897 matches
-
cel Mare. Singura informație sigură a familiei sale o dă un act din 16 iulie 1538 dat de Radu Paisie prin care întărește lui Drăghici spătarul, fratelui său Udriște marele vistier din Mărgineni și vărului lor primar Vintilă comisul satele Viișoara și Tiha (probabil Tiia, sat astăzi dispărut, situat în apropierea localității Saelele) din Teleorman, „[...]pentru că le-au fost vechi și drepte ocine, dedine, de la bunicul lor Badea vornic, ci au fost pierdute de Bădica ce s-a ridicat domn” . Conform
Radu Bădica () [Corola-website/Science/308222_a_309551]
-
ridicat domn” era rudă apropiată cu Familia Craioveștilor, prin Badea vornic (poate chiar fiu al acestuia, sau chiar el însuși), bunicul dinspre mamă a celor trei boieri din Mărgineni pomeniți, dar și moștenitor, sau împroprietărit de Neagoe Basarab cu satul Viișoara, proprietate personală a domnitorului, care figurează printre daniile acestuia către mănăstirea Cutlumus, moșie ulterior revenită călugărilor, apoi iar revendicată și obținută de urmașii banilor din Coiani ca drepte ocine la sfârșitul veacului. Din această complicată plasă genealogică de moșteniri și
Radu Bădica () [Corola-website/Science/308222_a_309551]
-
drepturilor de succesiune a acestora, ne duc cu gândul mai de grabă la o familie foarte apropiată de Craiovești, sau chiar membri ai acestei familii. Dar acest lucru se aplică numai în cazul în care este vorba cu adevărat despre Viișoara de Teleorman, știut fiind că topice cu acest nume apar ulterior în acte, atât în județul Muscel, cât și în județul Buzău (exceptând la discuție localitățile din județele Olt și Dolj). Iar peste toate acestea, lipsa actelor interne din scurta
Radu Bădica () [Corola-website/Science/308222_a_309551]
-
regiunile Ialomița și Galați, au luat ființă 18 localități noi (prevăzute în anexa H.C.M. nr. 337/1954), care erau, în ordine alfabetică: Brateș, Bumbăcari, Dâlga, Dropia, Ezerul, Fundata, Lătești, Măzăreni, Movila Gâldăului, Olaru, Pelican, Răchitoasa, Rubla, Salcâmi, Schei, Valea Viilor, Viișoara și Zagna (în raioanele Călărași, Brăila, Călmățui, Galați, Slobozia, Lehliu și Fetești). O statistică a capilor de familie deportați după naționalități pentru cele 18 localități de deportare din Bărăgan dădea următoarele cifre: <br> Conform studiului „"Deportații în Bărăgan 1951-1956"”, au
Deportările în Bărăgan () [Corola-website/Science/303291_a_304620]
-
1530, Mailat este solicitat de către Moise, pretendent la tronul Țării Românești, pentru a-l ajuta să-și recâștige tronul uzurpat de către Vlad Înecatul. Mailat trece pe la Turnu-Roșu în Țara Românească, fără încuviințarea lui Ferdinand. Mailat îl atacă pe Vlad la Viișoara în august 1530 însă este înfrânt și făcut prizonier de către turci. Cu Mailat prizonier, turcii trec în Ardeal și încep asediul cetății Făgărașului. Cetatea rezistă asediului deși turcii amenință că îl vor ucide pe Mailat, iar oastea otomană se retrage
Ștefan Mailat () [Corola-website/Science/303833_a_305162]
-
al cărei membru și casier a fost ( 1910 ). S-a retras ca animator cultural în Bârlad și la Șuletea. Scoate revista “Răzeșul” ( 1926 ), înființează Asociația Studenților Creștini Tutoveni “Al. Vlahuță”, din Bârlad, precum și Societatea Culturală “Iuliu A. Zanne”, la Băsești ( Viișoara ) , cu ziarul “Glasul Nostru”. În 1932 scoate revista “Documente răzășești”, iar în Peicani ( Fălciu ) organizează Societatea Culturală “Virgil Caraivan” ( 1933 ). A efectuat săpături arheologice, a activat în cadrul Academiei Bârlădene, a colaborat la multe reviste și ziare din țară, bucurându-se
Virgil Caraivan () [Corola-website/Science/311577_a_312906]
-
românească - o culegere care reproduce manuscrisul lui Iordache Golescu "Pilde, povățuri și cuvinte adevărate și povești", proverbele și zicătorile din "Povestea vorbei" de Anton Pann, dar și un foarte bogat material adunat și clasificat de autor, inclusiv de la Băsești (astăzi Viișoara (Viișoara), Vaslui), unde a trăit mulți ani printre țărani, ajutându-i în ridicarea lor culturală și în dezvoltarea economică a gospodăriilor lor. I-au trebuit ani întregi de cercetare, ani întregi a întreținut corespondență cu învățătorii, preoții și toți cărturarii
Iuliu A. Zanne () [Corola-website/Science/311151_a_312480]
-
o culegere care reproduce manuscrisul lui Iordache Golescu "Pilde, povățuri și cuvinte adevărate și povești", proverbele și zicătorile din "Povestea vorbei" de Anton Pann, dar și un foarte bogat material adunat și clasificat de autor, inclusiv de la Băsești (astăzi Viișoara (Viișoara), Vaslui), unde a trăit mulți ani printre țărani, ajutându-i în ridicarea lor culturală și în dezvoltarea economică a gospodăriilor lor. I-au trebuit ani întregi de cercetare, ani întregi a întreținut corespondență cu învățătorii, preoții și toți cărturarii satelor
Iuliu A. Zanne () [Corola-website/Science/311151_a_312480]
-
arestat și implicat fără vină în procesul Pătrășcanu, fiind condamnat la 15 ani de închisoare (din care execută 12). Lena Constante, deși nevinovată, este și ea arestată. La 25 ianuarie 1962 este eliberat din închisoare și primește domiciliu obligatoriu la Viișoara, lângă Slobozia, unde putea lucra și discuta cu alți expulzați acolo și putea primi vizitele Lenei Constante, care fusese și ea eliberată din închisoare în 1962. În octombrie 1964 se căsătorește cu Lena Constante în comuna unde acesta avea domiciliu
Harry Brauner () [Corola-website/Science/311889_a_313218]
-
și 3 foeneta." (3 câble teren arabil și fânaț de 3 care) În 1762 era un preot ortodox și 27 de familii. Conscripția din 1766 găsește în Stolna 144 de suflete, 73 bărbați și 71 femei; parohia aparținea protopopiatului Agrieș (Viișoara) din varmeghia Turzii. În anul 1805 în Stolna erau 43 de familii ortodoxe și aveau biserică, 2 câble de teren arabil și fânațe de un car de fân. În Contribuțiune la istoria bisericească din Ardeal, Pr. Matei Voileanu enumeră Stolna
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]
-
Sebastian Papaiani, în timp ce naratorul poveștii este Octavian Cotescu. După terminarea facultății, trei absolvenți, profesoara de limba franceză Mariella Tudor (Maria Ploae), medicul Ovidiu Ghiculescu (Emil Hossu) și inginerul agronom Geo Severus (Dumitru Furdui), pornesc fără să se cunoască spre satul Viișoara, aflat la 599 km de București, unde au primit posturi prin repartiție. Ovidiu este fiul unui medic celebru și a terminat facultatea cu media 7,99; deoarece tatăl său nu a putut să intervină pentru a-i obține o repartiție
Toamna bobocilor () [Corola-website/Science/312955_a_314284]
-
fiul unui medic celebru și a terminat facultatea cu media 7,99; deoarece tatăl său nu a putut să intervină pentru a-i obține o repartiție mai aproape de București, el trebuie să-și facă cei trei ani de stagiu în Viișoara sau într-un alt sat. Mariella a terminat însă cu media 10 ca șefă de promoție, dar a ajuns aici după ce a spus în glumă unui reporter aflat la balul absolvenților că vrea să fie repartizată la țară. Ea a
Toamna bobocilor () [Corola-website/Science/312955_a_314284]
-
și a primit în consecință o repartiție într-un sat îndepărtat. Geo sosește în sat cu un Trabant și se laudă peste tot că el a lucrat ca agronom în Africa, America și în sud-estul Europei. Potrivit comentatorului (Octavian Cotescu), Viișoara este un sat inexistent pe hărțile turistice, pe care se ajungea fie pe calea ferată fie pe un drum cu dale de piatră rămas de pe vremea romanilor. Cei trei tineri absolvenți sunt primiți însă cu răceală. Conducerea organizației locale a
Toamna bobocilor () [Corola-website/Science/312955_a_314284]
-
să rămână acolo. Geo și Ovidiu înapoiază negațiile și o conving pe Mariella să mai rămână opt zile pentru a nu-i pune pe ei într-o situație proastă. Motivul înmânării negațiilor îl constituia faptul că majoritatea absolvenților repartizați în Viișoara în anii trecuți au plecat la puțină vreme după sosire. Unii dintre ei au produs și dezastre; spre exemplu, inginerul agronom sosit înaintea lui Geo a hotărât să nu se mai cultive cartofi, sfeclă și porumb pe ogoarele comunei, așa cum
Toamna bobocilor () [Corola-website/Science/312955_a_314284]
-
gradul de general de armată (cu 4 stele) în rezervă . Generalul (r) George Ioan Dănescu a încetat din viață în noaptea de 7 iunie 2002 la Spitalul Fundeni, din cauza unei pancreatite. A fost înmormântat la 10 iunie 2002 în cimitirul "Viișoara" din municipiul Ploiești . De-a lungul carierei sale, generalul Dănescu a primit următoarele distincții:
George Ioan Dănescu () [Corola-website/Science/310299_a_311628]
-
Purcari este o localitate-centru de comună în raionul Ștefan Vodă, Republica Moldova. În componența comunei este inclus satul Viișoara. La 1930 satul Purcari era în plasa Volintiri, județul Cetatea-Albă. Localitatea este amplasată pe cursul inferior al râului Nistru. Localitatea se află în Zona vinicolă Sud-Est. Specialiștii disting pe teritoriul Moldovei nu mai puțin de patru arealuri: zona de Nord
Purcari, Ștefan Vodă () [Corola-website/Science/305217_a_306546]
-
și buchet bogat în tonalități de marochin, coacază neagră, viorele și stejar nobil. Accesul la Purcari din Chișinău se face pe următorul treseu: R2 Chișinău-Bender până la Aneni Noi R30 Anenii-Noi-Căușeni-Ștefan Vodă-frontiera cu Ucraina prin Căușeni, Ștefan Vodă L515 R 30 - Viișoara - Purcari La nord de localitatea Olănești este menționată o localitate cu denumirea Plugari. Pâna la 1966 școala era medie incompletă (de 8 ani). Prima promoție a școlii medii Purcari a fost la 1968. Satul, în special partea veche, se află
Purcari, Ștefan Vodă () [Corola-website/Science/305217_a_306546]
-
podoabe și lucruri scumpe Anastasia Chisea, Gheorghe Bîrliba, Gheorghe Furtună, Gheorghe Fală, Andronia Rusu. Impozitul pentru școală era achitat regulat Astfel între anii 1901-1913 sătenii au plătit anual câte 22 ruble, deși copiii lor făceau carte în satele Burlănești și Viișoara. Reforma agrară înfăptuită de Instituția "Casa Noastră" i-a împroprietărit și pe cei cu puțin pământ din s. Buzdugeni, repartizându-le 238 ha. N-a fost prea mult acest pământ, dar un gospodar bun poate să-și asig¬ure familia
Buzdugeni, Edineț () [Corola-website/Science/305229_a_306558]
-
anomalii, în sensul manifestării inversiunilor termice. Datorită fragmentării accentuate a reliefului, sînt foarte frecvente particularitățile topoclimatice, mai ales din cadrul montan și cel deluros, mai blînde (așa se explică prezența viței de vie chiar în imediata vecinătate a muntelui, la Livezile, Viișoara, Sărata), unde, în genere, climatul trebuie sa fie submontan, răcoros și umed. Spațiul montan, cu expoziție față de circulația predominant vestică, favorizează cumularea unor importante cantități de precipitații anuale, a căror medie atinge 1000 mm, iar pe culmile înalte peste 1400
Munții Bârgău () [Corola-website/Science/306309_a_307638]
-
cel ce a fost pentru cultura română Aurel D. Broșteanu. Postum în 1992, editura ,Harisma’’ a publicat traducerea efectuată la începutul anilor 80’ din limba franceză a catehismului ortodox ,Viu este Dumnezeu’’, lucrare efectuată împreună cu părintele Galeriu. Odihnește în cimitirul Viișoara din Ploiești alături de părinții și de sora sa. "Despre Aurel D. Broșteanu:" "Despre familie:"
Aurel D. Broșteanu () [Corola-website/Science/314498_a_315827]
-
Potigrafu) • (Starchiojd) • (Șirna) • (Valea Cucului) • (Valea Scheilor) • (Zalhanaua) • (Dulceanca) • (Pietroșani) • (Almăj) • (Amărăștii de Sus) • (Apele Vii) • (Barcă) • (Bojoiu) • (Cârcea) • (Castranova) • (Cioroiu Nou) • (Craiova) • (Desa) • (Drănic) • (Galicea Mare) • (Ghidici) • (Leu) • (Locusteni) • (Padea) • (Pârșani) • (Prapor) • (Răcarii de Jos) • (Robăneștii de Jos) • (Verbița) • (Viișoara Mică) • (Zănoaga) • (Glodeni) • (Hâiești) • (Săcelu) • (Târgu Jiu) • (Baltă Verde) • (Crăguești) • (Drobeta-Turnu Severin) (Izimșa) • (Izvoarele) • (Izvoru Frumos) • (Ostrovu Mare) • (Rocșoreni) • (Vrancea) • (Brâncoveni) • (Chilia) • (Colonești) • (Dobrun) • (Drăgănești-Olt) • (Gârcov) • (Mihăești) • (Orlea) • (Reșca) • (Slatina) • (Slăveni) • (Sprâncenata) • (Stoenești) (Fișcălia) • (Frâncești) • (Greblești) • (Greci) • (Gură Suhașului) • (Gurișoara
Listă de așezări daco-romane din România () [Corola-website/Science/314624_a_315953]
-
Livadă) • (Luna de Jos) • (Mărtinești) • (Mera) • (Micești) • (Mihai Viteazu) • (Moldovenești) • (Mureșenii de Câmpie) • (Pădurenii) • (Pălatca) • (Pețea) • (Petreștii de Jos) • (Pintic) • (Pruniș) • (Rădaia) • (Recea-Cristur) • (Rediu) • (Sava) • (Sânnicoară) • (Sic) • (Soporu de Câmpie) • (Suatu) • (Șardu) • (Suceagu) • (Tritenii de Jos) • (Turda) • (Tureni) • (Urișor) • (Vâlcele) • (Viișoara) • (Viștea) • (Angheluș) • (Ariușd) • (Baraolt) • (Boroșneu Mare) • (Brateș) • (Căpeni) • (Cernatu) • (Reci/Comolau) • (Ilieni) • (Măgheruș) • (Moacșa) • (Olteni) • (Poian) • (Reci) • (Sânzieni) • (Sfântu Gheorghe) • (Târgu Secuiesc) • (Valea Mare) • (Crăciunel) • (Cristuru Secuiesc) • (Dârjiu) • (Dejuțiu) • (Eliseni) • (Filiaș) • (Inlăceni) • (Lutița) • (Mărtiniș) • (Medișoru Mare) • (Merești) • (Mugeni) • (Ocland) • (Odorheiu
Listă de așezări daco-romane din România () [Corola-website/Science/314624_a_315953]
-
femeie dintr-o clasă socială inferioară este menită să se căsătorească cu un boier din interes dar ajunge să aleagă o viață liberă; și un țigan dezertează din armată după ce i se spune să facă baie. În "La noi, la Viișoara", viața unui bătrân degenerează în avariție și bigotism, până în momentul când își înfometează soția până ce aceasta moare. Portretizarea pozitivă a "haiducilor" ca nelegiuitori cinstiți care încearcă să învingă nedreptățile feudale, repetă anumite stereotipuri care se regăsesc în folclorul românesc, prezente
Mihail Sadoveanu () [Corola-website/Science/297556_a_298885]
-
(în , în , în dialectul săsesc "Nîsner-Bistritz, Nîzn, Bästerts, Bîsterts") este municipiul de reședință al județului -Năsăud, Transilvania, România, format din localitățile componente Bistrița (reședința), Ghinda, Sărată, Sigmir, Slătinița, Unirea și Viișoara. Este și cel mai mare oraș din acest județ, cu o populație de locuitori (2011). Ocupă o suprafață de ha. Bistrița este situată într-o depresiune largă, înconjurată de dealuri cu culmi domoale și de înălțimi ce domină peisajul, străbătuta
Bistrița () [Corola-website/Science/296934_a_298263]
-
traseu de 64 km până la intrarea în oraș. Aici primește doi afluenți cu debit foarte mic și inconstant, pârâul Ghinzii și pârâul Jelnei. De pe Dealul Cetății își adună apele pârâul Căstăilor care se varsă în râul Bistrița între Bistrița și Viișoara. Râul Bistrița traversează localitatea Viișoara, trece pe la marginea localității Sărată și se varsă în râul Șieu. Climă Bistriței este temperat-continentală, cu veri mai umede și relativ călduroase, iar iernile mai puțin uscate și relativ reci. Regimul temperaturii este determinat de
Bistrița () [Corola-website/Science/296934_a_298263]