KorAP: Find »[drukola/base=ventricul & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...34 35 36 ...84 >

2,080 matches

Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616

localizare mezencefalică dorsală. Pareza facială, strabismul intern, asociate cu deficite motorii contralaterale denotă o localizare mai probabil pontină, în timp ce tulburările de deglutiție, vocea nazonată, torticolisul sunt mai specifice localizărilor cervico-bulbare. Cefaleea asociată tumorilor de trunchi este expresia obstrucționării apeductului sau ventriculului IV de către expansiunea dorsală, tracționării meningelui din jur sau arterei bazilare [7,8]. Diagnosticul diferențial al leziunilor infiltrative de trunchi cerebral se limitează la câteva afecțiuni: histiocitoza, granulomul TB, encefalitele autoimune postvirale, cisticercoza. Scleroza multiplă este dificil de diferențiat de

Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
194). Informații adiționale legate de natura tumorii pot fi aduse de Spectroscopia RMN [7]. Examenul CT scan cerebral este util in evaluarea diferitelor grade de hidrocefalie secundare procesului tumoral de trunchi cerebral. În schimb, leziunile focale mici care nu deformează ventriculul IV cât și tumorile exofitice din cisternele bazale pot rămâne nedetectabile. Arteriografia este utilă în diagnosticul tumorilor vasculare (hemandioblastom) în vederea embolizării preoperatorii, dar aceasta este tot mai rar utilizată întrucât aduce un risc suplimentar de morbiditate în tumorile de trunchi

Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
pterional. De cele mai multe ori excizia chirurgicală reprezintă singura terapie necesară, de aceea, trebuiesc depuse toate eforturile pentru o ablație radicală a tumorii, deziderat realizabil în cea mai mare parte din cazuri [1,4,17]. Tumorile exofitice pontine localizate posterior spre ventriculul IV sunt rezecate pe abord suboccipital median. De cele mai multe ori poate fi identificat un plan de disecție față de țesutul cerebral normal, rezecția acestora fiind de cele mai multe ori posibilă fără o morbiditate crescută (fig. 4.196). Pentru tumorile exofotoce laterale, abordul

Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
condiția în care suspiciunea de HIC și de tumoră cerebrală este foarte mare. - anorexia, bulimia, abulia, pierderea sau creșterea în greutate, pubertate precoce, endocrinopatii, anomaliile sistemului autonom, alterarea stării mentale, modificări în acuitatea vizuală, sugerează leziuni de linie mediană (regiunea ventriculului III anterior sau posterior); - crizele epileptice focale asociate cu aspecte focale lente de tip lezional pe EEG, cu modificări neurologice de focar, pot sugera leziuni localizate la nivelul emisferelor cerebrale; - ataxia, neuropatii ale nervilor cranieni și semne de fibre lungi

Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
a STH, TSH, FSH, ACTH, Cortisol, și Prolactina. Bilanțul hidric trebuie evaluat atent atât preoperator cât mai ales postoperator, în toate cazurile dar cu o deosebită atenție după intervențiile pentru craniofaringiom, gliom opto-diencefalic, germinoame selare sau alte tumori din regiunea ventriculului III. Examenul oftalmologic, sub raportul acuității vizuale, campimetriei, examenul oftalmoscopic și al motilității oculare trebuie să intre în protocolul uzual de investigații la copiii cu tumori cerebrale. Electroencefalografia (EEG) trebuie efectuată la toți copiii ce prezintă crize epileptice, iar dacă

Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
până când dura devine relaxată și pulsatilă, după care drenajul va fi menținut închis pe toată durata intervenției chirurgicale. La sfârșitul ablației tumorale putem verifica permeabilitate apeductului injectând lent ser fiziologic la temperatura corpului, ser care se va exterioriza la nivelul ventriculului IV dacă dezobstrucția a fost realizată. Obișnuit menținem drenajul extern ca măsură de siguranță în perioada postoperatorie, dar nu mai mult de 4-5 zile datorită riscului de infecție. Aplicăm un drenaj ventriculo-peritoneal definitiv numai la cazurile la care se menține

Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
obturat fie prin edem, fie prin detritusuri sau cheaguri de sânge. Există autori care recomandă efectuarea biopsiei odată cu ventriculo-cisternostomia [13], dar acest lucru este oarecum hazardant, datorită distanței mari dintre cele două regiuni, care presupune fie o manipulare excesivă în interiorul ventriculului III cu riscul lezării fornixului, fie efectuarea a două traiecte endoscopice diferite, fapt ce poate crește riscul intervenției chirurgicale. Beneficiul adus de această strategie rezidă în obținerea de material bioptic la vedere, iar în caz de tumoră radiosensibilă (germinom) abordul

Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
cu precădere în tumorile de trunchi cerebral, mai frecvente la copii decât la adult. Neuromonitorizarea include MEP (motor evoked potentials), SSEP (somatosensory evoked potentials), BAER (brain stem auditory evoked responses), stimularea corticală și stimularea nucleilor nervilor cranieni (la nivelul planșeului ventriculului IV). Identificarea timpurie a reducerii MEP sau SSEP atunci când se lucrează în vecinătatea căilor piramidale sau senzitive avertizează chirurgul asupra posibilei lezări a acestora. Mapping-ul cortical este util rezecția tumorilor în ariile vorbirii și senzoriomotorie [2]. Privitor la tehnica de

Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
de fosă posterioară, fiind însă cea mai frecventă tumoră de fosă posterioară la copilul de până la un an [32], fapt confirmat și de statistica noastră. Histopatologie. Această tumoră se localizează cel mai frecvent la nivelul vermisului inferior, cu extensie în ventriculul IV, dar este posibilă și localizarea la nivelul emisferelor cerebeloase sau în unghiul ponto-cerebelos [16]. Macroscopic se prezintă ca o formațiune tumorală cenușiu-roșietică, de consistență moale sau granulară, bine delimitată, dar este posibilă și invazia cerebelului, a pedunculilor cerebeloși sau

Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
din totalul tumorilor fosei craniene posterioare. În cazuistica noastră ependimomul a fost prezent la 9% din cazuri, cele mai multe fiind localizate în fosa posterioară. Ependimomul spinal este o entitate rară [16,35,36]. Localizare. Localizarea cea mai frecventă este la nivelul ventriculului IV, cu originea la nivelul planșeului ventricular și extensie în cisterna magna și canalul cervical superior. Mai puțin frecvent, ependimomul are localizare laterală, cu afectarea foramenului lui Luschka și extensie în unghiul ponto-cerebelos (fig. 4.258). Foarte rar tumora pare

Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
mai agresivă, posibilitatea rezecției tumorale complete este posibilă doar în aproximativ 50% din cazuri [34]. Dificultatea actului chirurgical se datorează relației intime pe care o are tumora cu trunchiul cerebral, vasele sanguine și nervii cranieni. În mod particular, tracțiunea planșeului ventriculului IV în încercarea rezecției complete a tumorii, poate provoca reacții cardio-circulatorii cu risc vital (tulburări de ritm, creșteri tensionale), care pot influența mortalitatea/morbiditatea operatorie. Rezecția chirurgicală a ependimoamelor cu localizare supratentorială este mai facilă, având în vedere implicarea mai

Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
extradural 2. creșterea volumului parenchimului cerebral prin edem cerebral sau prin edemațierea cerebrală congestivă („creier congestiv”); 3. creșterea volumului LCR-ului (hidrocefalie acută posttraumatică) prin: - blocarea circulației LCR prin: sânge intraventricular, hematom în fosa posterioară, contuzie cerebeloasă edematogenă, cu blocarea ventriculului al IV-lea; - blocarea rezorbției LCR în hemoragia subarahnoidiană. Mecanismele prin care apare hidrocefalia acută posttraumatică o includ în forma patogenică de hipertensiune intracraniană produsă prin tulburările de dinamică ale LCR-ului. Apariția sindromului de hipertensiune intracraniană acută imediat posttraumatic

Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
rezorbție). Hipertensiunea intracraniană în hidrocefalia internă obstructivă Hipertensiunea intracraniană este determinată de tulburările circulației LCR-ului. Blocajul circulației LCR-ului se realizează prin: - stenoză de apeduct Sylvius - malformativă, tumorală, prin hemoragie intraventriculară sau stenoză secundară inflamatorie; - procesele expansive intraventriculare de ventricul III, ventricul IV care blochează circulația LCR-ului; - blocarea extrinsecă a sistemului ventricular prin leziuni paraventriculare; - obstrucția comunicărilor cu cisternele subarahnoidiene - foramen Magendie, foramene Luschka. Simptomele hidrocefaliei variază după vârsta apariției bolii, modalitatea progresiei hidrocefaliei și caracteristicile individuale. Evoluția sindromului

Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
intracraniană în hidrocefalia internă obstructivă Hipertensiunea intracraniană este determinată de tulburările circulației LCR-ului. Blocajul circulației LCR-ului se realizează prin: - stenoză de apeduct Sylvius - malformativă, tumorală, prin hemoragie intraventriculară sau stenoză secundară inflamatorie; - procesele expansive intraventriculare de ventricul III, ventricul IV care blochează circulația LCR-ului; - blocarea extrinsecă a sistemului ventricular prin leziuni paraventriculare; - obstrucția comunicărilor cu cisternele subarahnoidiene - foramen Magendie, foramene Luschka. Simptomele hidrocefaliei variază după vârsta apariției bolii, modalitatea progresiei hidrocefaliei și caracteristicile individuale. Evoluția sindromului de HIC

Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
raport de etiologie și mecanismul patogenic se face: - tratamentul medical care poate diminua producerea de LCS - acetazolamidă, - tratamentul neurochirurgical etiologic al leziunii compresive, - tratament neurochirurgical de drenaj al LCS-ului: se montează un șunt ventriculo-peritoneal, se practică ventriculostomia endoscopică a ventriculului III, se folosesc puncții lombare de drenaj, repetate. Hipertensiunea intracraniană prin scăderea rezorbției LCS-ului Hipertensiunea intracraniană este determinată de scăderea rezorbției lichidului cefalorahidian prin diverse cauze care afectează direct mecanismele de rezorbție. Structurile anatomice care asigură drenajul LCR-ului

Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
sylviene apare la aproximativ 10% din pacienții cu insuficiență circulatorie cerebrală acută și a fost numit infarct malign al arterei sylviene datorită mortalității crescute, de până la 80% din cazuri, în ciuda mijloacelor terapeutice folosite. Infarctul ischemic cerebelos masiv poate produce colabarea ventriculului al IV-lea cu apariția unei hidrocefalii obstructive acute și sindrom acut de HIC și are efect compresiv direct asupra trunchiului cerebral cu apariția tulburărilor vegetative (fig. 4.268). În cazul stroke-ului ischemic emisferic cerebral, scăderea debitului sanguin în teritoriul

Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556

care au comparat revascularizarea chirurgicală cu terapia medicală au arătat că beneficiul maxim îl au bolnavii cu leziune de left main și cei cu leziuni tricoronariene (sau leziuni bicoronariene, incluzând și stenoza proximală a LAD), la care se asociază disfuncția ventriculului stâng. Indicațiile BAC la bolnavii cu boală cardiacă ischemică și angină absentă sau discretă La această categorie de bolnavi, indicația de by-pass aortocoronarian are în vedere avantajul pe care intervenția chirurgicală îl oferă în ceea ce privește supraviețuirea comparativ cu terapia medicamentoasă sau

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
Stenoză semnificativă a trunchiului principal al arterei coronare stângi (left main); 2. Echivalență de left main: stenoze semnificative în porțiunea proximală a LAD și arterei circumflexe; 3. Leziuni trivasculare (beneficiul în ceea ce privește supraviețuirea este mai mare la pacienții cu disfuncție de ventricul stâng șFE < 50%ț). Clasa IIa Leziuni uni-/bivasculare ce includ stenoza proximală semnificativă LAD. Clasa IIb Leziuni uni-/bivasculare fără interesare proximală a LAD. Indicațiile BAC la bolnavii cu angină stabilă de efort La bolnavii cu boală cardiacă ischemică

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
ce limitează stilul de viață obișnuit, cât și pe creșterea duratei de supraviețuire a pacientului. Aceste avantaje la distanță trebuie însă să țină seama de riscurile pe termen scurt (perioperator) pe care le implică prezența leziunilor coronariene multivasculare proximale, disfuncția ventriculului stâng, un test de efort intens pozitiv, stări morbide asociate precum boala vasculară periferică, diabetul zaharat etc. Indicații: Clasa I 1. Stenoză semnificativă a trunchiului principal al arterei coronare stângi (left main); 2. Echivalență de left main: stenoze semnificative în

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
3. Stenoze coronariene nesemnificative (< 50% din diametru). Indicațiile BAC la bolnavii cu angină instabilă/ infarct miocardic non-Q Revascularizarea chirurgicală a miocardului oferă avantaje în ceea ce privește supraviețuirea și dispariția simptomelor comparativ cu tratamentul medicamentos la bolnavii cu angină instabilă și disfuncție de ventricul stâng, în special la cei cu leziuni trivasculare. Stabilirea momentului operator capătă în aceste condiții o importanță aparte. Acolo unde se poate obține o stabilizare a pacientului și o reducere a progresiei ischemiei miocardice printr-o terapie medicală agresivă rezultatele

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
a leziunilor coronariene inadecvate pentru alte mijloace terapeutice. Complicațiile mecanice ce pot interveni în evoluția infarctului miocardic includ defectul septal ventricular, insuficiența mitrală acută prin disfuncția ischemică a mușchiului papilar și/sau prin ruptura acestuia și ruptura peretelui liber al ventriculului stâng (3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10). În caz de șoc cardiogen asociat este indicată de urgență intervenția chirurgicală. Chiar și în condiții de stabilitate hemodinamică, în fața unei complicații mecanice a infarctului miocardic majoritatea centrelor de chirurgie cardiacă

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
un mai bun suport pentru suturi. Rezultatele unor studii pe această temă nu au demonstrat o diferență statistic semnificativă între intervențiile practicate precoce sau la un interval scurt după accidentul ischemic (3). Indicațiile BAC la bolnavii cu disfuncție ischemică a ventriculului stâng Funcția ventriculului stâng poate fi stabilizată sau chiar îmbunătățită atunci când este afectată în boala cardiacă ischemică printr-o revascularizare chirurgicală eficientă. Aceasta se datorează miocardului hibernant prezent la marea majoritate a bolnavilor cu leziuni multivasculare. Intervenția chirurgicală la un

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
suport pentru suturi. Rezultatele unor studii pe această temă nu au demonstrat o diferență statistic semnificativă între intervențiile practicate precoce sau la un interval scurt după accidentul ischemic (3). Indicațiile BAC la bolnavii cu disfuncție ischemică a ventriculului stâng Funcția ventriculului stâng poate fi stabilizată sau chiar îmbunătățită atunci când este afectată în boala cardiacă ischemică printr-o revascularizare chirurgicală eficientă. Aceasta se datorează miocardului hibernant prezent la marea majoritate a bolnavilor cu leziuni multivasculare. Intervenția chirurgicală la un pacient cu disfuncție

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
poate fi stabilizată sau chiar îmbunătățită atunci când este afectată în boala cardiacă ischemică printr-o revascularizare chirurgicală eficientă. Aceasta se datorează miocardului hibernant prezent la marea majoritate a bolnavilor cu leziuni multivasculare. Intervenția chirurgicală la un pacient cu disfuncție de ventricul stâng este cu atât mai indicată cu cât acesta prezintă semne și simptome de ischemie miocardică intermitentă și manifestări minore sau absente de insuficiență cardiacă. În schimb, dacă pe primul plan se află semne și simptome de insuficiență cardiacă, decizia

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
se află semne și simptome de insuficiență cardiacă, decizia de a interveni chirurgical trebuie să se bazeze pe obiectivarea miocardului hibernant (11, 12) perfuzat de artere coronare corespunzătoare pentru a fi graftate (13). Intervenția chirurgicală la bolnavii cu disfuncție de ventricul stâng se bazează pe rezultatele trialurilor randomizate care au arătat un beneficiu net comparativ cu tratamentul medicamentos în ceea ce privește supraviețuirea la bolnavii cu leziune de left main, leziuni trivasculare și leziuni uni-/bivasculare (incluzând stenoza proximală semnificativă pe LAD), la care

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]