2,332 matches
-
rămîne captiv între cultura ideală (pe care a visat-o ca tînăr) și cea reală (pe care o trăiește ca adult). Între ele se duce devastatorul război tragic. Tot pe un conflict cultural se construiește și tragedia din Othello. Maurul venețian ne apare a fi, chiar de la început, victima unei discriminări culturale și rasiale. Piesa debutează cu un dialog între Iago și un amic obscur, dialog axat, nu întîmplător, pe problema recunoașterii în sistem (militarul e foarte nemulțumit că faimosul general
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
culori contradictorii) trăiește prizonieratul spațiului de interferență dintre două universuri diametral opuse: civilizația europeană, plină de rafinament, care l-a acceptat pentru atributele sale strict militare și cultura arhaică, obscură, din care provine, esențial inaderentă la standardele sofisticate ale Ducatului venețian. Othello este, numai în aparență, în largul lui în această lume ipocrită. Laurii pe care îi culege după fiecare bătălie cîștigată sînt motivați social și politic. Cultural vorbind, generalul rămîne un refuzat, ca și Iago de altfel , victima sa colaterală
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
cultura "sălbăticiei" în cultura "civilității". Totuși, ca orice erou de tragedie, Othello e, de fapt, prizonier în aria de interacțiune a celor două universuri, alegerile lui fiind fără orizont, predispuse erorilor fatale. Identitar, el nu are acces complet la civilizația venețiană, dar, totodată, prin naturalizarea europeană, protagonistul nu mai găsește nici calea de întoarcere în lumea Egiptului arhaic. Maurul își pierde, ca atare, reperele, devenind manipulabil și vulnerabil (ipostază perfectă pentru diabolicul Iago hotărît să-și ducă la bun sfîrșit răzbunarea
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
mult decît să relateze etapele unui asasinat monstruos. Vrea să descrie detaliile crimei perfecte. Să urmărim împreună fazele acestui plan diabolic și să încercăm să înțelegem de unde vine aura amintitei perfecțiuni! Acțiunea e plasată în Italia tradițională, la momentul Carnavalului venețian. Ar fi bine să reținem, încă de pe acum, semnificația spirituală a sărbătorii, cu întregul său arsenal de festivități simbolice, din lumea catolică. Ne va fi de mare folos mai tîrziu. Așadar, carnaval înseamnă, originar, renunțarea la carne (carneleva-men în latină
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
se protimisesc la vărsătorii și băi înaintea celor de fag ș.a. Coaja lui se întrebuințează la dubitul pieilor și la boit. Din floarea lui adună albinele clei și alte materii. Rășina cea limpede ca balsamul, cunoscută supt nume de "terpentin venețian", se capătă prin bortelire, iar cea mai fină, ce curge singură din coajă, se numește bijon și adeseori se înfățoșează supt nume de balsam peruan. Bureții lungăreți sau rătunzi ce cresc pe crini (Agaricus Laricinus) se întrebuințează în spițerii ca
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
XVII-lea. Filosofia își încheie aprinsele dispute dintre realiști și nominaliști, care au prefigurat căderile ulterioare în doctrine reducționist-empiriste ori raționaliste, prelungite până în zilele noastre. În Răsărit, Bizanțul a supraviețuit prin combinarea rezistenței armate cu diplomația, prin cooperările cu bogații venețieni și prin ideologia politică mai flexibilă față de aceea din Vest. Cele opt cruciade pornite de papi și prinți occidentali urmăreau recuceriri, colonizări însoțite de multe distrugeri și masacre. Cruciada a patra dintre 1202- 1204 a desființat Imperiul Bizantin prin împărțirea
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
de Paul Johnson în Intelectualii, pp. 289-329. Sunt mulți aceia care atenuează optica de mai sus, cu date pe care Russell le ignora. Istoricul N. Djuvara susținea observația că "Occidentalii au fost fascinați de bogăția și rafinamentul Bizanțului, mai ales venețienii, care se aflau de multă vreme în relații strânse cu imperiul". (1b, pp. 103-125) Bizantinii au avut poziții avantajoase în lumea mediterano-asiatică de la începutul Evului Mediu, prin ordinea romană internă și dominația imperial-religioasă specifică pe plan extern. Din secolul al
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
specifică pe plan extern. Din secolul al VI-lea până în secolul al XI-lea, banul bizantin de aur, nomisma de 4,55 gr., a fost moneda schimburilor comerciale internaționale. Înlocuirea ei de-abia în secolul al XIII-lea prin ducatul venețian de proastă calitate i-a determinat pe bizantini să respingă și mai hotărâți dominația politico- socială și exploatarea economică exercitată de Occidentul latin, și să-și apere identitatea lor culturală prin Biserica ortodoxă coabitând cu statul. (14, pp. 135-137) Autorii
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
predată de "magister"-i în zonele latine, de cealaltă parte greaca lui Homer, predată de "didaskalos"-i în zonele grecești, până la cruciada a patra. (1204) Căci nu a fost suficientă hărțuirea Constantinopolului de către normanzi, pentru împrăștierea cărora veneau în ajutor venețienii, potrivit înțelegerilor, apoi de către arabi și turci. A trebuit să se abată asupra "giuvaerului pământului" (Constantinopolul) și invaziile devastatoare ale cruciaților papei și prinților occidentali, determinând reorganizarea Imperiului Bizantin la Niceea, în Asia Mică, unde a devenit mai "patriotic". Totodată
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
a unor scene istorice, ci de spații exotice, imaginare, întrebuințând elemente disparate ale unor mitologii care nu au aproape nimic în comun în afara unui simbolism difuz și pletoric. M. Bengesco opinează că Moreau rămâne profund îndatorat picturii quatrocentiștilor și a venețienilor Carpaccio și Bellini, iar de la primitivi îl influențează somptuarul și fastul decorativ în pictură, fapt pe care-l reflectă și personajele sale mitice: Europa, Pasiphae, Elena, Sapho, Muzele, Menadele etc. Decorul devine la Moreau extrem de important, el nu joacă doar
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de călătorie ilustrate până la planșele obținute din atlasele zoologice studii după modelul viu, amintiri de peisaje servesc unei arte compozite și cu atât mai derutantă cu cât amalgamează, și în ceea ce privește tehnica picturală, referințele cele mai diverse: citări din Mantegna, culoare venețiană, ceruri de Corot, energie romantică inspirată de Delacroix ... În sânul operei vor coexista straturi istorice..."55. Aceste crochiuri, eboșe, schițe după mari maeștri sunt organizate muzeal de către pictor care se ocupă în ultimii ani ai vieții de ultima sa operă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Pallady. Portul popular românesc își găsește locul în spiritul unui ecumenism estetic-decorativ printre sofisticatele rochii de marchiză, distanțele culturale sunt dizolvate pentru a pune în valoare estetica fiecărui costum. "Marchizele se atingeau în treacăt de rumenele noastre țărăncuțe, zâmbind prințeselor venețiene sau plângând soarta cadânelor, atât de oropsite pe vremuri, când nu le puteau zări curtezanii celui de-al doilea imperiu"192. Artur Garguromin Verona realiza cu ocazia primei expoziții a Tinerimii artistice un portret ale prințesei Maria ca împărăteasă bizantină
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Pe un ton critic, caracteristic unui revizionism ideologizant care exclude sau minimalizează orice estetică sustrasă temelor sociale, Petre Oprea evidențiază cea de-a doua dimensiune evazionistă, estetizantă, simbolistă, prin contribuția picturii lui Kimon Loghi cu peisajele din Macedonia, a peisajelor venețiene ale Ceciliei Cuțescu-Storck, ale celor franceze ale lui Samuel Mützner și Alexandru Poitevin-Scheletti, a peisajelor bulgare ale lui Artachino, engleze ale Alexandrei Popini, spaniole ale lui Jean Al. Steriadi. Avem astfel o pictură a călătoriei și evaziunii, a deschiderii perspectivale
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
o colecție de pictură unde Grigorescu, Mirea, Luchian și Petrașcu sunt reperele artistice. Interesant, și aici Veneția joacă rolul de turnesol al unei nostalgii care reflectă sensibilitatea simbolist-decadentă, estetizant-rafinată a locatarului; într-o altă cameră se află un alt peisaj venețian, Ponte Realto (sic), semnat de fratele lui. O altă serie de artiști servesc construirii unui ambient eclectic simbolist, chiar dacă nu toate lucrările pot fi încadrate strict în acest curent. Însă remarcabilă este alternanța de stiluri și elemente decorative a căror
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
au importat și exploatat miturile europene și asiatice, ca să compenseze astfel absența miturilor proprii în cultura americană. Imaginea iconică a curții arthuriene, a comorilor ascunse și a lămpilor magice se suprapune pe alte iconuri celebre, cum ar fi Marele Canal venețian sau Turnul Eiffel, care ilustrează tema "orașului turistic" sau a "orașului care trebuie văzut" în cadrul unui tur european. Temele europene se învecinează cu cele americane: Manhattan și Podul Brooklyn, Hollywood (studiourile MGM), motocicleta Harley Davidson și sticla de Coca-Cola. Astfel
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
a sintetizat întreagul volum de cunoștințe ale geografilor arabi în lucrarea “Dicționarul geografic”, pentru întocmirea căreia a folosit nu numai materialele autorilor arabi, dar și pe cele antice și pe cele ale învățaților creștini din Bizanț. Marco Polo (1254-1324), călător venețian care, pe traseul de întoarcere din China, a străbătut Marea Arabiei, insula Socotra și Golful Persic. Datele cu privire la organizarea socio-politică a ținuturilor arabe vizitate, au fost incluse în lucrarea “Milionul” (“Cartea/Călătoriile lui Marco Polo”), în care autorul face precizări
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
aceste dou) variante, trăsătura fundamentală a unui oraș - de fapt, a orășenilor - a fost dată de libertatea totală de autoadministrare. Măreția Veneției nu este dată de specificul său arhitectonic, de propriile instituții sau de flota sa maritimă, ci de capacitatea venețienilor de a le genera. Din această perspectivă, Veneția nu este doar „orașul venețienilor”, ci este „orașul creat de venețieni”, după cum și Sighișoara, de pildă, este „orașul creat de sighișoreni”. Iată de ce, în opinia noastră, la baza fenomenului urbanistic medieval trebuie
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
fost dată de libertatea totală de autoadministrare. Măreția Veneției nu este dată de specificul său arhitectonic, de propriile instituții sau de flota sa maritimă, ci de capacitatea venețienilor de a le genera. Din această perspectivă, Veneția nu este doar „orașul venețienilor”, ci este „orașul creat de venețieni”, după cum și Sighișoara, de pildă, este „orașul creat de sighișoreni”. Iată de ce, în opinia noastră, la baza fenomenului urbanistic medieval trebuie să așezăm comunitatea orășenească, a cărei definiție a fost magistral formulată, încă din
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
autoadministrare. Măreția Veneției nu este dată de specificul său arhitectonic, de propriile instituții sau de flota sa maritimă, ci de capacitatea venețienilor de a le genera. Din această perspectivă, Veneția nu este doar „orașul venețienilor”, ci este „orașul creat de venețieni”, după cum și Sighișoara, de pildă, este „orașul creat de sighișoreni”. Iată de ce, în opinia noastră, la baza fenomenului urbanistic medieval trebuie să așezăm comunitatea orășenească, a cărei definiție a fost magistral formulată, încă din secolul trecut, de P. P. Panaitescu
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
încăpere din cele unsprezece amenajate pentru vizitare, este dedicată poeților Văcărești, lui Costachi Conachi și Alecu Beldiman. Spațiul a fost gândit ca un birou de lucru din anii 1840, din care nu lipsesc obiecte specifice perioadei: lampa cu petrol, oglinda venețiană, jilțul tapițat cu piele. Un obiect cu totul special este caseta de corespondență, originală, a poetului Alecu Beldiman: din lemn de nuc, cu decorații stil Boulle din alamă, os, sidef și lemn exotic, a fost creată în Franța secolului al
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
fost profesor de istoria filosofiei la Universitatea din Padova și a predat la mai multe universități europene, din Canada și din America Latină. Bursier al Fundației "Alexander von Humboldt" din Bonn, membru al Institutului Internațional de Filosofie din Paris, al Institutului Venețian de Științe, Litere și Arte și al Academiei Olimpica din Vicenza, Franco Volpi a primit prestigioasele premii Montecchio (1989) și Nietzsche (2000). Dintre numeroasele sale publicații, amintim: Heidegger e Brentano (1976), La rinascita della filosofia pratica in Germania (1980), Heidegger
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
sau de spectator involuntar, ci trebuie să fi beneficiat de favorurile nepoatei imperiale..."(?!). Alte explicații însă nu fac din Ovidiu un participant direct, ci un simplu spectator la vreo aventură amoroasă a uneia dintre cele două Iulii. Astfel, în 1848, venețianul Ermolao, a demonstrat raporturile incestuoase dintre cei doi nepoți ai lui Augustus, Iulia și Agrippa, și a identificat în aceste raporturi cauza exilului celor doi nefericiți și a lui Ovidiu 19. Trebuie să amintim aici și supoziția lui Voltaire că
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
prezintă pe sine ca o cetate a vieții și a luxului, de o grandoare avându-și originea, pe de o parte, în dorința nobilă de slavă și putere, pe de alta, în cupiditatea josnică a locuitorilor săi. Eroismul și faima venețienilor își dezvăluie, astfel, mobilul meschin (setea de câștig), care aruncă asupra legendarei cetăți blamul moral, ceea ce-l determină pe narator să-și tempereze entuziasmul estetic, mai ales că strălucirea de odinioară (din tabloul celebrului pictor) contrastează violent cu aspectul deprimant
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
potului, începu conversația în grecește pe un ton foarte scăzut. — Domnia ta spui că ai fost la Atena după ce s-a întâmplat nenorocirea? — Da, am fost, răspunse Ianache. Ce nu a făcut timpul mai bine de două mii de ani au făcut venețienii într-un ceas. Cu toată răscoala ienicerilor, turcii erau hotărâți să reziste și toată flota venețiană era ținută de către tunurile din port la distanță în larg. Akingiii și-au făcut conștiincios datoria până într-o zi, când, ca prin farmec
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Atena după ce s-a întâmplat nenorocirea? — Da, am fost, răspunse Ianache. Ce nu a făcut timpul mai bine de două mii de ani au făcut venețienii într-un ceas. Cu toată răscoala ienicerilor, turcii erau hotărâți să reziste și toată flota venețiană era ținută de către tunurile din port la distanță în larg. Akingiii și-au făcut conștiincios datoria până într-o zi, când, ca prin farmec, trei vase mari de luptă venețiene părăsiră pozițiile, ocoliră intrarea în port și se apropiară de
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]