6,708 matches
-
propuse sau susținute. în Despre semne, Philodemos se străduiește să elucideze chestiunea inferenței și reflectează asupra trecerii de la ceea ce este văzut, constatat de trupul filosofului, la ceea ce poate fi dedus: de exemplu, cum vom deduce realitățile invizibile ale atomului și vidului plecând de la realitățile vizibile? Cum am putea ajunge la teoria declivității - o referință inexistentă în corpusul epicurian descoperit, dar prezentă în corpusul lui Philodemos - făcând apel doar la ceea ce se poate vedea, mirosi, gusta, pipăi? Pornind de la retorică și ajungând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
noduri vitale, principii fecundante, o mișcare eternă, o viață nemuritoare, tot atâtea variațiuni pe tema viului, celebrat mai mult ca de obicei. Este lucru știut, Lucrețiu reduce orice realitate la atomi care se grupează și se agregă în mișcare în vid. Dacă ne concentrăm atenția doar asupra particulelor, lăsăm deoparte puterea care face ca atomii să se întâlnească și apoi să se asocieze sau să se disocieze. Vedem bine elementele componente ale lumii și nu mai suntem atenți la ceea ce guvernează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
această dinamică. Cinetica despre care Lucrețiu vorbește mereu pare mai importantă și mai interesantă decât nesfârșitele descompuneri care ne readuc la unitatea de bază. Bergson știe că în epicentrul mișcării se află imobilitatea și că în inima materiei vom găsi vidul. Dar dinamica e mai importantă decât ceea ce ne va face să ne poticnim după o reducere intelectuală a întregului la părțile care îl compun. Ansamblul are valoare nu atât pentru că există, cât prin felul lui de a fi: cimentat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
rațiune și justificare decât postulatul ontologic: clinamenul. -6- Capriciu de atom. Preiau expresia „capriciu de atom” de la Bergson, care califică astfel faimosul clinamen, declivitatea atomică fără de care nimic nu s-ar fi întâmplat. într-adevăr, niște atomi care cad în vid nu întâmpină nicio rezistență, ei cad ca ploaia, la nesfârșit, fără să se poată întâlni, asocia și agrega vreodată. Lumea se reduce atunci la această cădere de particule, fără ca natura sau omul să poată apărea. în condițiile în care nicio
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
a canalelor fiziologice, o consistență inadecvată a substanțelor. Cerul? Gol de zei, dar plin de atomii care compun soarele, luna, aștrii, stelele... -10- îmblânzirea morții. Nimic nu se naște din nimic, totul pleacă de la atomi și de la deplasările lor în vid - e un lucru care se știe de-acum. Chiar și moartea se supune acestei legi. Or, ea se află la originea multor temeri ale omului. Trebuie să murim: și atunci, la ce bun să mai trăim? Și cum? Ce este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
al lui Lucrețiu se sprijină pe această simplitate virtuoasă, romană. Moartea îi terorizează pe majoritatea oamenilor? Ea trebuie să-l conducă pe filosof la împăcarea cu sine însuși. Neantul îi paralizează pe cei mai mulți? înțeleptul știe să se sprijine pe acest vid sideral pentru a bascula într-o voluptate confecționată de el însuși. Negativitatea câștigă până la urmă? Epicurianul cunoaște regulile ce permit, până una alta, generarea plăcerii de a exista. Nu vom mai fi decât niște cadavre? Trupul, câtă vreme dăinuie, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
o inițiere a individului care se convertește la doctrina lui Epicur. Primele porțiuni ale zidului sunt consacrate fizicii. Propilee ale sistemului, și îndeosebi ale eticii la Epicur, ele constituie un expozeu clasic asupra a ceea ce se știe despre doctrină: atomii, vidul, mișcarea, simulacrele, reducerea fenomenelor meteorologice și naturale la niște combinatorici de particule. Nimic deosebit, în afara precizării că teoria declivității există și la Magistrul însuși. Nu la Democrit, la Epicur. Ceea ce elimină multiplele ipoteze asupra inventării clinamenului de către Lucrețiu. O dovadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
din iarna care ninge În creștet, ca-ntr-un parc, pe encefal. - Fii Domnului statură luminoasă, Cu gândul - sprinten fulger viitor! Să-ți fie brațul spadă bătăioasă Și ochiul: disc lunar lunecător. FALDURI pentru William Wilson Somn mult, din plușuri. Vid în stal. Vegherea sticlei, drept cortină. Îndepărtat, ca-ntr-o odihnă Din membre limpezi, o cristal! Sub mături, fluturi și urîturi Mort - chipul meu, pe crengi de gâturi, Un glas din ceruri cere: - Dacă Ai face-oglinzile să tacă? Din somn
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
imprimă în asimptotic declin. Să descuiem acele încăperi oceanice... Dincolo de tronul occidental, căzut pe mările Javei; având oroarea Polului Sud, prin alaiul strident, străveziu, dens desă-vîrșit al zidurilor universului - în rituala, totuși, indigență a faptului celui mai stingher, înscris în vidul unei butelii - buretoasa, venerabila navă a Științei, forțează acest cer soli-dar. Și pânzele ei deprimate aliază aedica stirpă a Usherilor, înnodatelor, geloaselor rase de jos: în acele semne de gudron (corbi întorși în ghirlande) a căror ivire aici e singura
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
foilor veline Tăcerea albă, solitara Cuvinte scrise-n discul lunii pline. Încarcerat în matele uitări Vapor pierdut în orizontul fad Pe punte-s eu privind în zări Din vele anii mi se scad. Pe așternut de clipe martelate Aștept însingurate viduri Abis de file albe dezolate De stoluri aruncate peste ziduri. Și e pustiu în amfiteatrul șters O tragedie antică suspina La urmă doar un singur vers, Se-asterne-ncet a bronzului patina O! Tempora! Referință Bibliografica: O! Tempora! / Mihai Condur : Confluente Literare
O! TEMPORA! de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 939 din 27 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364289_a_365618]
-
Binelui Absolut are toate porțile ferecate Pe câmpul de luptă din jur Te (z)bați cu tine însuți pe viață sau pe moarte Nu mai contează um bra aproapelui sau discreția îngerului de pază Sunt tolerate în cușca fiecărui indi vid Castrată omenirea a tras jugul evolu ției pe dreapta Cu tot cu riscul amenzii pentru bruiajul muzicii sferelor de influență Peste tot și toate se înalță zidurile triumfale ale tăcerii Pe orice tarabă se găsește în exces viitor la preț redus Grăbiți
EREZIA OPTIMISMULUI FATAL de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 976 din 02 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364358_a_365687]
-
avea și neputința de a primi. în mireasma zilei de vară ce ne-a unit și viscolul iernii ce a înghețat zâmbetul, zâmbetul buzelor tale. Distanța este ea însăși o sumă de mici pași, milioanele de pași până la tine, milimetrul vidului dintre noi. Distanța este o sumă de la tine, până la mine, este o sumă de noi. Referință Bibliografică: Distanțe / Lăcrămioara Stoica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2328, Anul VII, 16 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Lăcrămioara Stoica : Toate
DISTANȚE de LĂCRĂMIOARA STOICA în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/364374_a_365703]
-
târcolae ca o nălucă îndemânând-o să evadeze dincolo. A privit în jos și a vrut să se urce pe pervaz și să-și dea drumul ca să pluteasă până jos de mână cu durerea ei. Simțea o senzație stranie de vid ca și cum timpul se oprise în loc și nu mai exista pentru ea, nici prezent și nicio dorință, care să o țină în viață. În clipa aceea, parcă bănuind ce vroia să facă, soțul ei a intrat în cameră. A venit pe la
DREPTUL LA VIAŢĂ de SILVIA KATZ în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364429_a_365758]
-
primitivă”, țipătul, cuvântul tabu se reinvestesc de sacralitate, odată cu acea alunecare în moarte sau în neant, care va domoli, de obicei, cu fiorul său glacial, crescendoul excitației. Orgasmul este plăcerea supremă, starea de fericire cathartică - sincopă a conștiinței, experiență a vidului și invazie, ulterioară, de împlinire și gratitudine. Fructul oprit este, în cele din urmă, cel mai savuros fruct, așa că îi putem înțelege pe zei când apar cuprinși de frenezie erotică. În tablourile inspirate din narațiuni mitologice, pictorii Renașterii au găsit
CUPLU ŞI SPECTATOR de DAN CARAGEA în ediţia nr. 961 din 18 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364422_a_365751]
-
2001, multe altele, circa 20 de volume, sute de articole de nivel academic. Nu a fost membru al Academiei, ca și criticul literar Zigu Ornea , dar a lăsat o moștenire. La aserțiunea lui Blaga- „ În domeniul menifestărilor creatoare nu există vid stilistic”, Wald a răspuns cu „ Energia creatoare a stilului”, un studiu original și argumentat, fiind totodată o continuare a ziceri lui Buffon, „stilul este omul însuși”. La împlinirea vârstei de 80 de ani a apărut un volum omagial, în care
H.WALD de BORIS MEHR în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364547_a_365876]
-
Și peste „Lancrămul” cufundat în mare durere; „Oul dogmatic” - plecat „După melci” într-un „Joc secund”; „Monolog în Babilon” - supărător de profund; Undeva se adla un coș mare încăpător În care cădea câte un cap „visător”. Nu s-a făcut vid, au venit din ce în ce mai mulți, Toți aroganți, prea-plini de sine și prea...des culți; Clovnerii, comic involuntar, imn de parade Se lăfăie copios prin librării, pe estrade. Ne-a sufocat viața „Toboșarul timpurilor noi” - Pe când trăgeam brazde sărace prin anii de
NEMURIREA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361298_a_362627]
-
autentice. Pentru că fiecare aspect al realității generale ce ne precede simțurile a avut un punct de plecare. Însă există și momente când credem doar în nimic. Și atunci survine teama de ceea ce nu reprezentăm noi ca ființe în acele momente. Vid, neant, haos dezordonat în non-sens spre un minus infinit ce nu se sprijină în niciun imaginativ. Fiind imposibil de perceput nici măcar la nivel ideatic nimicul nu este altceva decât un ocean de puncte crescute unul din celălălalt în așa fel
PUNCTE...REFERINŢE GEOMETRICE SAU SUMA REALITĂŢILOR ALTERNATIVE de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361409_a_362738]
-
ca furtuna-n fereastră, cum de nu pot muri după ce am scris un poem? Înalț privirea, în jurul meu nu s-a schimbat nici un semn, nu mai pot nici ochii să-i închid, lumina mă orbește, sunt ca o frunză în vid. Ne-ndoios, nimic nu stăpânesc, îmi trec stele galbene în sânge, eu dansez, cu cartea-mbătrânesc, Zidul Plângerii mă cheamă și mă strânge, iar pustiul ce l-am străbătut a înflorit, a dat fructe de aur, secolul din trupul meu a
INIMA RECE de BORIS MEHR în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362825_a_364154]
-
-mbina bezna cu lumina în răsărit sau în apus? tăcerea-și țipă disperarea, cuprinde tot ce nu s-a spus profeții sufletului meu îmi prevestesc autopsia dar când vor sfâșia carcasa îmi vor găsi doar anemia în loc de suflet va fi vid, în loc de inimă, o cruce cu sânge va fi scris pe ea, că noul suflet se produce Referință Bibliografică: Se-mbină bezna cu lumina / Alexandru Florian Săraru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1071, Anul III, 06 decembrie 2013. Drepturi de
SE-MBINĂ BEZNA CU LUMINA de ALEXANDRU FLORIAN SĂRARU în ediţia nr. 1071 din 06 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363045_a_364374]
-
pe serpentine lungi de viață, încerc să mă mențin constant dar, dansul sufletului gol îmi obosește iar persoana în fata gândului înalt, eu am rămas puțin restant am stări prea pline de vocale și nu pot să găsesc consoana în vid de spirit și de duh, încerc să caut oxigenul sclipiri de minimă speranță îmi luminează calea , drumul prin lupte, zbucium și durere îmi protejez doar endogenul e timpul clipei de tăcere să pot să îmi adun tot scrumul Referință Bibliografică
EMPATIZÂND CU UNIVERSUL de ALEXANDRU FLORIAN SĂRARU în ediţia nr. 1072 din 07 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363308_a_364637]
-
2001, multe altele, circa 20 de volume, sute de articole de nivel academic. Nu a fost membru al Academiei, ca și criticul literar Zigu Ornea , dar a lăsat o moștenire. La aserțiunea lui Blaga- „ În domeniul menifestărilor creatoare nu există vid stilistic”, Wald a răspuns cu „ Energia creatoare a stilului”, un studiu original și argumentat, fiind totodată o continuare a ziceri lui Buffon, „stilul este omul însuși”. La împlinirea vârstei de 80 de ani a apărut un volum omagial, în care
HENRI WALD, HOMO LOQUENS de BORIS MEHR în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363282_a_364611]
-
din 10 martie 2016 Toate Articolele Autorului Gălăgia... Gălăgia... Are și asta o poveste... Eu o percep ca pe o mască perfidă, sigur, pentru că nu văd cum altfel poate fi masca. Atenție însă ! Aici este vorba despre masca înfiorătoare a vidului sufletesc, masca lipsei de comunicare. Omul mileniului al III-lea, care simte că nu este ascultat și, mai ales, nu este înțeles, substituie cumva trauma pe care o trăiește sau poate chiar și-o ascunde făcând gălăgie, mare gălăgie, zarvă
GĂLĂGIA... de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1896 din 10 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363399_a_364728]
-
istoric - prin zona legendară a lumii thraco- getice» (ibid.). În A treia elegie, increatul pendulează între „contemplarea I “, a golirii de sine prin ochi, între criza de timp, cea a reificării (mă amestec cu obiectele până la sânge) până la „sferă de vid “(unde centru este eroul liric), și „contemplarea secundă “, a corpului cosmic, având coloană vertebrală «păsări înfipte una-ntr-alta» (în „a doua criză de timp “), în care suge din noi cât poate, /părând a ne-arăta/îngerii copacilor și ai
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (1) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363457_a_364786]
-
2016 Toate Articolele Autorului Întunericul va învinge întotdeauna lumină ! E un adevăr trist , cu care multă lume nu va fi de acord , dar totuși un adevăr . Gândiți-vă că e diferența dintre NIMIC și CEVA , întunericul fiind nimicul , fiind lipsa , vidul ...absența luminii , întotdeauna Universul va alege calea minimei rezistente , ori lumină înseamnă energie , creație , risipă ...pe când întunericul nu cere nimic , nu vrea nimic , e doar lipsa , pustiu fără început și sfârșit . Dacă Dumnezeu a fost înainte de toate , singur în întunericul
VENITI DE LUATI LUMINA de MARIUS MIRCEA GANEA în ediţia nr. 1916 din 30 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363579_a_364908]
-
încurcă-n alte spasme, Și-n câmpuri se-înfășoară același timp din loc, Materii necurate se zbat pierzându-și rostul, Prinse într-un joc sinistru de-aceleași drăcovenii, Se încovoaie vremea mișcând din loc pe prostul, Să vădă-n necuprinsul un vid plin de vedenii, O logică deșteaptă pictează-n timpuri locuri, Materii toarnă-n forme și înalță-n bloc senzații, O întreagă lume falsă se reazemă pe socluri, Se iau de piept cu timpul sfidându-i gravitații, Accelerează omul să strângă
LUMINI ŞI UMBRE de DAN BORBEI în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362310_a_363639]