingului de țară și implicarea lui în tranzacțiile financiare externe pot deveni impedimente serioase în returnarea creditelor contractate și în accelerarea ritmului creșterii economice. Țările se conduc după strategii și politici de dezvoltare. Vectorul timp al acestora este esențial în eșalonarea acțiunilor, eforturilor necesare realizării obiectivelor și fructificării rezultatelor. Dacă pe termen scurt pot fi făcute previziuni cu grad acceptabil de predictibilitate, pe termen lung însă, apar incertitudini ca ratele de schimb, ratele dobânzilor
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
individual, cât și la nivelul societății, pe termen lung și scurt, dar și studiul percepției pe care publicul o are despre cantitatea de violență prezentă în diferite genuri televizuale. Studiul de față prezintă violența ficțională din audiovizualul românesc pe doi vectori de interes: 1. în funcție de genul televizat filmele cu actori și desenele animate; 2. din perspectiva celor două direcții de cercetare enunțate mai sus vom analiza, pe de o parte, conținutul strict de violență (prin indicatorii frecvență și durată) al programelor
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
reduce beneficiile care pot rezulta în urma învățării; tendinței de evoluție a nevoii, dacă se accentuează discrepanța, rămâne la același nivel sau poate fi depășită fără o ofertă formală de pregătire. Odată culese datele, întocmirea unui raport se constituie într-un vector ce subliniază oportunitatea creării acelor activități educaționale care să satisfacă trebuințele de învățare evaluate. Conținutul și forma de prezentare a raportului depinde de audiența căreia se adresează și acoperă următoarele informații de bază (Queeney, 1994): a. Explicitarea situației, a factorilor
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
clasă. Autoritatea sa se bazează pe inteligența științifică. Lenin cita „frazele importante și profund adevărate ale lui Karl Kautsky”, care spunea că proletariatul nu poate aspira la „conștiința socialistă modernă” de unul singur, deoarece Îi lipsește „cunoașterea științifică temeinică” necesară: „Vectorul științei nu e proletariatul, ci intelighenția burgheză”. Iată esența pledoariei pe care o face Lenin Împotriva spontaneității. Există doar două ideologii: cea burgheză și cea socialistă. Dată fiind răspândirea și puterea istorică a celei dintâi, dezvoltarea spontană a clasei muncitoare
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Expansion of Europe, 900-1900, Cambridge University Press, New York, 1988 și Mark Ridley, „The Microbes’s Opportunity”, Times Literary Supplement, 13 ianuarie 1995, pp. 6-7. Logica dispersării În timpul epidemiilor era cunoscută cu mult Înainte ca cineva să fi Înțeles cauzele sau vectorii de transmitere a principalelor boli epidemice. Vezi, de exemplu, Daniel Defoe, A Journal of the Plague Year, 1722, Penguin, Harmondsworth, 1966. Lucrurile nu stau chiar așa. După cum s-a descoperit, folosirea excesivă a antibioticelor la oameni și a pesticidelor În
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
118-119. Peste tot În lume, bumbacul și varietățile de orez cu randament ridicat absorb cea mai mare parte a pesticidelor. Încă o dată, există asemănări uimitoare cu epidemiile umane, În cazul cărora se dezvoltă tulpini rezistente de virusuri și bacterii și vectori de boli rezistenți. Vezi lucrarea lui John Wargo despre malarie și purtătorul acesteia, țânțarul anofel, În Our Children’s Toxic Legacy: How Science and Law Fail to Protect Us from Pesticides, Yale University Press, New Haven, 1996, pp. 15-42. „Folosirea
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]