3,744 matches
-
tratate cu pacemaker sau defibrilatoare implantate. Tratamentele stomatologice se vor desfășura obligatoriu în condiții de spitalizare în secțiile de chirurgie oro-maxilo-facială la pacienții cu tulburări de ritm instabile precum: •tahicardie paroxistică supraventriculară, •fibrilație atrială paroxistică, •flutter atrial, •tahicardie ventriculară, •fibrilație ventriculară în antecedente, •bloc atrio-ventricular gr. II și III (fără pacemaker) / boală de nod sinusal (fără pacemaker). • Tulburările de conducere induse psihogen în cadrul stresului sunt rare și mai puțin expresive, putând fi puse în evidență cu ocazia examinării pulsului, crize de
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
consumului miocardic de oxigen pe un flux coronarian deficitar. Cea mai comună cauză de deces în țările occidentale este boala cardiacă ischemică, cauzată de fluxul sangvin coronarian insuficient. Unele decese se produc subit, din cauza ocluziei coronariene acute sau a fibrilației ventriculare, în timp ce alte decese sunt consecința unor alterări structurale cu evoluție lentă, pe parcursul unei perioade de săptămâni până la ani, care conduc la deteriorarea progresivă a funcției de pompă a inimii. Cardiomiopatia ischemică reunește un grup de afecțiuni care au în comun
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
ai acidului folic) și fumatul. Rol protectiv îl joacă administrarea de multivitamine în primele 4 luni de sarcină. Una din tulburările frecvente asociate despicăturii palatine o reprezintă deletia 22 q 11. 2 cu defecte congenitale cardiace asociate cu defect septal ventricular, tetralogie Fallot, arc aortic întrerupt. Deletia 22 q11.2 include fenotipul în sindrom Di Georg (anomalii cardiace, hipocalcemie, agenezia sau hipoplazia de timus și sindromul velo-cardio-facial). Există în cadrul sindromului Pierre Robin, asocierea despicăturii palatine cu micrognație, glosoptosis, retropoziția limbii în
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
a accidentelor vasculare cerebrale în timpul somnului. e- Hipertensiunea pulmonară Un loc aparte deține răsunetul episoadelor repetate de apnee nocturnă asupra circulației pulmonare și cordului drept. Fenomenele hipoxice din timpul apneilor nocturne induc o hipertensiune arterială pulmonară (HAP) însoțită de hipertrofie ventriculară dreaptă. HAP este reprezentată de creșterea presiunii arterei pulmonare la cel puțin 20 mmHg în repaus sau 30 mmHg în timpul efortului. Răspunsurile baroreflexe ale receptorilor pulmonari sunt, de asemenea, alterate în SAOS. Frecvența hipertensiunii pulmonare la bolnavii cu SAOS este
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
Răspunsurile baroreflexe ale receptorilor pulmonari sunt, de asemenea, alterate în SAOS. Frecvența hipertensiunii pulmonare la bolnavii cu SAOS este estimată la 15-20%, iar a cordului pulmonar cronic la 12%. Hipertensiunea arterială pulmonară fiind considerată un adevărat marker al tulburărilor umplere ventriculară beneficiază de tratamentul cu CPAP. La rândul lor, manifestările clinice diurne ale SAOS-ului sunt dominate de somnolența de diferite grade, mergând de la simpla senzație de oboseală cronică până la adormirea intempestivă care pot fi cauza unor accidente de muncă sau
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
hipoventilației produsă de apneile sau hipopneile nocturne ale obezilor cauzate de îngustarea sau colapsul faringelui. Datorită hipoventilației și reducerii capacității vitale, se produc modificări ale concentrației gazelor sanguine, reprezentate de scăderea O2 și creșterea CO2 însoțite de policitemie, cianoză, hipertrofie ventriculară dreaptă și edeme ale gambelor. Atât somnolența diurnă, cât și tulburările ventilatorii nocturne beneficiază de cură de slăbire. Cefalea matinală este o altă consecință a hipoxiei nocturne. Alte simptome diurne ale SAOS sunt reprezentate de tulburările de memorie și atenție
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
anatomică. Pentru om electrocardiograma are forma din Fig.IV.19 Electrocardiograma normală prezintă o succesiune de 5 componente notate de Einthoven cu litere mari P, Q, R, S, T: unda P corespunde activității electrice atriale, undele Q, R, S, depolarizării ventriculare iar T, stării de repolarizare ventriculară. Analiza electrocardiogramei (EKG) (privind amplitudidea undelor, felul cum se succed, viteza și distanța dintre ele) dă informații ân legătură cu unele anomalii în funcționarea cordului. In cazul medicinii veterinare, metodele electrice au fost introduse
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
din Fig.IV.19 Electrocardiograma normală prezintă o succesiune de 5 componente notate de Einthoven cu litere mari P, Q, R, S, T: unda P corespunde activității electrice atriale, undele Q, R, S, depolarizării ventriculare iar T, stării de repolarizare ventriculară. Analiza electrocardiogramei (EKG) (privind amplitudidea undelor, felul cum se succed, viteza și distanța dintre ele) dă informații ân legătură cu unele anomalii în funcționarea cordului. In cazul medicinii veterinare, metodele electrice au fost introduse mai târziu, de către Sporri ân anul
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
iar 27 au fost urmate de deces. SC s-a instalat cel mai frecvent prin: AEP (28 de cazuri, dintre care 24 RCP reușite) și asistolie (19 cazuri, dintre care 14 RCP reușite). Ritmurile defibrilabile au fost rare: 4 fibrilații ventriculare (dintre care 2 RCP reușiteă, 3 tahicardii ventriculare fără puls (dintre care 2 RCP reușiteă. Ritmurile peri-SC cele mai frecvente sunt: ritmurile bradicardice (23 de ritmuri pre-SC) și ritmul sinusal (50 dintre ritmurile post-SC). Patologia asociată SC a fost, în
TULBURARI DE RITM ASOCIATE URGENTELOR CARDIOVASCULARE MAJORE LA COPIL. In: CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Ioana Bența, Daniela Dreghiciu, Daniela Mitrofan, Daniel Nour () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1022]
-
s-a instalat cel mai frecvent prin: AEP (28 de cazuri, dintre care 24 RCP reușite) și asistolie (19 cazuri, dintre care 14 RCP reușite). Ritmurile defibrilabile au fost rare: 4 fibrilații ventriculare (dintre care 2 RCP reușiteă, 3 tahicardii ventriculare fără puls (dintre care 2 RCP reușiteă. Ritmurile peri-SC cele mai frecvente sunt: ritmurile bradicardice (23 de ritmuri pre-SC) și ritmul sinusal (50 dintre ritmurile post-SC). Patologia asociată SC a fost, în ordinea frecvenței: acidoza (29Ă, cardiopatii congenitale (28), hipovolemia
TULBURARI DE RITM ASOCIATE URGENTELOR CARDIOVASCULARE MAJORE LA COPIL. In: CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Ioana Bența, Daniela Dreghiciu, Daniela Mitrofan, Daniel Nour () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1022]
-
puternic decât cel continuu la tensiuni egale. Curenții de joasă frecvență și cu intensitate mare au putere lezantă mare . Trecerea curentului electric prin corpul uman are consecințe grave producând imediat desincronizarea pacemakerului cardiac manifeste prin extrasistole, diverse aritmii până la fibrilația ventriculara și uneori chiar stop cardiac. În teritoriul microvascular se produce necroza pereților cu hemoragie secundară, tromboza, coagulare intravasculara, ischemierea teritoriului distal. Coagularea proteinelor în trunchiurile nervoase. cu pierderea completă a funcției sau numai cu modificări funcționale. Leziunile musculare prin coagularea
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
descrește; la Na<120 mEq/L apar semne de deprimare a funcției SNC (confuzie, letargie, apatie), anorexie, vărsături, crampe musculare, hiporeflexie, hipotermie; la Na<110 mEq/L apar convulsii, comă, leziuni cerebrale definitive, precum și tulburări de ritm cardiac, până la fibrilație ventriculară; tratamentul reprezintă în acest caz o urgență și constă din administrarea de soluții hipertone de NaCl (1 ml din soluția 5% crește Na plasmatic cu 1 mEq/L; administrarea se va face în decurs de 30 minute câteva ore, funcție de
Capitolul 2: ECHILIBRUL HIDRO-ELECTROLITIC ŞI ACIDO-BAZIC. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1181]
-
caracteristic: * la K 5,5-6,5 mEq/L apar unde T înalte, ascuțite, * la 6,5 mEq/L apare aplatizarea undei P, alungirea intervalului PR, lărgirea complexului QRS, * la K>8 mEq/L apare un aspect de undă sinusoidală, fibrilație ventriculară sau asistolie. Tratamentul [5]: Este o urgență: antagonizarea efectelor cardiace ale K (Ca gluconic 10% 10 30 ml. în 10 minute, aport de Na 50-100 ml soluție 7,5%), redistribuirea K în celule (glucoză 10% 500 ml. + insulină cristalină 10
Capitolul 2: ECHILIBRUL HIDRO-ELECTROLITIC ŞI ACIDO-BAZIC. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1181]
-
alcalemia este reprezentată de scăderea concentrației H+ iar alcaloza, acea condiție patologică care induce alcalemie dacă nu este compensată [8]. Variațiile în concentrația H+ au importante efecte fiziologice [9]. Astfel, acidemia scade contractilitatea miocardică și diafragmatică, reduce pragul pentru fibrilația ventriculară, modifică tonusul musculaturii netede vasculare, crește fluxul sangvin cerebral. Alcalemia scade pragul pentru convulsii, scade tranzitor fluxul sangvin cerebral, are efecte variabile asupra contractilității miocardice și tonusului vascular. Sunt de asemeni cunoscute efectele modificărilor concentrației H+ asupraechilibrului hidro-electrolitic (deplasarea ionilor
Capitolul 2: ECHILIBRUL HIDRO-ELECTROLITIC ŞI ACIDO-BAZIC. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1181]
-
risc. Se va nota dispneea de efort, dispneea nocturnă, ortopneea, toate sugerând o insuficiență a cordului stâng. Inspecția va decela culoarea tegumentelor și mucoaselor (cianoza, paliditatea etc.), temperatura extremităților, sistemul venos (varice membre inferioare, turgescența jugularelor), prezența semnului Harzer (insuficiență ventriculară dreaptă), edeme, ateroscleroza. Palparea va constata bătaia vârfului cordului șocul apexian (normal spațiul V intercostal stâng pe linia medio claviculară), pulsul periferic (aritmii, fibrilație atrială), freamăt sistolic (stenoză aortică), etc. Pulsul la pedioasă și tibiala posterioară poate fi redus ca
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
intervenție în urgență amânatăla pacienții în recuperare după infarct miocardic acut. Nu este necesară la bolnavii cu angină pectorală stabilă, pacienții asimptomatici după revascularizare coronariană (cu capacitate de efort mare), angiografie normală cu cel mult 5 ani în urmă, insuficiență ventriculară stângă severă. Conduita în diverse boli cardio-vasculare: 1. Coronaropatii: Studiul clinic al pacienților permite clasificarea acestora în bolnavi cunoscuți cu afecțiune cardiacă (infarct miocardic, by pass, angor) și bolnavi cu factori majori de risc coronarian. Tratamentul preoperator cu reevaluarea și
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
vegetații valvulare se va face de rutină profilaxia endocarditei cu antibiotice cu spectru larg. 6. Tulburările de ritm și de conducere Sunt frecvente în perioada peroperatorie atât la bolnavii coronarieni cât și la cei sănătoși. Tahicardia supraventriculară, fibrilația atrială, extrasitolele ventriculare, tahicardia ventriculară necesită uneori terapie medicamentoasă sau electroterapie (șoc electric, electrostimulare etc.). 7. Trombo-embolismul pulmonar (TEP) Profilaxia bolii trombo-embolice se face după următoarea schemă (ACC): Factorii de risc implicați în patogenia TEP sunt: vârsta înaintată, imobilizare prelungită, TEP în antecedente
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
se va face de rutină profilaxia endocarditei cu antibiotice cu spectru larg. 6. Tulburările de ritm și de conducere Sunt frecvente în perioada peroperatorie atât la bolnavii coronarieni cât și la cei sănătoși. Tahicardia supraventriculară, fibrilația atrială, extrasitolele ventriculare, tahicardia ventriculară necesită uneori terapie medicamentoasă sau electroterapie (șoc electric, electrostimulare etc.). 7. Trombo-embolismul pulmonar (TEP) Profilaxia bolii trombo-embolice se face după următoarea schemă (ACC): Factorii de risc implicați în patogenia TEP sunt: vârsta înaintată, imobilizare prelungită, TEP în antecedente, cancere, chirurgie
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
40 ani la bărbați, >50 ani la femei, intervenție chirurgicală în sfera vasculară. 115 NUDA nici un criteriu ≥ 3 criterii 1 - 2 criterii monitorizare segment ST sau Holter 24 h Există ischemie≥ 1 h Ecocardiografie cu dipiridamol Există modificari de kinetică ventriculara variabile Cateterism cardiac Există modificări de kinetică ventriculară fixe Leziuni corectabile chirurgical Leziuni necorectabile chirurgical PTCA sau bypass coronarian Intervenție chirurgicală Moitorizare invazivă Supraveghere TI Există ischemie < 1 h Moitorizare invaziva Supraveghere TI EKG 1. Infarct miocardic 2. Angină recurentă
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
intervenție chirurgicală în sfera vasculară. 115 NUDA nici un criteriu ≥ 3 criterii 1 - 2 criterii monitorizare segment ST sau Holter 24 h Există ischemie≥ 1 h Ecocardiografie cu dipiridamol Există modificari de kinetică ventriculara variabile Cateterism cardiac Există modificări de kinetică ventriculară fixe Leziuni corectabile chirurgical Leziuni necorectabile chirurgical PTCA sau bypass coronarian Intervenție chirurgicală Moitorizare invazivă Supraveghere TI Există ischemie < 1 h Moitorizare invaziva Supraveghere TI EKG 1. Infarct miocardic 2. Angină recurentă 3. ICC 4. DZ ce necesită tratament 5
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
3. ICC 4. DZ ce necesită tratament 5. Undă Q pe EKG Intervenție chirurgicală Figura 14: Algoritm de investigare preoperatorie 116 CRITERIU PUNCTAJ I. istoric Vârsta >70 ani infarct miocardic în ultimele 6 luni 5 10 II. examen fizic galop ventricular sau turgescenta jugulara stenoza aortică valvulară strânsa 11 3 III. E.K.G. modificări ritm de bază altele decât Es atriale Es ventriculare > 5/minut 7 7 IV. elemente generale PaO2<60mmHg, PaCO2>50mmHg, K<3mEq/l sau HCO3<20mEq/l, uree
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
CRITERIU PUNCTAJ I. istoric Vârsta >70 ani infarct miocardic în ultimele 6 luni 5 10 II. examen fizic galop ventricular sau turgescenta jugulara stenoza aortică valvulară strânsa 11 3 III. E.K.G. modificări ritm de bază altele decât Es atriale Es ventriculare > 5/minut 7 7 IV. elemente generale PaO2<60mmHg, PaCO2>50mmHg, K<3mEq/l sau HCO3<20mEq/l, uree>50mg% sau creatinina >3 mg % modificarea transaminazelor, afecțiuni hepatice sau bolnav imobilizat la pat din cauze noncardiace 3 V. intervenția chirurgicală
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
frecvenței cardiace; 2. tensiunea arterială măsurată intermitent sau continuu, cu ajutorul unui cateter arterial plasat de regula în artera radială; 3. monitorizarea zgomotelor cardiace și a respirației cu ajutorul stetoscopului esofagian; 4. cateter de arteră pulmonară măsurarea debitului cardiac și a performanței ventriculare; 5. ecografia transesofagiană - recomandată la pacienții cu afectare cardiacă severă preoperatorie. II. Monitorizarea respiratorie: 1. volumul curent; 2. presiunea în căile respiratorii; 3. fracția inspirată a O2; 4. capnografia pentru aprecierea eficienței eliminării CO2; 5. pulsoximetria pentru monitorizarea continuă a
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
de gravitatea acesteia și posibila etiologie, pentru a se preveni suferința hipoxică tisulară consecutivă. Instabilitatea cardio-vasculară apare cu precădere în perioada post-operatorie imediată și se poate manifesta sub mai multe aspecte. Hipotensiunea arterială - recunoaște mai multe cauze: 1. scăderea presarcinii ventriculare prin pierderea de volum sangvin circulant, prin pierderea de fluide în spațiul trei, pierderi urinare necompensate suficient, modificări 123 de permeabilitate vasculară (sepsisă și prin embolie pulmonară precoce postoperatorie; 2. afectarea contractilității miocardice prin dezvoltarea unui eveniment coronarian acut 3
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
fistule anastomotice. Hipertensiune arterială - apărută în perioada post operatorie poate reprezenta exacerbarea unei hipertensiuni preexistente 50% din cazuriă sau poate recunoaște alte cauze: durerea, supraîncărcarea volemică, hipoxemia, hipercapnia. Necesită recunoașterea și sancționarea terapeutică rapidă deoarece poate determina complicații grave: insuficiența ventriculară stângă, infarct miocardic acut, tulburări de ritm cardiac, hemoragie cerebrală, edem pulmonar acut. Alterarea stării de conștiență - poate apare în perioada post-operatorie și pune probleme de diagnostic diferențial. De cele mai multe ori recunoaște cauze farmacologice, efectul rezidual al drogurilor anestezice reversibile
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]