1,550 matches
-
fost de asemenea interzisă: „[...] și a fiiului Mării Sale Gheorghie Cantacuzino Băsarab, care, după răposarea mai sus pomenitului părintelui Mării Sale, au [fost] pribeag în Ardeal, și au șăzut la cetatea Brașovului, supt protecția chesaricească, ani 32 și, de acolo, viind aicea, întru această țara Rumânească, dincoace de Olt, au fost ban Administraționului împărătesc, și după aceia au fost gheniral până la răposarea Mării Sale, fiind miluit de la împărățiia a prea sfințitului împăratului Romei, Carol al șaselea; care au trăit ani 59
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
406. Care nu se sfia să intervină singură spre a-și salva iubitul sau, împreună cu maică-sa (deci văduva lui Istratie Dabija o urmase la București), pentru a-i scăpa pe Cantacuzini de mânia lui Duca Vodă: „Iar despre toamnă, viind și Duca vodă de la oaste, necutezând să meargă la București pentru ciumă, s-au dus la Cocorăști: acolo până la Bobotează au șăzut; decii s-au dus la București, că să potolise ciuma. Deci dar, la Cocorăști încă fiind, nu știu ce au
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
află scris: „† 1759, Mart 14, pristăvindu-se întru fericire și Măriia Sa Doamna Zoița, s-au pus oasele tot într-aceastǔ mormânt al răposatului întru fericire Domnu Grigore Ghica Voevod, iubitu soțu Mării Sale, întru al șaptelea an după răposarea Mării Sale, viindu de la țara Moldovii cu preaiubitul fiu Mării Sale Io[an] Scarlat Ghica Voivod [...] și însuși Măriia Sa, viindu cu alaiu și cu toată boierimea și cu toată orănduiala Domnu și cu Sfinția Sa Mitrop. țării chir Filaret și cu amăndoi episcopii
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
într-aceastǔ mormânt al răposatului întru fericire Domnu Grigore Ghica Voevod, iubitu soțu Mării Sale, întru al șaptelea an după răposarea Mării Sale, viindu de la țara Moldovii cu preaiubitul fiu Mării Sale Io[an] Scarlat Ghica Voivod [...] și însuși Măriia Sa, viindu cu alaiu și cu toată boierimea și cu toată orănduiala Domnu și cu Sfinția Sa Mitrop. țării chir Filaret și cu amăndoi episcopii și cu alti zece arhierei străini, aducăndu-să din București pănă aici, s-au așăzat într-acest mormânt cu
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
sora tatii”, Din tinerețea lui Sandu Cintianu ș.a.). Trecutul viu instituie corespondențe cu ciclul pillatian, intitulat tot astfel în volumul Pe Argeș în sus (1923). Poetului (nepot după soră), A. îi dedică, de altfel, acum, suita unor Scrisori din Florica. Via și Argeșul, „casa din deal” (fostă „lin” pentru struguri), „castanul cel mare”, parcul Goleștilor - azi „în paragini”, ori tocălia, ce bate „în deșert”, rămân și pentru A. reperele copilăriei. SCRIERI: Însemnări din timpul ocupației germane (1916-1918), București, 1929, republ. fragm
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285258_a_286587]
-
persoane; petrecere; piele; pieptar; plăcere; PLM; poftim; port național; prietenă; pulover; pune; puritate; regionalism; regula; român; roșie; salariu; scumpă; straie; strămoși; sunete; sunt; școală; și; nu știu; taci; taină populară; tandră; tămîie; toți; tradițională; tricou; ură; vechime; verde; veselie; veste; vie; voi; zdreanță (1); 759/213/77/136/0 ieftin: scump (141); prost (40); preț (39); bani (30); accesibil (27); bun (27); puțin (27); rău (24); nimic (15); reducere (14); necalitativ (13); puțin (11); slab (11); haine (10); mult (10); fără
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
grădină; gust bun; haină; interesant; închis; legătură; măr; mășcat; mic; miros; nuc; ogradă; pere; plăcere; poftă; pre; prințesă; răcoritor; roadă; savoare; sămînță; săpun; sec; semințe; sete; sîmburi; străin; struguri; suculent; toamnă, vie; toarnă; trist; țară; uscat; utilaj; verde; via; viață; vie, toamnă; vii; vin, beție; vitamine; zemos (1); 817/125/46/79/0 subțire: gros (110); slab (106); ață (69); firav (41); fir (33); mic (31); fin (27); talie (14); băț (13); îngust (13); ac (12); creion (12); fragil (12); gras
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
și pentru tradiția scolastică apuseană un reper fundamental, însă înțelegere acestei căi cognitive a luat în apus o altă direcție. Prin analogie, scolastica întemeia o întreită putință de cunoaștere ce enumeră via negationis (calea abstracției), via eminentiae (calea superiorității) și via causalitatis sau affirmationis (calea cauzalității sau afirmațiilor). Scolastica va proceda la o extindere a folosinței analogiei, vorbind despre analogia ființei cu Ființa. Cunoaștere creaturilor poate duce la cunoașterea Creatorului, cu toate că între Dumnezeu și lume există și o neasemănare. Neasemănarea, mai
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
listă de limbi romanice vechi în care dislocarea este atestată putem adăuga și portugheza veche (Martins 2002 discută dislocarea pronumelui clitic de verb): (15) sse pela uẽtujra uos alguẽ a dita vỹa enbargar dacă prin întâmplare îți cineva DEF zisa vie bloca.PREZ.3SG 'și dacă din întâmplare cineva îți blochează (pune sechestru pe) numita vie' (portugheza veche; Martins 2002) Putem astfel conchide că structurile cu dislocare sunt reprezentative pentru sintaxa românei vechi. La fel ca în cazul structurilor cu inversiune
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
observa și că majoritatea structurile care permit inversiunea auxiliarelor între ele sunt dintre structurile cu auxiliar care nu s-au păstrat în trecerea la limba modernă. (78) Cădea-ți-s-au vrutție să dai argintul mieu neguțătorilor (NT.1648: 33v) (79) a. și viind eu fire-aș luat al mieu cu dobândă (NT.1648: 33v)31 b. se păcatu fi-va faptu(CB.1559-60: 294) c. mare lucru fi-vrea știutuc'au isprăvitu (CC2.1581: 310; Stan 2013) d. de n'ați avea urâciune, fi-vreați
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
fost în doaă chipuri obicina în Besearecă când au fost botedzând (ȘT.1644: 11) c. și l-au izbăvit dentr-acel iad, de s-au fost muncind (ȘT.1644: 69) d. Iar stăpâna pasărei au fost având ibomnic și au fost viind în casă pe taină și să culca cu dinsa. (...) Și pre cât să zăboviia bărbatul ei, ibomnicul tot au fost mergând de să culca cu fămeaia. (Sind.1703: 84v) (iii) a. Măritu-i-au Domnulu a face cu noi, fum
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
o poate (re)da și păstra decât numai Hristos, pe calea lui paradoxală, ca-ntotdeauna: dându-ne sentimentul culpabilității. Paradoxal mai lucrează Hristos și cu păcătoșii cu viața și cu moartea. Iată, întreagă, dialectica lui mors et vita: Întâi te viază, apoi te omoară: ca să fii cu adevărat viu"32. Ca o concluzie, Steinhardt afirmă: ,,Din sentința lui Arthur Miller reiese de asemeni că fericirea și liniștea nu le putem crea noi singuri, pe cale materială și că ne sunt date de
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
internaționale, Școala engleză nu a rămas neatinsă de critici. Încercarea de a le rezuma pe cele mai importante trebuie să-i cuprindă, în primul rând, pe cei care consideră că încercarea raționalismului de a oferi o „a treia cale”, o via media între tradiția realistă și cea idealistă, creează confuzie și exclude literatura raționalistă din toate curentele teoretice importante, marginalizând-o. Mai mult, identificarea celor trei abordări ale relațiilor internaționale (hobbesiană, lockeană și kantiană) nu-și găsește reflectarea adecvată în literatura
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
documentele contemporane, "templul" se referă în mod variat la una dintre cele două biserici, ambele asociate confreriei Celor Negri. Biserică S. Maria della Croce al Tempio, care era locul unde Cei Negri își țineau întâlnirile regulate, era situată la începutul Via de' Malcontenti, de-a lungul traseului procesiunii care era parcurs de deținuți în drum spre spânzurătoare de aici numele de "Via de' Malcontenti"42. Tot cunoscut drept "Templul" era un oratoriu dintr-un cimitir întreținut de către Cei Negri în spatele zidurilor
by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
iulie 1501), fotografie în Figură 11] Item attendentes qualiter Antonius Iohannis de Rinaldeschis, civis Florentinus, de presenti anno et mense, cum ludisset în civitate Florentie, et în taberna qua dicitur "El Ficho", et non nullos argenteos perdidisset, discessit, et per viam blasfemavit semeț ipsum et nominem gloriose virginis matris Mărie, et usus fuit verbis quae pro meliori tacentur, et cum transisset per quemdam viam quae dicitur "via di Sancta Maria Alberighi", et în căpițe dicte vie existeret 188 figură virginis matris
by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
civitate Florentie, et în taberna qua dicitur "El Ficho", et non nullos argenteos perdidisset, discessit, et per viam blasfemavit semeț ipsum et nominem gloriose virginis matris Mărie, et usus fuit verbis quae pro meliori tacentur, et cum transisset per quemdam viam quae dicitur "via di Sancta Maria Alberighi", et în căpițe dicte vie existeret 188 figură virginis matris Mărie, animo et intentione în ceterum nefandum et orribile excessum commictendi et perpetrandi, accepit de terra sterchum equi, et diabolico impetu ductus, proiecit
by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
13, 24, 38, 40, 41, 56, 68, 123, 125, 126; Purtător al Stindardului Justiției, 67; Purtător pe Viață al Stindardului Justiției, 69; Ruota, 41; Signoria, 65 Florența străzi, piețe: canto de'Ricci, 31, 86, 126; Piața S. Maria Novella, 45; Via de'Malcontenti, 34; Via del Corso, 80, 112; Via dell'Alloro, 37, 143, 144, 148; Via di Porta Sân Piero, 121 focul sfanțului Anton, 60 Foggia, 46 Fortuna, 45 Francesca Română, sfântă, 29 Francisc, sfanțul, 70 Franța, 53, 65 Gaddi
by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
identic cu acela copiat în Documentul IV. 215 Pictură Stibbert trebuie încă să fi fost fără inscripții când acesta a fost scris. 216 Anulat: "suum sine scriptis nuncupativum condidit testamentum". 217 Loc gol în manuscris. 218 Anulat: "et omni meliori via, modo, via et iure quibus magis et melius potuit". 219 Anulat "Iuliani". 220 Anulat: "uxoris". 221 Anulat: "perdicta". 222 Urmează, anulat: "infra". 223 Anulat: "prout constat". 224 Anulat: "et compensatur". 225 Anulat: "vel aliam quamcumque detractionem faciat". 226 Titlul de
by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
Este un exemplu elocvent al influenței pe care medicina o are asupra concepției unui literat. "Hipocrat este maestrul meu și îl voi saluta astfel până la ultima suflare". Medic pe frontul franco-german în (1914-1916), cunoaște suferința și o descrie în romanul "Vie des martyrs". Opera sa este o incursiune în universul sufletului omenesc. Unele dintre cele mai importante creații ale sale sunt "Viața și aventurile lui Salavin" și "Cronica familiei Pasquier" A fost membru al Academiei Franceze, coleg cu Pasteur, Vallery Radot
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
pe Ingres, acest rafaelit tîrziu, posedat aproape mistic de ideea perfecțiunii expresiei și pătruns în aceeași măsură de înalta funcție a desenului în definirea formei plastice, pe Cezanne, cel care sintetizează lumea în cîteva planuri și descoperă în orice formă vie o geometrie elementară, pe fovii temperamentali și pe impresioniștii cu suflet feminin, evanescenți și imponderabili. In timp ce afară va intra în contact natural cu reacțiile la impresionism, cu asidua aspirație către natura primitivă, frustă, necoruptă de sclifoselile de buduar
Camil Ressu - 125 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12095_a_13420]
-
fie și celui mai placid dintre semeni. Mai convenabil este să accepți că fiecare producător de umbră de pe curba suprafață a albastrei noastre planete posedă un alt personaj corespunzându-i, cu identice trăsături - grupă de sânge, greutate, înălțime, mustață - dar viind la acel pol opus al pământului unde lucrurile se văd pe dos. De acolo, de nespus de departe, nici un risc de a te ciocni cu dublul tău când îți e lumea mai dragă, tușindu-ți în ureche, în troliebuz, spre
În competiție cu dublul meu by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13394_a_14719]
-
adăugat el. CAMPIONATUL MONDIAL DE FOTBAL 2014. Caricaturi și imagini editate ale celor doi papi urmărind meciul împreună au devenit extrem de populare pe rețelele de socializare. Iată câteva dintre ele: Sunday's World Cup Final: Pope Benedict vs. Pope Francis! via @lifejusticemin pic.twitter.com/E8kuHWSu1A Argentina-Germania sia. Papa Francesco la vedrà con Ratzinger? Derby Mondiale in Vaticano. #finalepapale #SkyMondiali pic.twitter.com/jl3tkkWztg #WorldCup final: Showdown of @Pontifex and former Pope Benedict XVI. #ARGGER pic.twitter.com/GJEqhigrxo Sneaky prediction
GERMANIA - ARGENTINA, FINALA CM 2014. GLUME cu Papa Benedict al XVI-lea și Papa Francisc, suporteri adverși la FINALA CM 2014 by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/73763_a_75088]
-
de unitate organică, de coerență cumva familială a scrierilor și a personalităților peste fruntariile temporale: "Strofe delicate scrie Asachi pe marginea unui portret miniatură al iubitei: Atinsă-i fi de mîinele/ Doritei doamne mele/ Și te-or privi luminele/ Acelor vie stele, în care, din nou, percepem cu anticipație un ecou eminescian, ca și în catrenul următor: Și mie lin luceafărul/ Din ceri va să-mi străluce,/ Cînd dulce-a fi d-o patimă/ Aminte a-și aduce". Sau: "La Patrie
Nicolae Manolescu față cu poeții romantici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9119_a_10444]
-
Dar povestea hailaltă?” (Opere, I, 1967: 240-248). Și la Caragiale, în Dă-dămult... mai dă-dămult..., în replicile țiganului Drăgan și ale babei vrăjitoare apare insistent aceeași particularitate: „să-l duc la halde mama”; „hatunci, humplut”; „hapoi”, „copilul hăsta”, „sa horrdoni sa vie haicea”, „a hăluia” (Opere, III, p. 565-568). E de remarcat că Budai-Deleanu e ardelean, iar Heliade și Caragiale sînt munteni: s-ar putea să se manifeste aici un fenomen mai general de percepție și valorizare lingvistică: o trăsătură de diferențiere
„Hasta” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13347_a_14672]
-
alții Unii, den care ungurii să trag și sunt și până astăzi. De unde au pogorât și cum au descălecat }ara ungurească; și ce voievozi întâi au venit cu dânșii. * ...Mulți dovedesc și cu aceasta cum de la cea lugră sunt; că viind oameni de aceia și grăind multe cuvinte zic că se potrivescu cu ale acestor unguri, numai mai stricate și mai varvare li se pare aceste cuvinte, măcară că nu știm carii mai firești limba își vorbește: ceștea ce prin ceste
Ungurește by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11073_a_12398]