4,489 matches
-
obosiți alerg după cercul fericirii iluzive arcuri sufocă mutismul uman scot verbele pe taraba poeziei mă satur să alerg printre consoane a picta mișcarea static este ca un gest al mâinii care rupe ciorchinele de strugure în plin cântec al viței de vie când cercul atinge degetele picioarelor fac saltul înapoi în cușca sălbaticului umedă trecere așteaptă gândul apoi zborul lui descrie o singură aripă în care tu și eu încercuim silabele scădem consoanele cernem vocalele distanței le așternem pe o
VOCALELE DISTANŢEI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353128_a_354457]
-
fi avut mai mult curaj te-aș fi invitat la prânz să frângem pâinea în patru și să ne stâmpărăm setea de moarte cu un pahar de vin n-aș fi comandat un vin oarecare aș fi luat unul de viță nobilă oricum păcatele nu se pot răscumpăra și trecerea este liberă se face fără pașaport dacă aș fi avut mai mult curaj te-aș fi invitat la cină și între sfinții desenați pe pereți ne-am fi trezit în zori
CURCUBEUL IUBIRII (POEME) de MARIA IEVA în ediţia nr. 1447 din 17 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353104_a_354433]
-
apar elemente de noutate în decorarea mînecii, fiind formată de două benzi mai late brodate cu arnici de culoare neagră, cu motivul decorativ ciorchinele intercalate cu o fâșie mai îngustă brodată cu mătase galben deschis cu motivul decorativ frunza de viță. Mâneca se termină cu un încreț îngust, iar pe mânecă mai apare motivul prerupt ciorchinele. Structura altiței se continuă și pe stan. (aducînd aminte de cămășile cu ciupag pe stan). Această caracteristică se observă și la P.307. Alte 4
COLECŢIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/353213_a_354542]
-
negru, (P.1307) cu maro, (P.1366) cu roșu deschis, (P1304) policrom roșu, galben, albastru, sau policrom albastru, galben, negru, (P. 1302) nuanțe de maro, negru, galben deschis. În afară de acest ultim ciupag pe care apare motivul strugurelui și al frunzei viței de vie. Toate celelealte ciupage au compozițiile decorative pe mânecă și stani realizate din elemente geometrice. Ciupagele (P. 1310, P. 1316, P.1293, P1463) sunt cămăși fără poale, cu mâneca dintr-una, cu un decor în formă de tablă realizat
COLECŢIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/353213_a_354542]
-
către autoritatea centrală. În acest fel a creat primul stat centralizat dac, conform istoricului Iordanes. El și-a început domnia în anul 82 î. Hr. Și, ascultând sfatul lui Deceneu, după cum a scris Strabon, „geto-dacii s-au lăsat înduplecați să taie vița de vie și să trăiască fără vin”. Ce ne transmite acest fapt? Că Burebista era un rege puternic, ca luptător, conducător și diplomat, iar supușii săi îl apreciau și respectau ca atare, recunoscându-l ca fiind cel mai viteaz și
ADEVĂRATA OBÂRŞIE A POPORULUI ROMÂN. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352566_a_353895]
-
la Inspectoratul Județean de Învățământ pentru a-i obține titularizarea ca profesor de științele naturii. Anul școlar s-a încheiat și Mircea s-a mutat provizoriu la țară. O făcea pe țăranul, avea grijă casei, a grădinii de legume a viței de vie și a păsărilor. Îi plăcea laptele de la Fetița. Abia aștepta ca vecina Lenuța să o mulgă pentru a bea o cană așa crud și cald cum era. A încercat și el să o mulgă dar nu i-a
CUMPANA VIETII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352647_a_353976]
-
cu animalele. - Dar vreau să fiu și eu naș la un vițel. Mâine vreau să merg să-ți vizitez locul de muncă. Și așa nu am ce face acasă toată ziua. Mă plictisesc. Am săpat legumele, am legat corzile de viță ce atârnau din cauza greutății ciorchinilor. Mai este puțin și vor începe să se coacă. Apropo, am gustat vinul din damigeana din magazie. Mi-a plăcut. - Tata se pricepea la obținerea unui vin curat dacă strugurii erau bine copți. - Am gătit
CUMPANA VIETII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352647_a_353976]
-
a produs un val de aplauze și admirație. Asaltați din toate părțile de voci și strângeri de mână se simțeau puțin dezorientați de atenția acordată. Educația i-a ajutat să-și strunească efuziunile entuziaste. S-au comportat conform statutului de viță nobilă al tatălui lor. Marele Duce le-a adresat câteva vorbe. - Mă bucur să fiu oaspete într-o casă atât de bine orânduită, cu o familie solidă, unde urmașii au dobândit obiceiuri pline de stil și învățătură. Felicit stăpânul domeniului
MY LORD (XI) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/352714_a_354043]
-
Sunteți scriitor?Din ce trăiți?de unde aveți bani pentru a cumpăra tablouri? Bombardarea cu întrebări mă făcea să cred că anfitrionul căuta să ocolească discuția asupra picturii.Aflasem că evita să discute probleme de estetică. -Am o mică moșie cu viță de vie! Chiar export vin în Franța.Bunicul meu,din partea mamei, a fost prefect la plasa Roșiile. Am și acolo o moșie! I-am explicat. L-am întrebat sfios dacă 100.000 de franci erau suficienți să cumpăr o mică
EVADARE DIN TABLOU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354171_a_355500]
-
Puterea Spiritului Sfânt îi luminează! Sunt oameni buni căzuți în necredință Singuri și-au deschis porțile spre suferință Fii pentru înrăiți și păcătoși - speranță Tu iubire veșniă, trezește-i la viață! Avut-au străbuni cu credință, luptători cu drag Din viță de martiri și de eroi poate se trag Adă-ți aminte Doamne! Aspru nu îi judeca Îndreaptă-le calea, mărește Oastea Ta! Ajută-i Doamne să se curețe de păcatele grele Întărește-le cugetul, dă-le din nou voință și
RUGĂ PENTRU SUFERINZI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 444 din 19 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354631_a_355960]
-
mă urc biruitor, cu câte-o treaptă tot mai sus în mine,/ prin întunericul, pe munții arși de imne, către cer!” (Aron COTRUȘ) Vineri: + Sf. Ierarh Grigorie Luminătorul+325, 30 Septembrie 2016-Curtea de Argeș. Sfântul Grigorie, trac din Armenia Mare, viță împărătească din Tiridate, a trăit în atmosfera ortodoxă a Cezareei Capadociei, tulburată de prigonirile lui Dioclețian și armonia binecuvântată de Marele Împărat Constantin și Mama sa, înțeleapta Împărăteasă Elena. Pentru credința și râvna lui întru Hristos, Dumnezeu l-a hărăzit
MUNŢII FĂGĂRAŞ – VERSANTUL SUDIC: SUFERINŢĂ – JERTFĂ – MIRACOL DIVIN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354548_a_355877]
-
de Mioveni, prin Țițești și ne-am oprit în satul Bucșenești-la Casa Sandei, doamna Gheorghița Diculescu, o casă din zid, încăpătoare, cu gust după modelul Goleștilor, primitoare, o curte cu iarba încă verde, cu pomi tineri și o boltă de viță de vie în continuă întindere. Gazdele, doamna Gheorghița, lângă pragul nonagenar, dîrză, harnică cu gospodăria pusă la patru ace și fiul ei Mihai, ne-au ivitat la o gustare în foișorul din curte, îndulcindu-ne cu dulceața de coacăze, preparate
MUNŢII FĂGĂRAŞ – VERSANTUL SUDIC: SUFERINŢĂ – JERTFĂ – MIRACOL DIVIN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354548_a_355877]
-
sculpat în cruce, ne surâde invitându-ne s-o deschidem. Gazdele nași-Vișan: avocatul creștin Constantin-cumpănit în ale Dreptului, model de boier vechi cu carte, un împătimit al artei vechi, ceramică ori țesătură, doamna doctor Florina-Dănuța, o gospodină de excepție, din viță de preot și profesori, harnică precum furnica și fiica Alexandra-Doctor în Arhitectură-cadru universitar, plăpândă ca o floare, dar aprigă ca un arțar, ne-au răsfățat în Conacul lor argeșean doldora de artă veche: țesături-tapițerii celebre, faimoasa ceramică dacă de Hurezi
MUNŢII FĂGĂRAŞ – VERSANTUL SUDIC: SUFERINŢĂ – JERTFĂ – MIRACOL DIVIN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354548_a_355877]
-
după culesul viilor și statul vinului din fiert, venea la tata un consătean care se ocupa printre altele și cu pescuitul pe lacul Tatlageac. Familia mea, în afară de cele opt hectare de pământ agricol, deținea și jumătate de hectar cultivat cu viță de vie, la vreo patru kilometri distanță de localitatea noastră. Din acest hectar, cam un ar era ocupat cu un soi de viță de vie aromat. Strugurele avea un bob mare alb, acoperit cu un puf fin, care atunci când ți
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346950_a_348279]
-
Tatlageac. Familia mea, în afară de cele opt hectare de pământ agricol, deținea și jumătate de hectar cultivat cu viță de vie, la vreo patru kilometri distanță de localitatea noastră. Din acest hectar, cam un ar era ocupat cu un soi de viță de vie aromat. Strugurele avea un bob mare alb, acoperit cu un puf fin, care atunci când ți se spărgea în gură, îți împrăștia în cerul gurii o aromă deosebit de plăcută. Acest strugure era greu de cules, deoarece se scutura foarte
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346950_a_348279]
-
cu un puf fin, care atunci când ți se spărgea în gură, îți împrăștia în cerul gurii o aromă deosebit de plăcută. Acest strugure era greu de cules, deoarece se scutura foarte ușor. La prima atingere neatentă, boabele se împrăștiau sub butucul viței, făcându-ți viața amară la adunat, însă, după fierberea mustului, acest soi de strugure îi împrumuta vinului un gust deosebit de aromat, așa cum ar fi acum Busuioaca de Bohotin. Dar, raportată la suprafața de viță și cantitatea de struguri culeasă din
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346950_a_348279]
-
neatentă, boabele se împrăștiau sub butucul viței, făcându-ți viața amară la adunat, însă, după fierberea mustului, acest soi de strugure îi împrumuta vinului un gust deosebit de aromat, așa cum ar fi acum Busuioaca de Bohotin. Dar, raportată la suprafața de viță și cantitatea de struguri culeasă din via părintească, aroma era mult mai puternică decât a busuioacei. Despre tata se spunea că avea vinul cel mai bun din comună. El, în fiecare an, înaintea culesului strugurilor, în primul rând, curăța butoaiele
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346950_a_348279]
-
Aici ploile erau atât de fine Că le puteai da deoparte ca pe un pled Răcoarea lor mirosea a aromate Pe sub umbroasele gradini Fulgerele erau niște mici surprize Deoarece unde cădeau Lăsau în urmă un pomișor sau o floare Iar Vița de vie era mereu atât de aeriană Încât toți știau că rădăcinile ei Sunt în cer, și că de fapt ea , Vița-de-vie era, Ancora care lega cerul de pământ Care nu era Pământ Ci era o plămadă care avea pe
VIŢA-DE-VIE de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 310 din 06 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357106_a_358435]
-
-Bine ai venit Dorele, taică! Noroc vecine! Și cănile se ciocniră între ele cu un zgomot sec. Sorbiră cu sete din căni. -Bun vinul, Marine! -E din via din vale, care am pus-o cu muierea acum zece ani. E viță nobilă. Așa cum cer europenii! -Și eu trebuie s-o scot pe cea hibridă. Dar costă mult să pun nobilă. E vorba să mă ajute Nelu, fecioru-mio din Spania. -Dorele, taică, cum e pe la voi, pe-acolo? -Cum să fie tăticule
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A DOUA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357054_a_358383]
-
și mi s-a făcut frică. L-am strigat de mai multe ori, dar nu m-a auzit. Neavând încotro, am luat-o tiptil prin vie, cu inima cât un purice. Tataie lega cu papură de un arac tulpinile de viță. Când se ridica, când se apleca. Mă apropiasem de el și nu m-a văzut. Deodată un fulger mi-a luminat mintea. M-am oprit și am trecut tiptil pe alt rând. Am început să-l urmăresc cu respirația oprită
GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
-
de el și nu m-a văzut. Deodată un fulger mi-a luminat mintea. M-am oprit și am trecut tiptil pe alt rând. Am început să-l urmăresc cu respirația oprită din cauza emoției. Tataie era foarte atent cum lega vița. Nu se uita în nicio parte. Uitasem bătaia pe care o încasasem de la mamaia. Un nou plan mi se contura clar în minte. Știam ce aveam de făcut. Cu aceeași abilitate cu care îi sărisem mamaiei în spate, m-am
GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
-
1939 - 4 iulie 1940 și ministru al afacerilor externe, în funcție în perioada 2 octombrie 1934 - 9 octombrie 1934, 11 februarie 1938 - 29 martie 1938 și 6 martie 1945 - 29 decembrie 1947. Gheorghe Tătărăscu se trăgea dintr-o familie de viță boierească din ținuturile Gorjului. El a studiat dreptul și economia politică la Paris, a avut o prodigioasă activitate politică. Sunt multe lucruri care se pot spune despre această personalitate, despre care cu siguranță mulți dintre dumneavoastră ați citit, iar numele
ÎNTOARCEREA LA SAINT GERVAIS (CAPITOLUL XXII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357282_a_358611]
-
văduvit de "expresia cea mai inaltă în verb și sentiment" . Și încă un element semnificativ care încarcă de spirit sadovenian adunarea noastră: printre animatorii acestei frumoase zăbave la Fălticeni, se află și urmașii neamului Șoimăreștilor. Vasile Șoimaru, universitarul de la Chișinău, viță șoimăreană purtătoare de sevă, ni i-a revelat pe descendenții reali ai lui Tudor Șoimaru, eroul sadovenian, în cartea sa documentară Neamul Șoimăreștilor - 500 de ani de istorie și, prin prezența sa la Fălticeni azi, face și mai viu spiritul
AZI E 5 NOIEMBRIE. NIMIC DESPRE SADOVEANU? de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357462_a_358791]
-
dau irișii ochilor și-al buzelor sărut, fără simbrie! Te-oi dezmierda pe a câmpului privire, să-ți las povara dorurilor grele. Purtat în carul cu visuri și iubire, te-adorm în amintirea vieții mele. Îți dau să bei lacrima viței de vie, și hrană-ți dau ospățul sufletesc! În casa inimii te-nchid pe vecie, sufletul să-ți duc în Rai Dumnezeiesc! Coroană-ți fac din gândurile mele, pe frunte să o porți, prin pribegie! Când îmi voi duce destinul
ÎN ECHINOCȚIU DE PRIMĂVARĂ de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357805_a_359134]
-
proverbial-ereditară.. Apare o pereche perfectă și marcheză, Te cântărește ușor, nu prea analizează, Căci te-a văzut și într-o altă dimensiune, Altădată pe când nu erai din astă lume... Sufletul pereche nu-i confortabil al trăi, De vrei ‘propteli, cu vițe alese l-ai nădăfui, L-ai proțopi dintr-o mișcare cam regală, Declanșând controversa cea umbrală... Jumătatea perfectă prin flăcări existând, Te doboară adesea cu "spada-i luptând, Chioretându-te cu iubirea-i profundă, Ți-aruncă ție răul, în iadu-i îl
JUMĂTATEA PERFECTĂ..? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357802_a_359131]