1,948 matches
-
în relația cu George Bulbuc, Ion va reacționa cu violență, potrivit firii sale impulsive (scena confrun tării violente dintre cei doi rivali, la cârciuma lui Avrum, de exemplu). După moartea Anei, conflictul cu George este disimulat sub aparența prieteniei, dar viclenia proce durală a eroului va fi denunțată de Savista, oloaga. Pentru toate aceste carențe morale și afective, Ion va plăti cu viața, devorat de glasul pământului și de glasul iubirii. Item 3: ilustrarea a patru elemente de structură și de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
alt argument este forța de instinct vital (mai puternic decât dragostea) cu care acționează setea de pământ asupra lui Ion. Eugen Lovinescu considera că „Ion e expresia instinctului de stăpânire a pământului, în slujba căruia pune o inteligență ascuțită, o viclenie procedurală și mai ales o voință imensă“. În viziunea lui G. Călinescu, Ion apare însă ca o brută, căci „viclenia instinctuală, caracteristică oricărei ființe reduse ia determinat acțiunile“. O asemenea percepție diferită a eroului nu poate fi generată decât de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
ale răului, specific basmului. În chip semnificativ, protagonistul și antagoniștii săi nu au însușiri supranaturale. HarapAlb se confruntă, așadar, nu cu ființe fabuloase (zmei, căpcăuni etc.), ci cu răul din lumea oamenilor, cu omul spân și omul roș, întruchipând răutatea, viclenia, cruzimea, lăcomia. Statutul psihologic al lui HarapAlb este la fel de dinamic, fiindcă eroul principal este surprins dea lungul unor experiențe care îl vor maturiza. Astfel, protagonistul basmului apare în trei ipostaze, fiecare având propriul profil psihologic: fiul cel mic al craiului
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
la lăutar [...]. Apoi deo dată se aprinde ca focul și izbucnește răgușit [...]. Avea ceva straniu în privire, parcă nedumerire și un vicleșug neprefăcut. Această schiță de portret inițial reliefează o dominantă psihică (firea impulsivă, temperamentul violent) și o dominantă morală (viclenia) ce constituie axele universului interior al eroului, motivând evoluția ulterioară. Construinduși protagonistul în matricea personajelor tipologice, realiste, Liviu Rebreanu îi conferă o structură interioară complicată, cu trăiri contradictorii. Aceasta pare modelată de statutul social periferic al eroului și de sentimentul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
prejudecăților religioase se dovedesc necruțătoare. Alții, însingurați, aflați în pragul revoltei sau bântuiți de violență, trăind în situații de cele mai multe ori fără ieșire, încearcă să se opună, dar obstacolele ridicate de cei din jurul lor ori de un mediu natural vrăjmaș - viclenia apelor Dunării, furtunile și forța copleșitoare a mării - sunt de netrecut. Toate acestea sunt relatate cu un remarcabil simț al proporțiilor și al culorii, uneori însă cu o zgârcenie a mijloacelor cam apăsată, într-un ritm al povestirii aproape întotdeauna
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286919_a_288248]
-
care va apărea din ce în ce mai rară, în următoarele secvențe narative. Narațiunea dezvăluie problemele colectivității, lupta pentru putere, iar Ilie Moromete are prilejul să ironizeze noile "personalități" ale satului: Bilă, Isosică, Fântână. Orientându-se cu greu în lumea acestor "evenimente pline de viclenie", Niculae Moromete revine în sat ca să supravegheze campania agricolă de vară. Moromete speră în schimbări "prin liberul consimțământ", are conflicte cu băieții fugiți, cu Catrina și se află într-o relație specială cu Niculae. O călătorie la București, în speranța
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Surprins de soțul Floricăi, are parte de un sfârșit violent, după ce sfidase legile destinului și în agonie ultimul lui gând a fost: "Mor ca un câine!". Ion, personajul principal din romanul obiectiv cu același nume are o "inteligență ascuțită", o "viclenie procedurală", "o voință imensă" (E. Lovinescu); "nu din inteligență a ieșit ideea seducerii, ci din viclenia instinctuală, caracteristică oricărei ființe reduse" (G. Călinescu). La hora satului, Ion o privește pe Ana cu un "vicleșug neprefăcut" și pe Florica "mai frumoasă
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
agonie ultimul lui gând a fost: "Mor ca un câine!". Ion, personajul principal din romanul obiectiv cu același nume are o "inteligență ascuțită", o "viclenie procedurală", "o voință imensă" (E. Lovinescu); "nu din inteligență a ieșit ideea seducerii, ci din viclenia instinctuală, caracteristică oricărei ființe reduse" (G. Călinescu). La hora satului, Ion o privește pe Ana cu un "vicleșug neprefăcut" și pe Florica "mai frumoasă ca oricând". El voia să fie respectat în sat, avea o voință năvalnică, instincte primare, era
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
dreaptă pentru a alege pe cel vrednic a fi căpetenia cetei. Lupta bărbătească a celor doi viteji este sugerată de cântărețul popular și prin ecoul ei în natură: „Vântul vâjâia, / Frunza șuiera, / Codrul răsuna”. În unele variante, Ianoș încearcă prin viclenie să îl omoare în somn pe Miu, dar calul, credincios, îi dă de veste. Miu îl învinge în luptă pe Ianoș și haiducii acestuia i se supun. Spre a le încerca vitejia, Miu îi pune la proba ridicării armelor, ca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288190_a_289519]
-
și ar face orice. Într-un excelent eseu din 1983135, Radu G. Țeposu susține ideea că, în ciuda aparenței, credința Marei nu e autentică. Deși îl invocă adesea pe Dumnezeu, nu e vorba niciodată de o convingere intimă, ci de o viclenie care îi maschează egotismul care ia proporții. Este credincioasă numai în măsura în care taina divină înseamnă secret de viață, este la mijloc un fel de "pact" cu divinitatea, adică o subiectivare a religiei. Argumentele sale sunt suficiente pentru a completa înțelegerea inopinatei
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
lumea. Aici e punctul de pornire al intrigii, clipa fulgerătoare în care se nasc înțelegerea, intimitatea, rușinea acea relație complexă și strânsă care-i va lega definitiv. Persida pricepe că, ceea ce ea luase drept un act de voință, printr-o viclenie a instinctului, nu fusese decât un fel de nebunie, o înstrăinare de sine, care îi alterează modul de a gândi și motiva, îi conduce gesturile altfel de cum intenționează ea să le elibereze. Începând cu acest moment, eul nu se va
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
căreia nu i se făcuse sfeștanie. Baba din Peștele pe brazdă sau cea din Mielușelul, Pe povârniș, Vecinii II, Rodul tainic nu are nimic din cumințenia și dreapta socotință a "bătrânilor". Tot așa și corespondentul ei masculin: moșul sau moșneagul. Viclenia e singura achiziție a unei vieți îndelungate pe care ei găsesc cu cale să o folosească spre beneficiul personal împotriva celorlalți. În opera lui Slavici există peste două sute de personaje cu nume generice cărora Dimitrie Vatamaniuc le-a dedicat în
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
devine un „stacojiu lamento”. Ultimele volume stăruie în contratimp tot mai marcat (și discrete aluzii polemice) față de poeticile momentului, plonjând în vertijul extrem al confesiunii. Stridența luminii e pusă în surdină de pendularea spre elementul advers, apa. Elegia agoniei în „viclenia unui timp fără timp”, „cu rășina sângelui neagră”, chipul brăzdat de „năvodul” urmelor și corpul alterat din care membrele se rup, va reantrena în Terase de apă imaginarul acvatic, cu „o mutație insolită a semnificaților” și fără grandoarea tumultului vital
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288424_a_289753]
-
pe acolo. Un nucleu narativ recognoscibil: feciorul Împăratului, umbla el după vânat, dar gându-i era la nsurătoare și ținea morțiș să-și aleagă singur ursita, o fată crescută la țară, blândă ca o mielușea și frumoasă ca Viorica, fără viclenia și rățoielile celor de la orașe. Se conturează aici un adevărat cod comportamental: că mai bine e așa: el să-i feciorilor mai Înstăriți. Alegerea propriu-zisă a partenerei decurge astfel: eroul merge la biserică, la horă, se consultă cu babele și
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
de instinctualul Caliban, aceasta ar fi parabola și tăria Mirandei; ea are puterea să-i nege colecționarului exact ceea ce voia el mai mult, accesul la "palatul interzis" al frumuseții artistice. Jurnalul Mirandei reface dosarul clinic al abuzivului temnicer, iluminându-i viclenia șantajistă, perversă, frustrările de paria, fixația de a poseda exclusiv exterioritatea delectabilă a viului, prostul-gust sepulcral, mimetismul clișeelor verbale, nevroza de clasă, nevroza sexuală. Un "înger" terorist, ce în numele unei inocențe morbide, nu pregetă să martirizeze o ființă liberă cu
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
supuși voinței lui de a sta lângă dânsul și să fim totdeauna credincioși și ascultători într-o singură voință, vrere și cu deplină știință a noastră, a tuturor, chezășuim și făgăduim, pe cinste și pe credință, fără înșelăciune și fără viclenie, îndepărtând orice viclenie, această adevărată supunere, jurăminte, slujbe și stare lângă dânsul, credința supusă, ajutor orice fel de făgăduințe prea strălucitului Domn al nostru, Vladislav, Craiu al Poloniei și urmașilor lui, Coroanei Crăiei Poloniei din partea mai înainte numitului, prea puternicul
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
de a sta lângă dânsul și să fim totdeauna credincioși și ascultători într-o singură voință, vrere și cu deplină știință a noastră, a tuturor, chezășuim și făgăduim, pe cinste și pe credință, fără înșelăciune și fără viclenie, îndepărtând orice viclenie, această adevărată supunere, jurăminte, slujbe și stare lângă dânsul, credința supusă, ajutor orice fel de făgăduințe prea strălucitului Domn al nostru, Vladislav, Craiu al Poloniei și urmașilor lui, Coroanei Crăiei Poloniei din partea mai înainte numitului, prea puternicul Ilieaș Voevod, Domnitorul
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
vei fi din partea mea. Bujor Bagă mâna-ntre pistoale și vei găsi o pungă mare, plină, goală cu parale. Ia-o și să fiu scăpat și din lanțuri dezlegat! Ia ridică banii acum și deschide al nostru drum! Haiducii cântă Viclenia și vânzarea Vezi Bujor că a scăpat Voi mureați de întristare Iar el vesel a ascăpat Tra, la, la, la, la, la, la Ihai, tra , ihai tra, ei tra la, la, la, Voi de cei de prin oraș Tremurând în
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
nehotărâte; Albaștrii (intens) - spirit pasional, uneori nesăbuit și gelos; Albaștrii (deschiși) - puritate sufletească, dar și teren slab, îngăduință, slăbiciune; Albaștrii - blăndețe, bunătate, discreție, dorința de a ierta; Verzi - curaj, constanță în hotărârile luate, capacitate fermă de a învinge obstacolele; Verzi-gălbui - viclenie, iezuism, periferie, gata de a se vinde și a vinde pe oricine, numai din pizmă; Căprui - “posesorul” este un spirit întreprinzător remarcabil, gata de acțiune reușită; Căprui cu nunanțe gălbui - arată talent debordant, dorință de afirmare; Negri - exprimă vicelnie, dar
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
acțiune și inițiativă; Subțiri - arată slăbiciuni etice; Dese, bine aliniate - insul are judecată sigură, limpede și nu se pierde în detalii nesemnificative, dar nu tot atăt de sigur trece în acțiune folositoare; Dezordonate - fire mâniaosă, ambițioasă, încăpățânată; Stufoase - exprimă șiretenie, viclenie, interes propriu; Rare, suple, cu colțuri lăsate - om de mare duritate; Intâlnindu.se și împreunându-se - la bărbați, înseamnă parșivenie și răutate; la femei, invidie și gelozie; Sprâncene depărtate - inimă oarecum rece, comportări studiate, dar uneori fără gândire profundă; Perfect
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
faimoase, dintre Ahile și Odiseu, care a avut loc la un ospăț funebru. Cei doi s-au înfruntat cumplit, fiecare, potrivit unei tradiții nemenționate în poemele homerice, susținându-și părerea, unul, Ahile, că Troia trebuie cucerită prin luptă, celălalt - prin viclenie. Iliada este poemul care dovedește că Ahile greșea. Într-adevăr, în Iliada, un poem al luptelor, se vede cum înfruntarea dintre ahei și troieni nu se poate hotărî pe câmpul de luptă. Ruperea de echilibru pe care o produce inactivitatea
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
morți, vânători, judecăți, secerișuri și jertfe. Dar n-a fost să fie așa. Iar în partea gloriei, Ahile n-a ajuns să cucerească Troia, și Troia n-a fost cucerită după legea lui de războinic crud și curat, ci prin viclenia unei minți. În acest sens, și dacă ne raportăm la enunțul potrivit căruia lumea Iliadei face parte dintre acele lumi în care tot ce este cu putință este și existent, a cărei realitate cuprinde toate potențialitățile sale, Ahile este atipic
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
marfa. Sub privirea lui, javrele turbate îl sfâșiau pe nătângul care îndrăznise să-și recupereze desaga. În piață, călătorul era acostat de cămătari și vânat de negustori cu ocaua măsluită. Locul viermuia a marafeturi și mișmașuri... Peste tot, mustea a viclenie și mârșăvie. Tocmeala răspândea un iz acru de șarlatanie. Păcălit, străinul își căuta dreptatea în fața unui slujbaș. Dădea peste un agă nădușit care nici nu se scremea să-l asculte fără să știe, musai, de bacșiș. Îl apucau hachițele dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
a absurdului, în care politici de stat au marcat tragic existența noastră. Peste omenire, s-a așternut lin și tăcut bezna totalitarismului. A reușit să seducă și să manevreze mase de oameni pe care le-a cuprins și învelit cu viclenie. Cu greu și târziu, societatea umană a tresărit, adaptându-și simțurile pentru a reacționa. A trăit din plin groaza acestei nopți sinistre, percepând intens orice licăr, șoaptă și mireasmă. Din întunecimea cosmosului, totalitarismul terifiant a curs prin cerurile deschise inundând
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
și, pentru a dovedi, ne invită să răsucim o parte a acestor tubulețe, de felul unor țigarete în pachet, și restrângând și strângând bine, vom vedea evidentul. O, orbire a rațiunii umane ale cărei extreme conduc pe nefericiții muritori! O, viclenie a Dușmanului rău! Să ne amintim că, atunci când Dumnezeu a pus primii noștri părinți în paradisul terestru, a lăsat toată acea divină grădină în uzufruct, și le-a interzis să atingă fructele pomului cunoașterii binelui și răului, dar a venit
by Miguel de Unamuno; [Corola-publishinghouse/Science/1089_a_2597]