1,402 matches
-
numirea organelor de conducere. 17. Referitor la drepturile de veto, de esență acestora este faptul că dreptul de veto înseamnă dreptul unui anumit acționar de a se putea opune luării unei decizii de către un alt acționar; exercitarea unui drept de veto rezidă într-o situație de blocaj la nivelul societății controlate, blocaj care nu se poate soluționa decât dacă cei doi acționari ajung la un compromis, la o soluție comună. În cazul de față Romtelecom nu a beneficiat de drepturi de
DECIZIE nr. 168 din 14 mai 2002 privind încheierea unui acord de asociere între Global One Communications Holding BV şi Societatea Naţionala de Telecomunicaţii "Romtelecom" - S.A. materializat în crearea unei noi societăţi, "Global One Communications România" - S.A., şi stipularea în contractul de societate al acesteia a clauzei de nonconcurenta, conform căreia cele doua societăţi mama se obligau una faţă de cealaltă sa nu facă concurenta, direct sau indirect. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143912_a_145241]
-
rezidă într-o situație de blocaj la nivelul societății controlate, blocaj care nu se poate soluționa decât dacă cei doi acționari ajung la un compromis, la o soluție comună. În cazul de față Romtelecom nu a beneficiat de drepturi de veto; dacă ar fi existat, aceste drepturi de veto ar fi fost prevăzute în actele constitutive ale GOCR, care însă nu conțin nici o referire la un eventual drept de veto al Romtelecom sau la faptul că anumite decizii se pot lua
DECIZIE nr. 168 din 14 mai 2002 privind încheierea unui acord de asociere între Global One Communications Holding BV şi Societatea Naţionala de Telecomunicaţii "Romtelecom" - S.A. materializat în crearea unei noi societăţi, "Global One Communications România" - S.A., şi stipularea în contractul de societate al acesteia a clauzei de nonconcurenta, conform căreia cele doua societăţi mama se obligau una faţă de cealaltă sa nu facă concurenta, direct sau indirect. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143912_a_145241]
-
societății controlate, blocaj care nu se poate soluționa decât dacă cei doi acționari ajung la un compromis, la o soluție comună. În cazul de față Romtelecom nu a beneficiat de drepturi de veto; dacă ar fi existat, aceste drepturi de veto ar fi fost prevăzute în actele constitutive ale GOCR, care însă nu conțin nici o referire la un eventual drept de veto al Romtelecom sau la faptul că anumite decizii se pot lua numai cu aprobarea Romtelecom. În concluzie, ipoteza controlului
DECIZIE nr. 168 din 14 mai 2002 privind încheierea unui acord de asociere între Global One Communications Holding BV şi Societatea Naţionala de Telecomunicaţii "Romtelecom" - S.A. materializat în crearea unei noi societăţi, "Global One Communications România" - S.A., şi stipularea în contractul de societate al acesteia a clauzei de nonconcurenta, conform căreia cele doua societăţi mama se obligau una faţă de cealaltă sa nu facă concurenta, direct sau indirect. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143912_a_145241]
-
În cazul de față Romtelecom nu a beneficiat de drepturi de veto; dacă ar fi existat, aceste drepturi de veto ar fi fost prevăzute în actele constitutive ale GOCR, care însă nu conțin nici o referire la un eventual drept de veto al Romtelecom sau la faptul că anumite decizii se pot lua numai cu aprobarea Romtelecom. În concluzie, ipoteza controlului în comun bazat pe eventualele drepturi de veto ale Romtelecom este exclusă. 18. În ceea ce privește ipoteza unui control în comun de facto
DECIZIE nr. 168 din 14 mai 2002 privind încheierea unui acord de asociere între Global One Communications Holding BV şi Societatea Naţionala de Telecomunicaţii "Romtelecom" - S.A. materializat în crearea unei noi societăţi, "Global One Communications România" - S.A., şi stipularea în contractul de societate al acesteia a clauzei de nonconcurenta, conform căreia cele doua societăţi mama se obligau una faţă de cealaltă sa nu facă concurenta, direct sau indirect. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143912_a_145241]
-
ale GOCR, care însă nu conțin nici o referire la un eventual drept de veto al Romtelecom sau la faptul că anumite decizii se pot lua numai cu aprobarea Romtelecom. În concluzie, ipoteza controlului în comun bazat pe eventualele drepturi de veto ale Romtelecom este exclusă. 18. În ceea ce privește ipoteza unui control în comun de facto asupra GOCR, această formă de control se putea materializa în existența unei înțelegeri tacite între acționarii GOCH BV și Romtelecom de a vota în mod concertat - gentlemen
DECIZIE nr. 168 din 14 mai 2002 privind încheierea unui acord de asociere între Global One Communications Holding BV şi Societatea Naţionala de Telecomunicaţii "Romtelecom" - S.A. materializat în crearea unei noi societăţi, "Global One Communications România" - S.A., şi stipularea în contractul de societate al acesteia a clauzei de nonconcurenta, conform căreia cele doua societăţi mama se obligau una faţă de cealaltă sa nu facă concurenta, direct sau indirect. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143912_a_145241]
-
GOCR a fost votat de Romtelecom. Raportul de investigație a reținut că acesta nu este un element pentru a considera că forma de control exercitat asupra GOCR este aceea de control în comun. Dacă Romtelecom ar fi avut drept de veto asupra adoptării planului de afaceri, deci dacă în lipsă acordului Romtelecom planul de afaceri nu ar fi putut fi adoptat, atunci controlul exercitat asupra GOCR ar fi fost control în comun, conform prevederilor Regulamentului privind autorizarea concentrărilor economice; - GOCH BV
DECIZIE nr. 168 din 14 mai 2002 privind încheierea unui acord de asociere între Global One Communications Holding BV şi Societatea Naţionala de Telecomunicaţii "Romtelecom" - S.A. materializat în crearea unei noi societăţi, "Global One Communications România" - S.A., şi stipularea în contractul de societate al acesteia a clauzei de nonconcurenta, conform căreia cele doua societăţi mama se obligau una faţă de cealaltă sa nu facă concurenta, direct sau indirect. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143912_a_145241]
-
Procesul-verbal de evaluare va include lista investitorilor selecționați și motivele neselectionarii celorlalți investitori. Decizia comisiei de evaluare se adoptă cu majoritatea calificată a două treimi din numărul membrilor săi. Președintele comisiei de evaluare a scrisorilor de intenție are drept de veto. 10.9. Membrii comisiei de evaluare care votează împotriva vor menționa în scris motivele deciziei lor. Autoritatea publică nu are dreptul de a lua nici un fel de măsuri administrative sau coercitive împotriva acestor membri. 10.10. Membrii comisiei de evaluare
NORME METODOLOGICE din 20 iunie 2002 privind organizarea şi desfăşurarea procedurii de selecţionare a investitorilor eligibili şi stabilirea principalelor tipuri de proiecte de parteneriat public-privat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143095_a_144424]
-
standardizare, precum și al consiliului director al acestuia. E. Autoritatea de stat care coordonează domeniul infrastructurii calității și evaluării conformității numește reprezentantul său din Colegiul autorităților în Consiliul director; acesta este vicepreședinte al organismului național de standardizare și are drept de veto nominal în luarea deciziilor contrare cu politica națională în domeniul standardizării naționale. (3) Autoritatea de stat care coordonează domeniul infrastructurii calității și evaluării conformității elaborează statutul-cadru al organismului național de standardizare." ... 11. Articolul 9 va avea următorul cuprins: "Art. 9
LEGE nr. 355 din 6 iunie 2002 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/1998 privind activitatea de standardizare naţionala în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142878_a_144207]
-
înțeleagă într-un termen cât mai scurt în privința prevederilor Constituției. Interesant devenea faptul că, în ciuda entuziasmului manifestat în momentul intrării lui Carol I în incinta Parlamentului pe 10 mai 1866, Camera nu dorea să acorde domnitorului decât un drept de veto condiționat suspensiv asemănător cu acela al președintelui S.U.A. în timp ce suveranul român cerea un drept de veto necondiționat și absolut 699. Observațiile formulate de noul monarh luau, după o dezbatere în cadrul Parlamentului, pe 26 iunie/8 iulie, forma articolului 63 din
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
manifestat în momentul intrării lui Carol I în incinta Parlamentului pe 10 mai 1866, Camera nu dorea să acorde domnitorului decât un drept de veto condiționat suspensiv asemănător cu acela al președintelui S.U.A. în timp ce suveranul român cerea un drept de veto necondiționat și absolut 699. Observațiile formulate de noul monarh luau, după o dezbatere în cadrul Parlamentului, pe 26 iunie/8 iulie, forma articolului 63 din Constituție a cărui esență era acordarea dreptului de veto absolut al monarhului în baza căruia acesta
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
în timp ce suveranul român cerea un drept de veto necondiționat și absolut 699. Observațiile formulate de noul monarh luau, după o dezbatere în cadrul Parlamentului, pe 26 iunie/8 iulie, forma articolului 63 din Constituție a cărui esență era acordarea dreptului de veto absolut al monarhului în baza căruia acesta putea să refuze sancționarea legilor. În prima fază a discuțiilor, proiectul constituțional prevedea în această privință recunoașterea pentru șeful statului a dreptului de a dizolva Camera în cazul existenței unor divergențe de păreri
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
și forul legislativ suprem 700. Trebuie spus că puține au fost momentele în care în timpul dezbaterilor articolelor din Constituție rivalitățile și pasiunile politice să fi prins contur foarte clar. Problema evreiască și forma articolului șapte, dar și problema dreptului de veto pentru monarh erau câteva din motivele disputelor politice din vara anului 1866. În rest, spiritul general fusese unul al dialogului și al compromisului. Dovada cea mai clară a afirmației noastre o reprezintă declarația lui Aristide Pascal, raportorul unui comitet înființat
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
al doilea. Există totuși situații când este necesară o folosire limitată a forței pentru un scop definit cu prudență, și aceea poate reuși. Pentagonul este, în mod inerent, precaut, ceea ce este bine, dar nu i se poate permite dreptul de veto în cazul desfășurărilor militare prin veșnica insistență asupra faptului că va fi nevoie de un batalion de mâțe pentru a prinde un șoarece. În mod asemănător, o demonstrație de ,,șoc și groază" ar putea funcționa bine într-un loc, dar
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
din Saxa și Brandenburg nu au puteri depline. Era nu doar o modalitate de a-și exprima dezacordul, asemenea celei din regatele Spaniei (el dissentimiento), ci de întrerupere a lucrărilor Dietei. Fără a avea puterea juridică a deja cunoscutului liberum veto din Polonia, oferea principilor electori posibilitatea de a întrerupe lucrările adunării. În 1429, la Presburg, electorii de Mainz și de Brandenburg i-au obligat pe ceilalți să declare că nu au instrucțiuni suficiente, în scopul de a paraliza, cu tot
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Parlamentul (Reichstag) se alegea prin sufragiu universal masculin, secret și avea drept de veto429. Deputații aveau puteri limitate (cum limitata potestas). Inițiativa legislativă aparținea Consiliului federal (Bundesrat)430, alcătuit din delegații statelor federate. În acest Consiliu Prusia avea drept de veto. Adevărata putere aparținea împăratului, cancelarului, miniștrilor, funcționarilor și comandanților armatei. Împăratul și cancelarul său dețineau puterea supremă. Pierderea controlului asupra problemelor militare de către Reichstag (1883), prin controlul bugetului militar, a condus la creșterea puterii armatei și, în mod fatal, a
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
încheiase din 24 aprilie un tratat. Prin acesta, Germania își garanta neutralitatea în cazul în care URSS ar fi făcut obiectul unei agresiuni din partea unui terț. Și, revenind la Societatea Națiunilor, Germania făcea publică poziția sa și folosirea dreptului de veto în cazul în care s-ar hotărî sancțiuni împotriva URSS. Tratatul de la Berlin (aprilie 1926) părea că pune definitiv Moscova la adăpost de o "cruciadă" antisovietică 609. La 27 august 1928 Germania s-a alăturat țărilor semnatare ale Pactului Briand-Kellogg
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
concordanță cu opțiunile de securitate ale Uniunii Sovietice, definind în termeni clari că Germania trebuia să treacă în eșalonul doi sau chiar trei al puterilor. Pentru ca în organizațiile internaționale să nu fie promovate interese individuale, URSS impunea consacrarea dreptului de veto absolut. Clivajul intelectual dintre aceste trei viziuni asupra ordinii postbelice se va accentua. Teoriile și propunerile de pace vor deveni, așa cum se va vedea cu ocazia Conferinței de Pace, în mare măsură incompatibile. XIII. GERMANIA ÎN FAȚA UNEI NOI PROVOCĂRI A
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
fi de acord să renunțe la programul de îmbogățire a uraniului 239. Demersurile de convingere a Iranului să facă concesii în ceea ce privește programul său nuclear s-au reluat, cu deosebirea că, în 2009, alături de Germania și de puterile cu drept de veto la ONU Marea Britanie, Franța, Rusia și China la masa negocierilor se afla, pentru prima dată, și Statele Unite ale Americii. Schimbarea Administrației de la Washington era vizibilă și în faptul că, de această dată, SUA oferea un dialog Teheranului, fără condiții prealabile
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
a Energiei Atomice. Potrivit lui Mahmoud Ahmadinejad o revizuire a TNP trebuie efectuată de țările independente care nu posedă arme nucleare. Prezența țărilor care posedă arme nucleare, în particular a SUA, împiedică elaborarea unui tratat echitabil. Pentru Mahmoud Ahmadinejad dreptul de veto al celor 5 membri ai Consiliului de Securitate este antidemocratic, injust și inuman.244 Ulterior, la conferința de examinare a Tratatului de Neproliferare (TNP), la New York (mai 2010), liderul republicii islamice a criticat din nou SUA și statele din Europa
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
șantajul intercontinental, al unor regimuri imprevizibile cum erau cele ale lui Saddam Hussein sau Kin Jong II. În pofida împotrivirilor președintelui Bill Clinton și a intenției sale de a reduce cheltuielile alocate Apărării (Casa Albă a amenințat cu utilizarea dreptului de veto), Senatul american a adoptat, în iulie 1996, un buget pentru Apărare destinat anului 1997, în valoare de 265,5 miliarde dolari, unul din cele mai mari capitole de cheltuieli fiind cel cu privire la dezvoltarea unui sistem de apărare antirachetă, în valoare
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
Argumentând că elitele de partid, împreună cu grupurile de interese care le sunt asociate, au ignorat în mod repetat voința poporului pe mai toate subiectele importante, de la pedeapsa capitală, la chestiunea avortului sau la modificarea constituțională care ar da drept de veto Québecului, Partidul Reformei a promovat referendumurile, inițiativele cetățenești și procedurile votului de neîncredere. Aceste proceduri erau menite să pună la dispoziția cetățeanului mecanisme cu ajutorul cărora să-i poată face răspunzători (accountable) pe politicieni sau, atunci când situația devine prea frustrantă, să
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
să înceteze diferendul pe seama energiei datorită negocierilor pe care UE le purta cu Republica Cehă, Haider a cerut ca instalația nucleară civilă, care se află aproape de granița cu Austria, să fie închisă. Dacă nu, FPÖ își va folosi dreptul de veto în privința admiterii Cehiei în UE. Pentru a mobiliza opinia publică, a fost demarată o inițiativă populară (împotriva voinței conducerii FPÖ), care în ianuarie 2002 a fost semnată de 914 973 de cetățeni (15,5% din electorat). ÖVP, care s-a
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
moderată. Haosul a fost în momentul în care membrii FPÖ ai camerei superioare, Bundesrat (mobilizați și de această dată de Haider), nu au fost de acord nici cu legea reformei pensiilor, nici cu rezoluția de a nu avea drept de veto asupra legii reformei pensiilor. Astfel, acțiunea a fost paralizată pentru opt săptămâni. ÖVP era foc și pară pe partenerul de coaliție (Fallend, 2004a: 942-4; Luther, 2010: 96). Acest episod poate fi văzut ca o încercare a FPÖ de a câștiga
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
pentru a furniza informații sau sfaturi strategice clienților lor (Corporate Europe Observatory, 2005). Lobby-iștii trebuie să navigheze printr-o matrice de instituții din ce în ce mai puternice, care include Comisia Europeană și Parlamentul European, cu peste 700 de membri și drept de veto asupra regulamentelor, inclusiv asupra avertizărilor medicale de pe pachetele de țigări și a indemnizațiilor pentru pasagerii avioanelor. "Atât europenii, cât și americanii, s-au trezit în fața importanței Bruxelles-ului asemeni unei puternice mașinării reglementatoare", a spus Adamson, printre clienții căruia se
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
perioada 2003-2006 încă reprezenta mai mult de jumătate din legislația comunitară, Parlamentul are dreptul să fie consultat. În procedura de aviz conform, care în perioada 2003-2006 reprezenta mai puțin de 10 la sută din legislație, Parlamentul dispune de drept de veto. În cele din urmă, în procedura de codecizie, care în perioada 2003-2006 reprezenta două cincimi din legislație și tinde să devină procedura legislativă ordinară, Parlamentul dispune de dreptul de a fi consultat și de cel de veto. Procedura de consultare
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]