2,609 matches
-
și scoarța cerebrală se găsesc morfologic și funcțional în strânsă legătură cu structurile somatice, realizând integrarea complexă a funcțiilor organo-vegetative cu cele ale vieții de relație. În prezent, dispunem de un volum impresionant de date analitice, referitoare atât la reprezentarea vegetativă nevraxială, cât și la distribuția mediației chimice colinergice și adrenergice centrale. Mediația colinergică reprezintă, după Laget (1970), aproximativ 80% în talamus și nucleul caudat, 75% în cerebel, 35% în trunchiul cerebral și 30% în neocortex. La rândul său, mediația adrenergică
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
în talamus și nucleul caudat, 75% în cerebel, 35% în trunchiul cerebral și 30% în neocortex. La rândul său, mediația adrenergică predomină la nivelul formațiunii reticulate mezencefalo-diencefalice, iar cea serotoninergică în hipotalamus și rinencefal. Prin procese enzimo-chimice insuficient cunoscute, structurile vegetative cerebrospinale au capacitatea de a integra și prelucra informațiile primite atât pe calea sensibilității specifice talamo-corticale, cât și prin intermediul aferentelor nespecifice ale formațiunii reticulate (FR), în vederea elaborării reacțiilor compensatorii, de adaptare a funcțiilor somato-vegetative la condițiile impuse de mediul extern
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de a integra și prelucra informațiile primite atât pe calea sensibilității specifice talamo-corticale, cât și prin intermediul aferentelor nespecifice ale formațiunii reticulate (FR), în vederea elaborării reacțiilor compensatorii, de adaptare a funcțiilor somato-vegetative la condițiile impuse de mediul extern sau intern. Componenta vegetativă centrală este reprezentată de centrii și căile nervoase simpatice și parasimpatice, existente de-a lungul întregului nevrax, de la scoarța cerebrală și până la măduva sacrată. După Hermann și Cier (1970), centrii nervoși vegetativi sunt de două feluri: de comandă și de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
condițiile impuse de mediul extern sau intern. Componenta vegetativă centrală este reprezentată de centrii și căile nervoase simpatice și parasimpatice, existente de-a lungul întregului nevrax, de la scoarța cerebrală și până la măduva sacrată. După Hermann și Cier (1970), centrii nervoși vegetativi sunt de două feluri: de comandă și de integrare. Primii sunt localizați în măduvă, bulb și mezencefal, iar ceilalți în FR, hipotalamus, talamus și scoarța cerebrală. Ei realizează trei modalități de integrare neuro-endocrino-metabolică, al căror scop comun este de a
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
mezencefal, iar ceilalți în FR, hipotalamus, talamus și scoarța cerebrală. Ei realizează trei modalități de integrare neuro-endocrino-metabolică, al căror scop comun este de a armoniza funcțiile vitale și a asigura echilibrele fizice, chimice și biologice indispensabile homeostaziei (fig. 62). Integrarea vegetativă propriu-zisă se realizează cu participare exclusivă simpatico-parasimpatică prin mecanismul antagonismului interstimulant, descris de Danielopolu (1954). Tipic din acest punct de vedere este cazul autoreglării circulației. În acest caz, autoreglarea este sub controlul predominent al zonelor reflexogene de la nivelul bifurcației carotidelor
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Fenomene neuroreflexe inverse de inhibare a centrilor vasomotori se produc în cazul creșterii presiunii sanguine peste valorile normale (fig. 63). Cea de a doua formă de integrare este integrarea somato-vegetativă realizată prin întrepătrunderea uneia sau a mai multora din funcțiile vegetative cu manifestări ale vieții de relație. Această formă apare cu atât mai complexă, cu cât structurile nervoase care o realizează sunt mai diferențiate, atingând cel mai înalt grad la nivelul scoarței cerebrale, locul proceselor de înaltă diferențiere și integrare. Prezența
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
manifestări ale vieții de relație. Această formă apare cu atât mai complexă, cu cât structurile nervoase care o realizează sunt mai diferențiate, atingând cel mai înalt grad la nivelul scoarței cerebrale, locul proceselor de înaltă diferențiere și integrare. Prezența centrilor vegetativi în imediata vecinătate a ariilor somatice și asociative corticale asigură apariția reacțiilor reflexe vegetative necesare pregătirii și desfășurării în limite normale a diferitelor forme de activitate cerebrală. Prin acest mecanism, contracția musculaturii striate, de pildă, ca manifestare somatică, se însoțește
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
structurile nervoase care o realizează sunt mai diferențiate, atingând cel mai înalt grad la nivelul scoarței cerebrale, locul proceselor de înaltă diferențiere și integrare. Prezența centrilor vegetativi în imediata vecinătate a ariilor somatice și asociative corticale asigură apariția reacțiilor reflexe vegetative necesare pregătirii și desfășurării în limite normale a diferitelor forme de activitate cerebrală. Prin acest mecanism, contracția musculaturii striate, de pildă, ca manifestare somatică, se însoțește de vasodilatație locală și aport sanguin crescut, chiar de la începutul activității contractile a mușchiului
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
mușchilor extrinseci ai ochiului sunt bine cunoscute. (adaptare după Sherwood, 2001). După Guyton, atât cortexul motor, cât și cel premotor ar elabora, în urma integrării și prelucrării aferentelor senzoriale specifice și nespecifice sosite la scoarță, nu numai răspunsuri somatice, ci și vegetative. Excitarea electrică a girusului sigmoid anterior, de exemplu, provoacă efecte presoare și tahicardie de natură adreno-simpatică, în timp ce stimularea circumvoluției suprasilviene produce vasodilatație, hipotensiune, apnee și intensificarea motilității intestinale pe cale parasimpatică. Numeroase alte arii corticale participă la procesele de integrare superioară
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
hipotensiune, apnee și intensificarea motilității intestinale pe cale parasimpatică. Numeroase alte arii corticale participă la procesele de integrare superioară somato-vegetativă, caracteristice scoarței cerebrale. În ariile 6, 8 și 9 ale cortexului premotor, au fost puse în evidență grupe de celule nervoase vegetative implicate în reglarea digestiei, sudației și secreției urinare, a căror scoatere din funcțiune determină accelerarea tranzitului intestinal, hiperhidroză și tulburări de micțiune. La rândul său, contracția detrusorului și relaxarea sfincterelor este sub controlul centrilor vezicali din lobul paracentral. Un centru
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
rinencefal. Împreună cu nucleii amigdalieni, acesta reglează activitatea organelor sexuale și comportamentul alimentar. În timp ce ablația lobului piriform determină hipersexualitate, stimularea amigdalei atrage după sine ingestie de alimente, asemănătoare cu cea produsă de excitarea lobilor olfactivi. Aceste câteva exemple demonstrează că ariile vegetative corticale sunt implicate profund în integrarea și coordonarea diferitelor forme de activitate somato-vegetativă. Controlul cortical al funcțiilor vegetative și psiho-emoționale se exercită însă prin intermediul centrilor organo-vegetativi diencefalo-mezencefalici și bulbo-medulari. Locul de primă importanță din acest punct de vedere revine hipotalamusului
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
stimularea amigdalei atrage după sine ingestie de alimente, asemănătoare cu cea produsă de excitarea lobilor olfactivi. Aceste câteva exemple demonstrează că ariile vegetative corticale sunt implicate profund în integrarea și coordonarea diferitelor forme de activitate somato-vegetativă. Controlul cortical al funcțiilor vegetative și psiho-emoționale se exercită însă prin intermediul centrilor organo-vegetativi diencefalo-mezencefalici și bulbo-medulari. Locul de primă importanță din acest punct de vedere revine hipotalamusului. Ca principal centru subcortical de integrare vegetativă, hipotalamusul primește informații din întreg organismul, care determină, după caz, fie
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și coordonarea diferitelor forme de activitate somato-vegetativă. Controlul cortical al funcțiilor vegetative și psiho-emoționale se exercită însă prin intermediul centrilor organo-vegetativi diencefalo-mezencefalici și bulbo-medulari. Locul de primă importanță din acest punct de vedere revine hipotalamusului. Ca principal centru subcortical de integrare vegetativă, hipotalamusul primește informații din întreg organismul, care determină, după caz, fie răspunsuri somato-vegetative motorii sau psihoafective, fie diferite reacții neuroendocrine, cu participarea obligatorie a hipotalamusului antero-median, ca loc de formare a factorilor eliberatori ai celor șapte hormoni adenohipofizari. Interrelațiile neuroendocrine
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
după caz, fie răspunsuri somato-vegetative motorii sau psihoafective, fie diferite reacții neuroendocrine, cu participarea obligatorie a hipotalamusului antero-median, ca loc de formare a factorilor eliberatori ai celor șapte hormoni adenohipofizari. Interrelațiile neuroendocrine constituie cea de a treia formă de integrare vegetativă. Majoritatea aferentelor senzoriale specifice și nespecifice influențează (prin intermediul FR și al complexului hipotalamo-hipofizar) secreția glandei hipofize, prin mecanismul activării sau inhibării factorilor de eliberare a tropilor hipofizari, cu răsunet funcțional corespunzător la nivelul glandelor și organelor-țintă. La rândul lor, produșii
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și a factorilor eliberatori hipotalamici, pe de alta, au fost descrise pentru toți hormonii hipofizei anterioare (fig. 64). Revenind la reacțiile somato-vegetative de natură hipotalamică, este de subliniat că, în timp ce ajustările vasomotorii, sudorale și hidroelectrolitice din termoreglare se realizează pe cale vegetativă simpatico-parasimpatică, frisonul termic este o manifestare pur somatică. La rândul său, comportamentul alimentar controlat de centrii foamei din hipotalamusul lateral antrenează, de asemenea, ambele sectoare ale sistemului nervos. În strânsă conexiune morfo-funcțională cu nucleii simpatici din hipotalamusul posterior se găsesc
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
natură parasimpatică, prevăzuți cu proprietăți vasodilatatoare termolitice și neurosecretoare. Excitarea osmoreceptorilor Verney, din imediata vecinătate a nucleului supraoptic, de către presiunea osmotică crescută a plasmei sanguine determină, pe plan somatic, actul comportamental adecvat procurării și ingestiei de apă, iar, pe plan vegetativ, hipersecreția de hormon antidiuretic în hipotalamusul anterior, care este depozitat doar în retrohipofiză, în vederea lansării în circulație, la nevoie, și restabilirii echilibrului osmotic prin antidiureză. Acesta este un alt exemplu de integrare și activitate somato-vegetativă și endocrină conjunctă, realizată cu
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cerebral, al cărei rol integrativ este, de asemenea, bine cunoscut. Prezența centrilor organo-vegetativi în feutrajul polineuronal al căilor nespecifice aferente și eferente reticulare asigură condiții optime de integrare a informațiilor sosite pe cale nervoasă sau umorală, în vederea elaborării reacțiilor comportamentale și vegetative corespunzătoare. De menționat că, cu cât coborâm spre bulb și măduvă, cu atât rolul de integrare și control neuroreflex al funcțiilor somato-vegetative este mai limitat. Dacă la nivel mezencefalic componenta somatică este încă suficient de pronunțată, în cazul reflexelor oculo-cefalogire
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
atât rolul de integrare și control neuroreflex al funcțiilor somato-vegetative este mai limitat. Dacă la nivel mezencefalic componenta somatică este încă suficient de pronunțată, în cazul reflexelor oculo-cefalogire, reglarea circulației cu ajutorul centrilor vasomotori bulbari se realizează prin mecanisme neuroreflexe exclusiv vegetative. Homeostazia circulatorie este, de exemplu, după cum se știe, consecința reacțiilor reflexe neuroumorale compensatoare, determinate de variațiile în plus sau în minus ale presiunii și gazelor sanguine. Detectarea acestor variații se face prin zonele reflexogene sino-carotidiană și endocardo-aortică, ale căror elemente
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
spunea Morat, prin mecanismul conexiunii inverse, al reacțiilor de feedback, iar creșterile din timpul efortului fizic, emoțiilor și suprasolicitărilor neuro-psihice sunt reduse la minimum. Acestea sunt doar câteva din exemplele ce se pot da, privind rolul integrativ al sistemului nervos vegetativ. Celelalte aspecte ale autoreglării și adaptării funcțiilor vegetative la solicitările din afara și din interiorul organismului, prin mecanisme neuro-reflexe centrale, vor fi prezentate la capitolele consacrate reglărilor neuro-umorale ale marilor funcții. II.1.9. TONUSUL VEGETATIV În condiții normale, cele două
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de feedback, iar creșterile din timpul efortului fizic, emoțiilor și suprasolicitărilor neuro-psihice sunt reduse la minimum. Acestea sunt doar câteva din exemplele ce se pot da, privind rolul integrativ al sistemului nervos vegetativ. Celelalte aspecte ale autoreglării și adaptării funcțiilor vegetative la solicitările din afara și din interiorul organismului, prin mecanisme neuro-reflexe centrale, vor fi prezentate la capitolele consacrate reglărilor neuro-umorale ale marilor funcții. II.1.9. TONUSUL VEGETATIV În condiții normale, cele două componente ale sistemului nervos vegetativ prezintă o stare
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
rolul integrativ al sistemului nervos vegetativ. Celelalte aspecte ale autoreglării și adaptării funcțiilor vegetative la solicitările din afara și din interiorul organismului, prin mecanisme neuro-reflexe centrale, vor fi prezentate la capitolele consacrate reglărilor neuro-umorale ale marilor funcții. II.1.9. TONUSUL VEGETATIV În condiții normale, cele două componente ale sistemului nervos vegetativ prezintă o stare de tonus bazal specific care determină creșterea sau reducerea activității organului pe care îl inervează. Tonusul simpatic, de exemplu, întreține un oarecare grad de constricție bazală a
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și adaptării funcțiilor vegetative la solicitările din afara și din interiorul organismului, prin mecanisme neuro-reflexe centrale, vor fi prezentate la capitolele consacrate reglărilor neuro-umorale ale marilor funcții. II.1.9. TONUSUL VEGETATIV În condiții normale, cele două componente ale sistemului nervos vegetativ prezintă o stare de tonus bazal specific care determină creșterea sau reducerea activității organului pe care îl inervează. Tonusul simpatic, de exemplu, întreține un oarecare grad de constricție bazală a arteriolelor prin care acestea au aproximativ jumătate din diametrul lor
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
prin anestezie spinală totală determină scăderea marcată a presiunii sanguine ca urmare a prăbușirii tonusului vasomotor simpatic. Dovezile experimentale privind modificările activității bazale ale viscerelor denervate parțial sau total, confirmate de chirurgi și farmacologi, au fundamentat ideea că sistemul nervos vegetativ se găsește într-o stare de permanentă excitație, caracterizată prin predominanța uneia din componentele sale asupra celeilalte. Pentru a defini constituția neurovegetativă a subiecților normali sau patologici, s-au propus o serie de termeni, ca aceia de vagotonie, simpaticotonie, amfotonie
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și la om. Proba atropinei, clino- și ortostatismului propusă de Danielopolu (1923) relevă, în funcție de intensitatea tahicardiei, variabilitatea tonusului vagal de la un individ la altul. Reflexul oculo-cardiac și proba sinocarotidiană permit, pe aceeași bază, aprecieri valoroase asupra eventualei deplasări a echilibrului vegetativ spre vagotonie. Aritmia respiratorie și sensibilitatea mare la pilocarpină indică, de asemenea, predispoziția la dezechilibre de tip vagoton. Mai dificile de etichetat și interpretat sunt cazurile de hipotonie vagală care se însoțesc de regulă de manifestări de tip hipersimpaticoton. În
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
a făcut pe Danielopolu să introducă termenul de amfotonie cu variantele sale, hipo- și hiperamfotonie. La mamifere și om predomină ca factor activ tonusul simpatico-adrenergic cardiac și vascular, dublat de tonusul cardiac vagal. Referitor la factorii de întreținere a tonusului vegetativ, se știu puține lucruri. Cauzele tonusului cardiomoderator bulbar și cardioaccelerator medular, ca și ale tonusului gastrointestino-motor bulbar și inhibitor medular nu sunt încă bine cunoscute. În cazul vasomotricității există dovezi clare în favoarea unui tonus al centrilor vasoconstrictori bulbari: hipotensiunea consecutivă
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]