5,522 matches
-
pe cea mai mare parte din suprafață, frământată și plană din totalul unității de protecție. Expoziția generală a unității este vestică și sud - estică. Totuși datorită fragmentării reliefului de către rețeaua hidrografică au apărut și restul expozițiilor. Expoziția predominantă a versanților este cea parțial însorită. Cea mai mare răspândire o au versanții cu înclinare repede și foarte repede. Fondul forestier al unității studiate este situat la o altitudine medie de 1015.0 m, altitudinea minimă este de 580.0 m (17 A) și
ANEXĂ din 4 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295110]
-
totalul unității de protecție. Expoziția generală a unității este vestică și sud - estică. Totuși datorită fragmentării reliefului de către rețeaua hidrografică au apărut și restul expozițiilor. Expoziția predominantă a versanților este cea parțial însorită. Cea mai mare răspândire o au versanții cu înclinare repede și foarte repede. Fondul forestier al unității studiate este situat la o altitudine medie de 1015.0 m, altitudinea minimă este de 580.0 m (17 A) și maximă este de 1450.0 m (119 B). Sub raportul desfășurării altitudinale
ANEXĂ din 4 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295110]
-
și mai frecvente, cantitatea de precipitații și umiditatea atmosferică cresc. Se constată că majoritatea arboretelor se situează la altitudini cuprinse între 801 - 1200 m, favorabile speciilor de bază: fag, brad, molid. În concordanță cu altitudinile înregistrate, se constată că pantele versanților sunt în general repezi și foarte repezi, 16-30 g și 31-40g (v. tab. 4.2.2.2). Repartiția suprafeței pe categorii de pantă Tabelul 4.2.2.2. Categoria de pantă Suprafața (ha) % < 16 g 374,68 9 16-30g 2816,68 67 31-40g 942,74 23 > 40g 37,50 1
ANEXĂ din 4 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295110]
-
Însorită 748,03 18 Parțial însorită 1939,60 46 Umbrită 1483,97 36 TOTAL 4171,60 100 Expoziția generală a unității studiate diferă semnificativ, în funcție de principalele pâraie la care gravitează majoritatea pădurilor din trupul respectiv. Referitor la variațiile topoclimatului induse de expoziția versanților, se pot afirma următoarele: expozițiile însorite (18 %) sunt cele mai călduroase: se încălzesc puternic în timpul zilei și se răcesc accentuat noaptea, astfel încât amplitudinile termice sunt maxime; sezonul de vegetație este mai lung, dar pericolul înghețurilor târzii și a
ANEXĂ din 4 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295110]
-
un plus de umiditate pedologică și atmosferică, de o persistență mai îndelungată a stratului de zăpadă, de temperaturi și amplitudini mai scăzute și de sezon de vegetație mai scurt; expozițiile parțial însorite (46 %) prezintă o situație intermediară, cu mențiunea că versanții vestici beneficiază de un plus de căldură, comparativ cu cei estici. Culmile fiind mai vântuite, evapotranspirația este mai intensă și pericolul producerii doborâturilor este mai ridicat. Văile înguste beneficiază de un plus de umezeală și favorizează stagnarea maselor de aer
ANEXĂ din 4 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295110]
-
0 %). Are profil: Ao-Rqq este asemănător celui distic, orizontul C fiind înlocuit de orizontul R. Aluviosolurile pot susține aninișuri, de clase superioare de producție. Eutricambosol tipic (3101) - cu profil Ao-Bv-C, este întâlnit pe substrate de marne, argile și luturi, pe versanți cu pante și expoziții diverse, este întâlnit pe 474,48 ha, (12%). Orizontul Ao este de 8-15cm, de culoare brună datorită acumulării de humus, cu structură grăunțoasă stabilă, afânat, permeabil și bine străbătut de rădăcini. Orizontul Bv (cambic) are grosimi cuprinse
ANEXĂ din 4 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295110]
-
50 cm adâncime. Având un volum edafic mic conferă o bonitate mijlocie pentru molid, brad și fag. Se recomandă promovarea molidului și laricelui. Prepodzolul tipic (4101), a fost identificat pe 59,81 ha (1%), cu profil Aou - Bs - R, format pe versanți în pantă mijlocie și mare, cu humus de tip moder în procent de peste 5,0%-6,0% în orizontul Aou, de troficitate minerală și azotată redusă, puternic acid cu pH = 4,7 - 5,6, oligobazice, cu un grad de saturație în baze (V) scăzut
ANEXĂ din 4 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295110]
-
sunt prezentate principalele tipuri de stațiuni: Montan de molidișuri, Bi, podzolic cu humus brut, edafic submijlociu și mic cu Vaccinium și mușchi (cod 2.3.1.1.). Este răspândit pe o suprafață de 47,35 ha (1%),acest tip de stațiune se găsește pe versanți înclinați, mai mult în partea mijlocie și cea superioară ale acestora, și coame înguste, cu pante line. Substraturi litologice variate, depozite de suprafață provenite din roci eruptive (vulcanice), metamorfice, mai puțin sedimentare, cu predominarea celor acide, foarte acide și intermediare
ANEXĂ din 4 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295110]
-
coame înguste, cu pante line. Substraturi litologice variate, depozite de suprafață provenite din roci eruptive (vulcanice), metamorfice, mai puțin sedimentare, cu predominarea celor acide, foarte acide și intermediare, cu deosebire șisturi cristaline clorito-sericitoase și diverse gresii; substraturi calcaroase, obișnuit pe versanți umbriți și către funduri de văi. Soluri podzolice cu humus brut (podzoluri brune, podzoluri humico-feriiluviale, frecvent turboase, podzolice secundare, rar humicosilicatice podzolice), oligobazice și extrem oligobazice, superficiale și mijlociu profunde, slab- și semischeletice, nisipoase și nisipo-lutoase, cu volum edafic submijlociu
ANEXĂ din 4 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295110]
-
și nisipo-lutoase, cu volum edafic submijlociu și mic. Bonitate inferioară pentru molid. Montan de molidișuri, Bm, brun, edafic submijlociu, cu Oxalis-Dentaria ± acidofile (cod 2.3.3.2.). Este răspândit pe o suprafață de 13,58 ha (0%), acest tip de stațiune se găsește pe versanți în pantă accentuată și repede, expoziții diverse, substraturi provenite din roci bazice și intermediare. Soluri brun acide oligomezobazice cu mull și mull-moder tipice sau mai rar, slab pseudogleizate, mijlociu profunde până la profunde, nisipo-lutoase și luto-nisipoase mai rar lutoase
ANEXĂ din 4 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295110]
-
nivelul oligomezotrofic. T.II, H.III, Ue3-2. Bonitate mijlocie pentru molid. Montan de amestecuri, brun podzolic și cripto-podzolic, edafic mic, cu Luzula ± Calamagrostis (Bi) (cod 3.3.2.1.). Este răspândit pe o suprafață de 93,69 ha (2%), acest tip de stațiune se găsește pe versanți repezi și foarte repezi (peste 30°), culmi, mai rar versanți slab și moderat înclinați și culmi late, frecvent cu ruptura de pantă și apariții de stânci. Necondiționat litologic, dar obișnuit pe depozite subțiri grosiere, provenite din șisturi cristaline și roci
ANEXĂ din 4 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295110]
-
de amestecuri, brun podzolic și cripto-podzolic, edafic mic, cu Luzula ± Calamagrostis (Bi) (cod 3.3.2.1.). Este răspândit pe o suprafață de 93,69 ha (2%), acest tip de stațiune se găsește pe versanți repezi și foarte repezi (peste 30°), culmi, mai rar versanți slab și moderat înclinați și culmi late, frecvent cu ruptura de pantă și apariții de stânci. Necondiționat litologic, dar obișnuit pe depozite subțiri grosiere, provenite din șisturi cristaline și roci eruptive intermediare și acide, mai rar de fliș. Soluri brune
ANEXĂ din 4 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295110]
-
mic. T.II, H.II, Ue2-1. Bonitate inferioară pentru toate speciile, chiar subinferioară pentru fag. Montan de amestecuri, Bm, brun edafic mijlociu, cu Asperula-Dentaria (cod 3.3.3.2.). Este răspândit pe o suprafață de 2246,31 ha (55%), acest tip de stațiune se găsește pe versanți cu înclinări diferite uneori cu suprafețe orizontale. Substrat litologic format din alternanțe de gresii, marne și argile (fliș) cu soluri brune eumezobazice tipice, slab pseudogleizate, mai rar brun acide tipice sau litice, luto-nisipoase, slab semischeletice cu volum edafic mijlociu oligomezotrofice
ANEXĂ din 4 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295110]
-
mijlocie pentru toate speciile de amestec (BR, FA, MO) uneori inferioară pentru fag. Montan de amestecuri, Bs, brun edafic mare, cu Asperula-Dentaria (cod 3.3.3.3.). Este răspândit pe o suprafață de 385,91 ha (10%), acest tip de stațiune se găsește pe versanți slab la moderat înclinați și terenuri orizontale cu substrat litologis constituit din fliș marnogrezos. Soluri brune eumezobazice, mai rar luvice sau brune acide, tipice sau slab până la moderat pseudogleizate, cu mull moder luto-nisipoase până la lutoase, slab scheletice, de
ANEXĂ din 4 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295110]
-
stabilit funcțiile pe care trebuie să le îndeplinească arboretele din cadrul U.P. I Obștea Nereju. Aceste funcții sunt prezentate în tabelul 5.1.2.1. Tabelul 5.1.2.1 Cod Grupa, subgrupa și categoria funcțională Suprafața Denumire ha % Grupa I-a 1C Arboretele situate pe versanții râurilor și pâraielor din zonele montană, de dealuri și colinare, care alimentează lacurile de acumulare și naturale (T IV) 3069,37 74 2A Arboretele situate pe stâncării, pe grohotișuri și pe terenuri cu eroziune în adâncime și pe terenuri cu înclinarea
ANEXĂ din 4 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295110]
-
lemn de furnire sau de rezonanță, dar sortimente pentru furnire se pot obține prin sortarea primară a lemnului pe platforme. Principalele efecte protective Conform încadrării funcționale, arboretele din cadrul U.P. analizat au rolul de protecție - protecția apelor - arboretele situate pe versanții râurilor și pâraielor din zonele montană, de dealuri și colinare, care alimentează lacurile de acumulare și naturale (1.1C - 3069,37 ha), protecția solului - arboretele situate pe stâncării, pe grohotișuri și pe terenuri cu eroziune în adâncime și pe terenuri cu înclinarea
ANEXĂ din 4 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295110]
-
continuitate ale drumurilor și podurilor în dreptul rostului tablierilor sau elementelor căii; ... iv. deschiderea sau închiderea rosturilor de diferite tipuri dintre elementele de construcție, tronsoane de clădiri; ... v. instabilitatea masei de pământ ca urmare a producerii alunecărilor de teren în versanții diferitelor amenajări, ramblee, pe lângă clădirile și construcțiile speciale; ... vi. obturarea progresivă a orificiilor aflate în dreptul nivelului terenului prin scufundarea obiectului de construcție; ... vii. dereglarea sau blocarea funcționării unor utilaje condiționate de poziția lor (ex. lifturi). ... ... b) schimbări în
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 30 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299190]
-
niturilor și șuruburilor, fisurarea sudurilor, slăbirea legăturilor etc.) ... ... c) schimbări în gradul de protecție și confort sub aspectul etanșeității, izolației fonice, termice, hidrofuge, antivibratorii, antifoc, antiradiante sau sub aspect estetic, manifestate prin umezirea suprafețelor, infiltrații de apă, apariția izvoarelor în versanții barajelor și digurilor, înmuierea materialelor constructive, lichefieri ale terenului după cutremure, exfolierea sau crăparea straturilor de protecție, schimbarea culorii suprafețelor, apariția condensului, ciupercilor, mucegaiurilor neplăcute, efectele nocive ale vibrațiilor și zgomotului asupra sănătății utilizatorilor; ... d) defecte și degradări cu implicații
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 30 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299190]
-
nord se suprapune unui sector al Pârâului Făgetu Rotundei și Culmii Nămoalelor până în albia Mișinei și continuă în aval până la confluența cu Pârâul Boului. Limita de est urmărește Culmea Boului până la altitudinea de 1287m de unde, urmând versantul drept intersectează albia Pârâului Coada Calului, o traversează și continuă pe versantul stâng în amonte până la 1285m altitudine. În sud traversează Pârâul Mișina și Turcul, iar la vest intersectează albia Pârâului Făgetu Rotund. Limitele sitului, în format vectorial - sistem
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
până în albia Mișinei și continuă în aval până la confluența cu Pârâul Boului. Limita de est urmărește Culmea Boului până la altitudinea de 1287m de unde, urmând versantul drept intersectează albia Pârâului Coada Calului, o traversează și continuă pe versantul stâng în amonte până la 1285m altitudine. În sud traversează Pârâul Mișina și Turcul, iar la vest intersectează albia Pârâului Făgetu Rotund. Limitele sitului, în format vectorial - sistem de proiecție națională Stereo 1970, ROSCI0023 Cascada Mișina și rezervația naturală 2.818
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
semnificative de apă subterană la nivel freatic. Zonele depresionare în care terenul este impermeabil sau slab permeabil, permit acumularea temporară a apei, aceste zone sunt favorabile speciilor genului Triturus. Rezistența la eroziune a formațiunilor geologice determină condiții de formare a versanților pe care se dezvoltă habitatul 9110 Păduri de fag de tipul Luzulo-Fagetum. > Relief și geomorfologie Munții Vrancei ocupă partea de vest a județului Vrancea, zona cea mai înaltă formează o culme la contactul cu județele Covasna și Buzău, această zonă
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
a bazinului superior al Nărujei, se prezintă ca un amfiteatru natural cu deschidere către nord, închis de semicercul masivelor Pietrosu -1676 m, Plaiul Cășăriei, Culmea Mărului -1558 m, Zboina Frumoasă -1657 m și Culmea Înțărcătoarea -1512 m. Orientarea generală a versanților se diferențiază local, pe fondul expoziției generale a jumătății nordice către Sud-Est și, a celei sudice către Nord-Nord-Est. Treptele hipsometrice și procentele ocupate de către fiecare dintre acestea la nivelul ariei naturale protejate prin raportare la suprafața totală a acestora
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
acestea la nivelul ariei naturale protejate prin raportare la suprafața totală a acestora relevă că 87,18% din areal se află în treapta hipsometrică 800-1200. Altitudinea variază între 936-1294 m, altitudinea medie fiind de 1139 m. Analiza de ansamblu a expoziției versanților relevă predominanța versanților cu expoziție Nordică și Nord - Vestică, cu peste 50 % din suprafața ariei naturale protejate; versanții cu orientare spre Sud și Sud-Vest ocupă sub 10% din teritoriul ariei naturale protejate. Panta este un parametru morfometric important, fiind unul
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
ariei naturale protejate prin raportare la suprafața totală a acestora relevă că 87,18% din areal se află în treapta hipsometrică 800-1200. Altitudinea variază între 936-1294 m, altitudinea medie fiind de 1139 m. Analiza de ansamblu a expoziției versanților relevă predominanța versanților cu expoziție Nordică și Nord - Vestică, cu peste 50 % din suprafața ariei naturale protejate; versanții cu orientare spre Sud și Sud-Vest ocupă sub 10% din teritoriul ariei naturale protejate. Panta este un parametru morfometric important, fiind unul din factorii ce
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
se află în treapta hipsometrică 800-1200. Altitudinea variază între 936-1294 m, altitudinea medie fiind de 1139 m. Analiza de ansamblu a expoziției versanților relevă predominanța versanților cu expoziție Nordică și Nord - Vestică, cu peste 50 % din suprafața ariei naturale protejate; versanții cu orientare spre Sud și Sud-Vest ocupă sub 10% din teritoriul ariei naturale protejate. Panta este un parametru morfometric important, fiind unul din factorii ce influențează dinamica și evoluția reliefului prin accelerarea sau încetinirea unor procese geomorfologice. Panta terenului reprezintă
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]