2,153 matches
-
ciudate. Sophie, cu tunsoarea ei scurtă și asimetrică și urechile mici și ascuțite părea că tocmai a scăpat și ea dintr-o pădure în stilul lui Dali. Purta o vestă pescărească micuță și niște pantaloni de armată exagerat de largi; vesta țipa pe ea, în ciuda faptului că avea corpul foarte mic, iar pantalonii îi atârnau sub talie și abia dacă stăteau pe șoldurile ei înguste. Era o imagine bazată pe jocul proporțiilor, care scotea în evidență faptul că era foarte subțire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
cu seu animal ca să absoarbă. Așa se obține luciul ăla mișto, uleios. Ție chiar îți place, nu? Nu se vede? zise Hugo alene. Îmi place la nebunie să schimbăm puțin rolurile. Ah, că tot vorbeam de roluri, ai auzit ultima veste? Violeta 1 noastră, nici pe departe atât de fragilă pe cât se pare, a primit rolul Norei din Casa păpușilor. La teatrul Cross. În ciuda cadavrelor de la subsol. Nu cred că ar fi într-atât de superstițioasă încât să refuze rolul, ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
că acesta nu avea s-o recunoască. Era greu să nu ajungi la aceeași concluzie cu Steve, anume că vinovatul era cineva care avea legătură cu Visul. Îmi venea mai ușor să cred că unul dintre duhuri îi jucase o vestă urâtă Tabithei pentru a o aduce cu picioarele pe pământ, decât că Violet se obosise să se urce până pe schelă și să-i blocheze cablul Tabithei. Cu alte cuvinte, nu o vedeam pe Violet murdărindu-și mâinile. În plus, era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
trebuia mai mult, pentru că și eu ardeam de nerăbdare să merg acasă cu cumpărăturile și să le încerc din nou. Eram sus, pe platforma unde dorm, încercând o fustă lungă, pe șolduri, din velur, crăpată până la jumătatea coapsei și o vestă micuță, mătăsoasă, destul de strânsă pe corp, când se auzi telefonul, al cărui sunet strident îl bruia, în mod enervant, pe Johnny Cash. În momente ca acestea îmi doream să-mi fi instalat o bară ca acelea pe care le folosesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
aplauzele publicului extrem de entuziast al lui Johnny Cash, e rândul tău să vii să zici: „Hai să ne împăcăm!“ Mi-am luat fusta mini, din latex, de pe cuier și am privit-o îndelung, gânditoare, întrebându-mă dacă mergea cu noua vestă pe care tocmai mi-o cumpărasem. —Hei! strigai eu de sus. Dacă-i vorba de pus margarita la gheață... pentru tine, oricând, dragă. Mulțumiritc "Mulțumiri" Le mulțumesc mult pentru îndrumările lor tehnice lui Frank Nealon de la The National, lui Conrad
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
surprins nici dacă-i arătam o poză a propriei lui mame. Cred că asta Înseamnă c-o să merg să schimb o vorbă cu mama lui Ruffolo, zise Brunetti. — Vreți să merg jos la camera proviziilor și să vă aduc o vestă antiglonț? Întrebă Rossi și râse. — Nu, Rossi, eu și văduva Ruffolo suntem acum În cei mai buni termeni. După ce i-am luat apărarea băiatului ei la judecată, s-a hotărât să ierte și să uite. Chiar zâmbește când mă vede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
Tot ce trebuia să facă era să-l găsească pe individul acela, pe Ruffolo, să recupereze tablourile și Viscardi avea să-l sprijine cu tărie. — Așa-i, zise el, vorbind aspru, așa cum vorbesc polițiștii din filmele americane, dă-mi de veste de-ndată ce Ruffolo ăsta este adus În arest. Ai nevoie de mai mulți oameni pentru asta? Nu, domnule, spuse Brunetti după o pauză de gândire. Cred că avem destui În momentul de față. E doar o chestiune de rdare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
zece dimineața, ar fi fost ușor să i-l strecoară pe masă dacă n-ar fi fost faptul că existau doar două chei de la biroul acestuia. Pe una o păstra pe-un lanț auriu legat de butoniera de jos a vestelor costumelor britanice În trei piese pe care le purta cu mândrie. Cealaltă se afla În grija locotenentului Scarpa, un sicilian cu față inexpresivă pe care-l adusese Patta cu el de la Palermo și care era de-o loialitate cruntă superiorului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
inimii, armonizându le cu respirația mea accelerată. Pupilele luaseră o dimensiune mult prea mare, încercând să capteze o imagine cât mai clară, în speranța ca ceea ce se desfășoară în fața mea să fie un adevăr departe de realitate. Portocaliul aprins al vestelor ce îmbrățișau oamenii veniți să ne acorde primul ajutor mă orbi preț de o secundă, făcându mă să-mi șterg ochii înlăcrimați cu mâinile mele rănite. Sunetul asurzitor al sirenelor de poliție creau un ecou în mintea mea, amplificându-se
Un înger păzitor. In: ANTOLOGIE:poezie by Dora Maris () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_682]
-
necunoscut care îl complexa. - De la poliție (ochi bulbucați, fața lungită, bătrânelul pare luat prin surprindere; iar surpriza nu este deloc una plăcută; este îmbrăcat într-o cămașă imposibilă, maron cu buline albe, cu guler răsfrânt, peste care a tras o vestă fără mâneci, albă, din lână, probabil făcută de andrelele nevestei; pantaloni de stofă - un moșulică pedant, râse Detectivul în gând -, cu dungă, papuci din piele sau imitație de piele neagră). - În ce problemă, stimate domn, dacă nu vă este cu
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
deturpans, percutiens, fragens punitar poena morțiș", perchè se pena, dice îl Boerio, si deve rigorosissima a chi oltraggiasse i Simulacri de' Principi, quanto più grave quelle [sic] de' Sânți? Fu buttato giù da quelle finestre ne' 20 di luglio colla Veste civile indosso lungă fino a' piedi, soppannata di vaio, la portavon quelli abili a gl' Ufizi, e rossa i seduti di Magistrato, che fu segno di maggior rigore, considerato îl rispetto avutole, a segno, che chi avesse vilipeso alcun Cittadino
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
Înțelegea, cu adevărat, ceva, ori, că, nu pricepea, o iotă, măcar, din tot ce se putea auzi acolo, dar, omul, informatul, pleca acasă mulțumit că savantul Îi deschisese și lui capul, ca și tuturor celorlalți, cu cutare și cutare nouă veste ori poveste. Așa au putut ei, cei despre care vorbesc, aici, să afle, cu câteva zile mai devreme, decât toți ceilalți, de prin alte părți, că noaptea de 21 spre 22 decembrie 1989 va intra, În istorie, ca o noapte
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
bine și de bun gust" (ghilimelele aparțin studentului), care ar putea tot atît de bine să locuiască în arondismentul XVI sau XVIII. Eșarfe de mătase, perle la urechi, încălțăminte de o excelentă calitate, cu cataramă aurita. Una purta taior, alta vestă și fustă, meticulos alese într-un contrast de culori sportive și, în fine, a treia purta pantaloni". Persoanele sînt mai curînd categorisite în termeni cunoscuți generațiilor care au o experiență vestimentară directă (încercată de ei înșiși) sau indirectă (văzută și
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
aceluiași vînzător, cît și ale colegilor săi. În vîrstă cam de 40 de ani, inactiva, clienta asidua, măsoară în jur de 1,62 m și are mărimea 38. După o pereche de bermude, ea încearcă o fustă dreapta, cu o vestă neagră. Ieșind din cabină și privindu-se în oglindă, clienta declară: "Nu-i bun" și intră în dialogul următor cu Ho. N. (născut în 1963 în Italia, tatăl șef de șantier, absolvent de liceu, vechi vînzător de electronice). Ea: "Sînt
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
la față și rumen ca un negustor, însă elegant prin finețea pielii și tăietura englezească a mustății cărunte. Părul rar, dar bine ales într-o cărare care mergea din mijlocul frunții până la ceafă, lanțul greu de aur cu breloc la vestă, hainele de stofă fină, parfumul discret în care intra și o nuanță de tabac, toate acestea reparau cu desăvârșire, în apropiere, neajunsurile vârstei și ale corpolenței. - Pascalopol, se recomandă el cu o ceremonie care trădacreșterea lui aleasă, reținând ceva mai
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
așeză, înconjurînd capul chel al bătrânului cu cele mai subtile mângâieri. - Papa dragă, dacă mă iubești, trebuie să-i înapoiezi banii!Cum ai putut face una ca asta? Papa dragă, scoate banii. Și începu să vâre degetele prin buzunarele de la vestă ale bătrânului, ale cărui sprâncene erau lăsate în jos de o comică supărare, în vreme ce buzele râdeau de gâdilitură. În fine, Otilia G. Călinescu descoperi în fundul unui buzunar cinci monede mici de aur, ce fură confiscate, spre ciuda lui moș Costache
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
ceară. Otilia sună apăsat soneria electrică. Se auziră pași grăbiți și grei, și Pascalopol însuși deschise ușa, îmbrăcat într-un halat larg de mătase fină, legat la mijloc cu un mare cordon, pomădat și parfumat cu profuziune. Un fecior cu vesta dungată aștepta cuviincios îndărătul lui. Pascalopol îi făcu un semn, și acesta dispăru, în vreme ce el însuși conducea pe tinerii oaspeți prin apartamentul lui. Interiorul i se păru lui Felix cu mult mai rafinat decât și-ar fi putut închipui, cunoscând
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
fără ca acesta să fi avut intenția expresă. Stănică veni într-o zi abătut în odaia cu pernele, în care lucra Simion. Aglae, văzîndu-l pe geam, intrase și ea. Fără să spună nimic, Stănică se așeză pe sofa, își desfăcu puțin vesta și se întinse pe spate cu o mână pe frunte și una în dreptul inimii. - Dar ce ai? îl întrebă Aglae, incredulă, în vreme ce Simion,hipocondru, îl privea cu neliniște. - Sunt bolnav, sunt grav bolnav, șopti cu întîrziere Stănică și, vârând cu
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
în vreme ce Stănică, spre a-i zădărnici rezistența, îi și trăsese haina. - Găsesc că nu e potrivit, protestă Otilia cu oarecareiritare, să-l examinați pe tata, fără rost, să-i mai vârâți în cap cine știe ce idei. Stănică izbutise sa tragă și vesta și se făcu că n-aude pe Otilia. - Ai să-mi mulțumești, nu altceva! asigură el pe moș Costache. Ureche minunată. Doctorul Vasiliad comandă profesional bătrînului: - Scoateți-vă și cămașa! Acesta, intimidat, se execută, aruncând o uitătură vrednică de milă
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
ulicioară, tipic sătească, în plină Capitală. Cu oi, rațe, gâște, curci, cu plantații minuscule de porumb și pavată în pietre de râu. Genel deschise portiera taman în vecinătatea unui moșulache ferchezuit, imobil, cu mustățile răsucite în formă de gondolă, la vestă cu ceasornic cu lănțug de tinichea, scos santinelă, lângă o oală de sarmale, plină cu cornete de semințe de dovleac. - Mușchiulosule, băgă clanța Țaca, găsesc eu la numărul 244 pe... numita...? (Și chiombindu-se în bilet) Pe numita Maria O. ...nu
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Să ne împăcăm. Să uităm de făraș! Dar, știindu-mă cât sânt de sensibilă la bârfele despre Răposat, nu mai bârfiți... Doar mi-ați fost martore, cât am rămas de paralizată, neînțelegînd nici ce se întîmplă. Când mi-au adus veste că Răposatul s-a făcut fărâme în Munții Bucegi. Luând în stomacul meu fiecare despicătură de stâncă între Brâul lui Răducan și Colții lui Mărgărit... La Crematoriu l-am depus, pentru că nu puteam să îngrop creștinește un buletin, două șosete
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
primăria cu stropitoarele, treceau în galop caii bine țesălați, înhămați la trăsuri noi. Vizitiii băteau clopotele, să se dea lumea la o parte. Pe pernele albastre de catifea, ședeau răsturnați cu plăcere negustori pricopsiți, lângă nevestele sau ibovnicele lor, cu vestele închise la mai mulți nasturi, arătîn-du-și inelele groase de aur. Alături țineau bastoanele cu argint în vârf și pălăriile tari, cu borduri înguste. Femeile purtau rochii ușoare și străvezii, prin care vântul trecea, înfiorîndu-le. Mijlocul îl aveau prins 109 În
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
fața era a ei... dar ea în acea pompă?... Ea, așa de săracă?... Dar în trăsura a doua? Cine era! Doi dandy din cei mai corupți ai orașului, cari râdeau în convoiul mortuar, îmbrăcați cu pantaloni de călărie strâmți, cu veste vinete, cu legături roșii, cu jachete galbene, cu pălării largi și cu câte două lanțuri de orologii. Secele fețe de maimuță râdeau râsul cel amar al desfrânaților sceptici, într-un convoi care numai râsul nu era apt de a-l
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
deosebiți oameni, fiecare caracteristic în felul său. Vechilul moșiilor, un om cu fața arămie și cu barba castanie, își ațintea cu lăcomie ochii verzi la felurile de bucate ce le aducea sufragiul și-și ștergea degetele de surtuc or de vestă, nicicând de șervetul curat ce sta-naintea lui. Un văr al boierului, cu părul roșu amestecat cu vițe albe, cu fruntea mică și cu ochii ca zărul, își răsucea mustățile de praporcic rusesc sub nasul lui roșu și privea cu
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
de universul obiectelor mărunte, iar discursul capătă aspectul celei mai „transparente” proze, ceea ce frapează este o anumită opulență barocă, proprie numai virtuozilor imaginarului, din speța lui Leonid Dimov, de pildă: Cotrobăi prin șifonier, ii și lamé-uri și fuste-nflorate și veste matlasate de mătase și cordoane și poleieli de discotecă și cămăși de pânză topită și gulere fanteziste și patru perechi de blugi originali și rochițe romanțioase de primăvară și un taior aproape bărbătesc de stofă ecosez pe care te-am
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]