471,565 matches
-
sexualului. Orice e susceptibil de a fi un simbol sexual. Imaginația lucrează febril și exclusiv în această direcție, totul intră forțat într-un scenariu sexual cu groase tușe mitico-livrești. Nu exces de limbaj sexual dur, vulgar (din acest punct de vedere cartea este plicticos de decentă) sau intrigi erotice, ci doar percepție în cheia sexualității. Plus parada mitologică, desăvârșită psihanalitic în a treia parte. În lipsa unui epic propriu-zis, naratoarea-Alisa colecționează orice are legătură cu sexul și e constrânsă să revină constant
În cheia sexualității by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13467_a_14792]
-
așteaptă. Pentru ca, înspre finele secolului, să-mi dau liniștit și senin ultima suflare, în mijlocul tribului generat de par mes oeuvres, model pentru dânșii, pentru cercuri mai largi, și prin urmare cu conștiința unei datorii pe deplin împlinite. Scăderea naturală a vederii unui veteran până de curând lipsit de adevărata perspectivă a duratei unei vieți, precum și culoarea mai închisă a supratextului - Mitul longevității - nu m-au tulburat, o dată ce două secole de târâit pe această planetă mi se păruseră dintru început o cifră
În vâltoarea viitorului by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13449_a_14774]
-
nouvelle éternité - Bien vivre 120 ans numai două decenii peste sută, cu specificarea: „perfect sănătoși și în deplinătatea puterilor”. O precizare absolut necesară atunci când, pășind cu încredere în cea de a doua jumătate a vieții, ai parte de o excelentă vedere cel puțin la un ochi, cu ajutorul unei lentile aditive, un auz de fiară de savană, prin purtarea unui minuscul melc în miezul urechii, o dantură ideală, cu cei mai albi dinți de porțelan înfipți de-a dreptul în maxilare, mușchi
În vâltoarea viitorului by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13449_a_14774]
-
ale celor doi făcute nu într-un cimitir la miez de noapte, ci în fața camerelor de filmat, înaintea meciului cu Danemarca... Revenit la Pro Tv, doar pentru o emisiune-show sportivă, Florin Călinescu se dovedește același atoateștiutor cozeur (din punct de vedere cantitativ), plin de șarm ca și la emisiunea „Chestiunea zilei”; doar în timpul câte unui respiro * călinescian (*v. Ion Ghițulescu, alt mare și regretat de mine crainic sportiv) au voie și invitații să vorbească... Apoi, m-am bucurat că - virgulă, nu
Știri Sportive by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13462_a_14787]
-
a proporției de aur, este mereu în proximitaea vizibilă a textului. Ergo, Șerban Foarță era deja un pictor încă dinainte de a picta, era un vizual și un geniu al manualității încă dinainte de a ține un penel în mînă. La prima vedere chiar așa pare să fie. Numai că dincolo de această observație cuminte și previzibilă, faptele sînt puțin mai altfel. Șerban Foarță nu s-a lăsat sedus de pictură, de materia cromatică și de visul demiurgic al construcției tangibile din nimic, numai
Eu, despre pictorul Șerban Foarță by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13460_a_14785]
-
suficiente în sprijinul proprietății limbajului și al autenticității mesajului. Pictura lui Șerban Foarță, discretă prin dimensiuni și pregnantă prin proporții, se înscrie în mod legitim, fără ostentație, dar și fără complexe, în mecanica legitimă a istoriei artei. Din punct de vedere formal, al construcției propriu-zise, ea intră mai curînd în categoria creației de tip rațional, a construcțiilor deliberate în care ansamblul se constituie prin adiționare, prin serialism, prin discurs modular, după cum, din punct de vedere stilistic, ea oscilează între impresionismul mediteranean
Eu, despre pictorul Șerban Foarță by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13460_a_14785]
-
a istoriei artei. Din punct de vedere formal, al construcției propriu-zise, ea intră mai curînd în categoria creației de tip rațional, a construcțiilor deliberate în care ansamblul se constituie prin adiționare, prin serialism, prin discurs modular, după cum, din punct de vedere stilistic, ea oscilează între impresionismul mediteranean, expresionismul nordic și un anume simbolism fără geografie. În ansamblu, oricît de mult l-ar irita acest fapt chiar pe autorul însuși, pictura lui Șerban Foarță este o componentă a spațiului central-european, a acelui
Eu, despre pictorul Șerban Foarță by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13460_a_14785]
-
oamenilor neînsemnați și secvențe descriptive, poate prea jurnalistic alcătuite, ale Bucureștiului periferic de astăzi. Apoi ipoteze privind modul în care anumite aspecte sociale trec în imaginarul colectiv și sînt influențate de acesta. Intresant și reușit e, din acest punct de vedere, capitolul despre mahalaua Calicilor care prezintă felul în care superstițiile rurale despre calici și mișei capătă o formulă de mahala. Există, de altfel, o teză secundară a cărții care afirmă tocmai acest fapt, transferul unui model mental dinspre rural spre
La margine de București by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13451_a_14776]
-
au o frică de înălțimeeee... Sau, poate nu, fiindcă la experiența de ministeriat a domniei sale, știa ce spune atunci când se încontra cu domnul ministru Mircea Beuran, care susținea că o mulțime de instituții școlare nu sunt pregătite din punct de vedere igienico-sanitar pentru a-și deschide porțile... De fapt, unele nu prea aveau nici ferestre, nici uși, nici acoperișuri, nici tencuială, nici sobe, nici dascăli calificați, nici titularizați, nici bănci cât de cât, nici... Culmea indiscreției, reporterii Tv-urilor le arătau toate
Omagiu partidului și conducătorilor by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13479_a_14804]
-
perspectiva interacțiunii simbolice, analizînd în principal elementele ce iau parte la această interacțiune (însă exclusiv în sisteme sociale închise, fără să ia în discuție interacțiunea dintre instituții), cu accent asupra psihologiei individului și contactului social direct, dintr-un punct de vedere și cu un vocabular împrumutat din artele spectacolului: prezentarea sinelui ca dramaturgie. În orice context social, individul tinde să adopte un rol, să-și controleze comportamentul și reacțiile astfel încît impresia pe care o induce audienței să fie pe măsura
Theatrum mundi by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13470_a_14795]
-
recunoscut ca scriitor de către niște funcționare de la Ministerul Învățământului, după 58 de ani de literatură, e solicitat adesea să intervină pe lângă autorități, dar el se arată neputincios (și nu era singurul dintre „tovarășii de drum”): „Bieții oameni! Ei pierd din vedere că puterile mele sunt falimentare și că trecerea mea pe lângă autoritățile de azi este adesea iluzie” (18 sept. 1954). Firește, Galaction era, cum spuneam, un figurant, un simplu personaj decorativ, lipsit de orice influență pe lângă politrucii comuniști. Jurnalul său din
Gala Galaction după 1944 by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13473_a_14798]
-
experienței liberale în România; strategia liberală necesară pentru constituirea unui sistem politic funcțional în România; rolul cetățeanului ca actor principal al piesei politice liberale (vezi pp. 6-7). Finalul Introducerii sugerează și principala slăbiciune a cărții: faptul că, din punct de vedere politic interlocutorii se află pe aceeași parte a baricadei (chiar dacă nu lipsesc cu totul, micile contradicții țin de nuanță, niciodată de substanță). Pe parcursul dialogului, Dragoș Paul Aligică se transformă foarte rar și prea puțin convingător într-un foarte necesar, pentru
Ce este liberalismul? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13469_a_14794]
-
Irak; te poți resemna cu ideea că antiamericanismul e ultima ideologie a proștilor, reziduul ce rămîne pe fund cînd socialismul s-a dus, cum zicea, cred, Jean François Revel, și că și proștii au dreptul să-și exprime punctul de vedere în mass-media. Mă refer la prezențe de tipul România Mare. Cred că ar fi interesant să punctăm (...) problema limitelor libertății și a limitelor pluralismului” (pp. 289-290). Puși în fața unei asemenea întrebări cei mai mulți dintre politicienii români s-ar fi lăsat, probabil
Ce este liberalismul? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13469_a_14794]
-
vor mai fi fost. Probabil că talentul chirurgical l-ar recomanda pe Brădișteanu pentru o poziție înaltă. Numai că aceea ar trebui să fie profesională, și nu administrativă. Am profunde dubii că el ar putea educa pe cineva, având în vedere mostrele de limbaj și reacțiile intempestive prezentate de presă și televiziuni. Malignitatea mediului social-politic a făcut ca și în acest caz să triumfe trăsăturile catastrofale ale omului și nu indiscutabilele calități ale meseriașului. Despre ministrul Beuran e de spus încă
Pesedeus ex machina by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13465_a_14790]
-
de mai multe ziare centrale, Mircea Beuran l-a acuzat pe președintele Colegiului Medicilor, Mircea Cinteză, că se ține de capul lui din motive politice. Adică dacă liberalul Mircea Cinteză ar fi fost pesedist, i-ar fi trecut plagiatul cu vederea? Proastă părere are Mircea Beuran despre medicii din partidul său. Dar tot căutînd justificări pentru frauda sa, ministrul se umple de ridicol printre confrați. După părerea sa, n-ar fi trebuit acuzat de plagiat fiind vorba de niște ghiduri de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13481_a_14806]
-
respirație liberă. Conjugînd firesc acuratețea atitudinii cu seriozitatea profesională și cu o remarcabilă coerență interioară, Andrei Mănescu este deja o prezență artistică viguroasă și un nume care nu mai are nevoie de prea multe prezentări. Mirela Trăistaru Din punct de vedere temperamental, Mirela Trăistaru se situează în spațiul artistic transilvănean, în orizontul acelui expresionism cromatic și compozițional care însoțește trăirea intensă și se manifestă prin formule directe, uneori la limita cruzimii. Pensulația nervoasă pe spații mici, tușele largi, sigure, în care
Tineri artiști în prim plan by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13495_a_14820]
-
și iconografia obsesivă, în centrul căreia se găsește o feminitate exuberantă și polimorfă, pe jumătate narcisiacă, pe jumătate compensatorie în consecința unor posibile proiecții traumatice, planul vital, existențialist, se conturează cu o și mai mare claritate. Din multe puncte de vedere, la acest nivel, Mirela Trăistaru se întîlnește cu mitologia eului feminin și cu setea inepuizabilă de a glosa în jurul lui din pictura Claudiei Todor. Dar spre deosebire de Claudia Todor, care se reverberează direct și se multiplică halucinant în propriile sale reprezentări
Tineri artiști în prim plan by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13495_a_14820]
-
Rodica Zafiu În ultimul deceniu, în societatea românească s-a trecut mai întîi de la un sistem centralizat, controlat, în care textele publice erau verificate și cenzurate de mai multe ori, din punctul de vedere al conținutului și al formei, la o explozie a diversității, la pulverizarea centrelor, prin apariția de edituri, reviste, ziare, posturi de televiziune etc., „voci” nu totdeauna preocupate de respectarea normelor lingvistice. O lovitură și mai puternică a părut să o
Din interior by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13475_a_14800]
-
jocurile de imponderabile pe care limbajul și le asumă pînă în clipa în care devine apt să primească o anumită corporalitate. Dar chiar și atunci, în momentele în care totul pare așezat într-o perspectivă legitimă, atît din punct de vedere formal, cît și din punct de vedere expresiv, natura convențională a imaginii pare a sabota realitatea acesteia, plasînd-o undeva în zona efemerului și a reversibilității. Și în ceea ce privește aspectul celălalt al picturii sale, cel lăuntric, acela în care vecinătatea lui Ciubotaru
Tineri artiști în actualitate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13477_a_14802]
-
le asumă pînă în clipa în care devine apt să primească o anumită corporalitate. Dar chiar și atunci, în momentele în care totul pare așezat într-o perspectivă legitimă, atît din punct de vedere formal, cît și din punct de vedere expresiv, natura convențională a imaginii pare a sabota realitatea acesteia, plasînd-o undeva în zona efemerului și a reversibilității. Și în ceea ce privește aspectul celălalt al picturii sale, cel lăuntric, acela în care vecinătatea lui Ciubotaru poate fi invocată oarecum de la sine, se
Tineri artiști în actualitate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13477_a_14802]
-
înserierii și subordonării unor principii și limite stricte. Revolta împotriva rețelelor rele ale societății sfârșește astfel într-o altă rețea, semn că problema inadaptării este în continuare una de atitudine. Metafora din titlu este semnificativă și din acest punct de vedere. Așa cum teroriștii în numele libertății și al unor principii religioase stricte acționează, de fapt, chiar împotriva lor. Sigur, acest efect pervers poate avea în cartea lui Andrei Peniuc rolul lui, adâncind tocmai criza austerității comunicative împotriva căreia se revoltă tot volumul
Noi poeme de dragoste by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13485_a_14810]
-
lui L. Cazamian: „...el știe că este realmente un nebun, în timp ce nebunia lui așa-zis înțeleaptă constă în a se crede diferit de ceea ce este. Văzînd lucrurile de-andoaselea, ele îi apar adesea sub o lumină mai adevărată... acest punct de vedere central deplasat alterează toate perspectivele, contururile virtuțiiți și viciului își pierd rigoarea, amestecîndu-se, dînd sentimentul unei dezordini în care e implicată o ordine nouă, iar relativitatea imediată este sufletul filosofic al umorului”. O atare „ordine nouă” îl specifică pe poetul
Bufonul și nebunul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13472_a_14797]
-
în locul picioarelor îi crescuse o pereche de șenile ruginite. Treaba e-ncurcată rău, se-mpute-n neștire, a mai zis el plimbîndu-și privirile mijite peste articulațiile din oțel prost, că drăciile astea nici măcar nu funcționează.” (p. 7) Din punct de vedere literar, lucrurile devin și mai complicate pentru că, după cîteva fraze, personajul recade în somn și visează una dintre zilele obișnuite din viața lui cotodiană. Această continuă interferență vis/realitate poate fi, în cazul acestei proze, interpretată și în cheie realistă
Viață-literatură și retur by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13486_a_14811]
-
foarte apropiată cu alte teme, înrudite: tema lumii ca o poveste, ca o narațiune (mundus est fabula), lumea ca teatru (theatrum mundi) sau chiar ca vis (la vida es sueño). Acestea sunt teme peste care nu poți să treci cu vederea atunci când ajungi să vorbești despre „theologia ludens”.
O genealogie a jocului by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/13497_a_14822]
-
masturbare pe fiecare pagină” exclama indignată o cronicară din “Le Monde” la apariția Particulelor elementare), brodînd mereu în jurul relațiilor dintre sex și iubire. Nu-i mai puțin adevărat că sîntem obligați să facem ipoteza premeditării acestui stil clinic, avînd în vedere importanța cardinalăe acordată de autor mesajului - acesta complet lipsit de ambiguități. Criticii compară “stilul” lui Houellebecq cu cel al lui Camus din Străinul și al lui Conrad din Inima întunericului 2. Naratorul din Plateforme, care poartă prenumele autorului - Michel, încarnează
Scandalosul Michel Houellebecq by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13496_a_14821]