1,369 matches
-
Viața politic] poate însemna c] valorile și pl]cerile prieteniei, ale vietii de familie și ale anumitor forme de spontaneitate sau intimitate sunt mai puțin disponibile. Este f]r] dubiu loc pentru regret aici, dar alegerea oric]rui stil de viat] implic] renunțarea la unele valori și apariția unor dezavantaje pentru sine și pentru alții. Dac] această înseamn] „mâini murdare” atunci e vorba, pur și simplu, de ceea ce suntem. Referințe Acheson. D.: „Ethics în internațional relations today”, The Vietnam Reader, ed.
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Ceilalți susțin]tori ai curentului și, în special, Midgley au preluat misiunea de a dezvolta aceste idei în context laic și biologic. Plecând de la cercet]ri etologice, el susține c], dat] fiind natură uman], exist] anumite constrângeri asupra tipurilor de viat] pe care oamenii și le doresc, și deci, asupra acțiunii umane. Se pare c] morală poate fi redus] la o biologie rafinat]. Naturalismul este, astfel, solid argumentat. Impresia mea este c], dup] 30 de ani de eforturi, acest program nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
este deloc evident c] poate fi formulat] o teorie naturalist] a „omului bun” f]r] a c]dea în capcana naturalismului sociologic discutat mai sus. În al doilea rând, m] îndoiesc c] noțiunea aristotelian] de funcție poate fi readus] la viat] în cadrul biologiei moderne, mai ales în cazul unei ființe flexibile și aculturate, precum este omul. Acest lucru trebuie f]cut dac] programul dorește s] realizeze ceva concret. Dac] morală se bazeaz] pe biologie, atunci trebuie s] formul]m un set
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sunt mai exact femeile care recurg la avort? Cum sunt afectate viețile lor de acest lucru? Cum sunt afectate viețile femeilor care nu fac avorturi? Dar f]tul însuși? Ar trebui s] fie privit că o persoan] cu drept de viat]? Ce calit]ți ar trebui s] aib] un individ pentru a avea dreptul la viat]? Întrunește f]tul astfel de calit]ți? Dac] f]tul este o persoan] cu drept de viat], aceasta înseamn] c] avortul este ceva greșit? În
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
lucru? Cum sunt afectate viețile femeilor care nu fac avorturi? Dar f]tul însuși? Ar trebui s] fie privit că o persoan] cu drept de viat]? Ce calit]ți ar trebui s] aib] un individ pentru a avea dreptul la viat]? Întrunește f]tul astfel de calit]ți? Dac] f]tul este o persoan] cu drept de viat], aceasta înseamn] c] avortul este ceva greșit? În orice condiții? Care este rolul argumentelor religioase în susținerea judec]ților morale, dac] au vreun
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fie privit că o persoan] cu drept de viat]? Ce calit]ți ar trebui s] aib] un individ pentru a avea dreptul la viat]? Întrunește f]tul astfel de calit]ți? Dac] f]tul este o persoan] cu drept de viat], aceasta înseamn] c] avortul este ceva greșit? În orice condiții? Care este rolul argumentelor religioase în susținerea judec]ților morale, dac] au vreun rol? Exist] într-adev]r un argument religios decent împotriva avortului sau așa-numitul argument religios nu este
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cultura etic] a Vestului modern, dar absent în culturile tradiționale din Africa, China, Japonia și India. Conținutul datoriilor în asemenea culturi tradiționale pare, în schimb, organizat în jurul valorii centrale a unui bun comun care const] într-un anume tip de viat] ideal] în comunitate, o rețea de relații definite parțial de anumite roluri sociale, din nou ideale, dar întruchipate imperfect în practică existent]. Idealul pentru membrii societ]ții este reprezentat de virtuțile diferite care le ofer] posibilitatea a promova și susține
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
and Morality, Ed. J.Bricke (Lawrence: University of Kansas, 1976). Republicat în Essays în Ethical Theory (Oxford: Oxford University Press, 1989). -: Moral Thinking (Oxford: Oxford University Press, 1981). -: „How to decide moral questions rationally”, în italian], Etică e diritto: le vie della giustificazione razionale, Ed. E. Lecaldano (Laterza, Rome, 1985). Versiunea în englez] în Critică 18 (1987), republicat în Essays în Ethical Theory (Oxford: Oxford University Press, 1989). (1985a). -: „Ontology în Ethics”, Morality and Objectivity: Essays în Memory of John Mackie
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
efortul de a asigura cel mai mare bine pentru cel mai mare num]r de oameni, viața și libertatea fiind ambele bunuri nenegociabile. Astfel, aceast] etap] nu are resursele de a rezolva conflictele care se ivesc din revendic]rile dintre viat] și libertate. Raționamentul moral al Etapei 4 nu are mai mult succes, deoarece, conform Etapei 4, binele și r]ul sunt ceea ce legea spun c] sunt; iar legea poate s] recunoasc] sau nu importantă oric]rei vieți. Raționamentul moral din
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
5 la 6, Kohlberg spune suficient de multe lucruri pentru a ne da prilejul de a vedea cum are loc tranziția. Prin intuiție pare acceptabil c] o persoan] cu suficiente abilit]ți cognitive ajunge s] văd] c] privarea dreptului la viat] sau îngr]direa libert]ții altora este moral greșit. Și este justificat] presupunerea c], pe parcurs, ajungem s] ne identific]m cu o serie mai larg] de oameni, cel putin pan] la un anumit punct. Dar cu abilit]ți cognitive
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o surpriz]: cei mai mulți dintre noi ducem în general o viat] moral]; nu suntem mult superiori celorlalți în viață noastr] moral]. Nu e nevoie s] b]nuim c] este o simpl] chestiune de alegere. Probabil e cazul c] majoritatea trecem prin viat] f]r] s] ne g]sim în situația care s] ne arunce într-o asemenea poziție. În al doilea rând, totul are un preț, inclusiv a duce o viat] foarte moral] - sau așa pare. Socrate era prea preocupat s] predea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
prin dezvoltarea de relat]ri și moduri de a tr]i obișnuite. Williams, pe de alt] parte, consider] liberalismul și pluralismul ca fiind date în societ]ți că a noastr], si conținu] cugetând asupra perspectivelor de a tr]i o viat] moral] în societ]ți de acest tip. În ciuda diferențelor lor, atât MacIntyre, cât și Williams consider] filosofia moral] modern] ca parte a problemei noastre culturale, măi degrab] decât o soluție. În lucrarea Whose Justice? Which Rationality?, MacIntyre scrie c]: Filosofia
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
care ar contribui la soluționarea problemei; dar dac] este corect s] susții c] priorit]țile etice rezult] din experiențele vieții și din felul în care acestea sunt diferențiate social, atunci se poate presupune c], dat fiind faptul c] experiențele de viat] ale femeilor sunt în mod obișnuit foarte diferite de cele ale b]rbaților, atunci vor fi diferite și priorit]țile lor etice? Luând, de exemplu, experiența femeilor ins]rcinate, nașterea și creșterea copiilor, ar putea exista, de exemplu, o diferenț
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o râs] „potrivit]” pentru sarcina conducerii unui imperiu sau nevoia de a crea o fort] de munc] industrial] disciplinat] și docil]. Distincția dintre sfera public] și cea privat] a ajutat, totuși, la modelarea realit]ții și la formarea experiențelor de viat] ale oamenilor. Este totuși adev]rât c], de exemplu, sarcinile de susținere psihic] și afectiv] a altor oameni revin foarte mult femeilor, care adesea au și responsabilitatea această, ca și aceea a muncii în afara c]minului. Și diferențele dintre experiență
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
morale sau sociale ale b]rbaților. Pan] acum, deoarece exist] (sau ar putea exista) diferențe în preocup]rile etice feministe, acestea pot s] apar] și vor fi generate cu greu de schimb]ri în relațiile sociale și în stilurile de viat]; și avem motive s] presupunem c] procesul va antrena conflicte. Dar avem și motive s] credem c] într-o lume în care activit]țile și preocup]rile care au fost considerate în mod tradițional feminine cap]ț] o valoare și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de a gândi favorabil cu privire la modelele de cooperare. Aceast] programare nu este atat de stringent] încât s] limiteze total acțiunile noastre într-o anumit] situație. Nu suntem atât de puternic „condiționați genetic” precum sunt, s] spunem, furnicile, care trec prin viat] întocmai ca niște roboți. Nici modurile de a gândi nu sunt determinate biologic într-o asemenea m]sur] încât cultură s] nu aib] nici o influent]. Dar este clar c] pentru a coopera, pentru a deveni „altruiști”, natura ne-a alimentat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
libertatea. Transparență acțiunii nu este numai o valoare teoretic]. Cunoașterea este subversiv]: dac] am inteles clar bazele sociale și semnificația a ceea ce facem, n-o s] conținu]m s] facem acele lucruri. Omenirea poate nu cunoaște inc] nici un fel de viat] social] care ar putea fi tr]it] absolut transparent. Dac] Marx are dreptate, atunci stabilitatea tuturor societ]ților bazate pe exploatarea de clas] - și aceasta înseamn] orice clas] social] din istorie, incluzând-o pe a noastr] - depinde de faptul c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
gândim cu seriozitate la noi și la relațiile noastre cu ceilalți în termeni care s] nu aib] deloc leg]tur] cu morală. Dac] toat] morală este o iluzie, atunci o persoan] clarv]z]toare trebuie s] poat] s] treac] prin viat] în întregime f]r] concepții morale, emoții morale sau reacții morale. Dar este posibil pentru cineva s] fac] lucrul acesta? Totuși, antimoralismul lui Marx este departe de a fi singura să propunere radical] pentru viitorul umanit]ții. La urma urmei
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
devotament fâț] de scopurile și de principiile morale pe care le asociem îndeaproape cu simțul nostru despre ceea ce conteaz] este compatibil cu autonomia și compatibilitatea pe care vrem s] ne-o atribuim nou] că agenți raționali? Și ce fel de viat], individual] sau colectiv], ar exista f]r] moral]? Cum arăt] (în frază fascinant] a lui Nietzsche) acel teritoriu care se întinde dincolo de bine și de r]u? Gândirea moral] modern] se vede că fiind, în principal, una care critic] și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
au f]cut-o mulți alții) c] oricare ar fi motivele în sprijinul diferitelor principii morale, singurul motiv pentru a te comportă moral este c] Dumnezeu r]spl]teste binele și pedepsește r]ul, fie c] aceasta se întâmpl] în aceast] viat] sau în alta. Întrebarea care se pune aici este: „De ce s] fii moral?” Și r]spunsul de care se ține cont este c] nu exist] nici un motiv de a fi moral, în afar] de promisiunea r]spl]ții divine sau
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cum că ungurismul ar fi triumful rațiunii, inteligenței și al libertății În Europa ș...ț În sumeția lor, se credea a fi chemați de providență de apărători ai civilizațiunii În contra barbariei de miazănoapte, ca și când Europa și În seclul 19 ar via În Evul Mediu, când ar fi fost necesare atari avangarde În contra lui Atila, lui Arpad, În contra Semilunei și altor barbari. Papiu XE "Papiu" se referea aici la rolul mult-râvnit (altfel, destul de iluzoriu) de lider al popoarelor din zonă În lupta
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
3.1.6. Enzimele Reacțiile metabolice sunt enzimatice. S’ar părea că acest fapt constituie cea mai directă și eficientă modalitate de intervenție pentru controlul foulingului biologic. Enzimele pot fi inactivate fie prin denaturare termică, fie prin deplasarea rH-ului - via pH - la valori extreme, fie prin salefiere sau prezența - în cantități relativ mari - a ionilor metalelor grele. Toate variantele sunt inaplicabile, fie ca și contravenind cerinței tehnologice, fie prin inducerea coroziunii pe cale chimică fie, în sfârșit, prin poluare (să nu
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
silabele care lipsesc. Dacă nu reușiți, căutați în paranteza de mai jos: a-ator, -nete, -cală, -tur, na-, ta-, co-, re-lion, crată. (vi, vo, vul, vă, vor, ve, va, vi, vă) 61. În propozițiile de mai jos, arătați sensul cuvintelor: vin, vie Evelina cu Elvira vin la Rovine. Ivan cere o cană cu vin. La Liveni e o vie mare. Mircea are o turturea vie. 24 62. Scrieți după dictare textul: Livia avea o tavă cu mere. Ivancu a lovit cu cotul
Primii paşi în lumea cuvintelor/ Auxiliar curricular pentru perioada preabecedară şi abecedară by Teodora Covrig () [Corola-publishinghouse/Science/697_a_980]
-
singur fel de vechi. Există vechiul învechit și vechiul mereu nou, perenul atemporal prin valoarea câștigată în efortul de surprindere a esențelor. Așadar înainte de a porni pe un alt drum sau de a fixa temporal începutul unei noi epoci, o via moderna în filosofie, este necesar a zăbovi asupra accepțiunii și dinamicii desfășurate între tradiție și tradiționalism, tocmai în această idee a distincției necesare dintre vechiul învechit și cel mereu actual prin prenenitatea sa. Altfel nu se poate scăpa din iluzia
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
nealgoritmizații, care tocmai datorită distanței pe care o au față de confortabila linie de mijloc, pot propune și impune schimbarea ei. Ei sunt cei care inițiază acele acțiuni ce vor devia treptat mentalitățile, reacționînd împotriva tradiționalismului pentru a deschide calea modernului, via moderna. Aceștia sunt antitradiționaliștii, cei care, de multe ori inconștient și neintenționat, dezorganizează algoritmii sociali, culturali și mentali, degajînd terenul pentru a-și întinde propriul năvod. Tradiția și modernitatea sunt așadar două tendințe opuse, de agregare și dezagregare, care generează
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]