60,203 matches
-
în teritoriile pînă nu de mult tabuizate, ale erotismului și sexualității. Femeia este viitorul bărbatului nu are nimic de-a face cu manifestele feministe sau post feministe - ceea ce rezultă deja din titlu; căci deși subiectul gramatical al propoziției este femeia, viitorul este... al bărbatului. Pledoaria lui Sombart este dublă: nu numai în favoarea unei societăți viitoare în care femeia să dețină supremația, ci și în interesul unei culturi în care nu principiul violenței, ci al seducției să-și exercite hegemonia.
Nicolaus Sombart și supremația femeii by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13014_a_14339]
-
care vorbesc câteva secvențe în care până și redutabilii polemiști Patapievici și Hurezeanu au părut gata să abandoneze terenul de luptă. Posedând o remarcabilă știință a minimalizării lucrurilor neconvenabile și-a delimitării de cele care i-ar putea crea în viitor neplăceri, dl. Pintilie s-a situat pe poziția iubitorului de abstracțiuni, pentru care pasiunile, suferințele și dorințele umane sunt demne de tot disprețul. Dl. Pintilie e imbatabil pentru că nu se depărtează nici un milimetru de la legea și logica auto-suficientă și paranoică
Preumblare pe lângă dosare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13033_a_14358]
-
forțelor celeste și ale transcendenței“. Așadar zodia scriitorului pare a se fi schimbat. În fond, d-sa începe a-și percepe vîrsta. Înaintarea în vîrstă aduce semnalele sfîrșitului, chiar atunci cînd prolificitatea biologică s-ar spune că le contrazice: „Anul viitor se va naște un copil - un băiat - care va purta numele de Grégoire. Numele meu, al tatălui și al bunicului. Uneori mă trezesc noaptea și nu mai pot să dorm: bucurie, grijă, teamă, inutilitate, moarte... Moartea mea, moartea lui. Se
O privire ageră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13040_a_14365]
-
la noi și, practic, încă nedepășită. În 1983, Ion Hobana publică în două volume, la aceeași editură, un fel de dicționar al fenomenului comentat pe larg, după ce, la sfârșitul anilor ’60, îngrijise o antologie de studii și articole despre SF, Viitorul? Atenție! (Tineretului, 1968), precum și o primă antologie din literatura de anticipație românească. După 1990, Editura Nemira a fost vreme de câțiva ani în top-ul editurilor de succes tocmai datorită colecțiilor de literatură SF. Astfel, au apărut mai multe dicționare
Controversatele origini ale SF-ului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13020_a_14345]
-
Haralampy și-a întrerupt vizionarea jurnalului tv și mi-a zis în calitate de psiholog al familiei: -Vecine, exact starea ta a avut-o socru-mi-o și, după trei zile, a murit fără lumânare, ca un păgân. În orișice caz, pe viitor e bine să nu mai vorbești de suspendare în casa reorientatului, iar dacă vrei să mai mănânci ciorbă de varză bruxelleză, administrează-i în mod justițiar condimente (antico)rupte de mâinile copiilor neadoptați... N-am priceput nimic, din zicerea lui
De la extaz la agonie by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13048_a_14373]
-
o perspectivă paradoxală și terifiantă: chiar și calitățile unui grup uman pot juca împotriva lui. Cînd Haffner scria rîndurile de mai sus, lagărele de concentrare, lagărele de exterminare, precum și crimele pe scară largă din timpul războiului se plasau încă în viitor, erau incerte; dar într-un viitor pe care autorul îl vedea apropiindu-se cu pași mari. Lectura Istoriei unui german lasă un gust amar și o dezolare persistentă: prin jocul întîmplării, oricare țară își poate alege varianta funestă de existență
Istoria unui german by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/13053_a_14378]
-
și calitățile unui grup uman pot juca împotriva lui. Cînd Haffner scria rîndurile de mai sus, lagărele de concentrare, lagărele de exterminare, precum și crimele pe scară largă din timpul războiului se plasau încă în viitor, erau incerte; dar într-un viitor pe care autorul îl vedea apropiindu-se cu pași mari. Lectura Istoriei unui german lasă un gust amar și o dezolare persistentă: prin jocul întîmplării, oricare țară își poate alege varianta funestă de existență, cufundîndu-se în marasm (cu delicii ori
Istoria unui german by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/13053_a_14378]
-
corporativ și anonim al Evului Mediu, omului furnică, tipului de umanitate standard și colectiv îi succede omul ce-și redobândește supremația față de divinitate! (Și pentru că numai de poezie e vorba, e anume momentul când italienii inventează sonetul!) (continuare în numărul viitor)
Ion Pillat ex cathedra by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13063_a_14388]
-
în poezie. Sînt acești 23 de tineri prozatorii de mîine ai literaturii autohtone? În mod sigur nu toți, poate cîțiva, care și ei sînt în formare. Junii ’03 e clar un extraordinar de util barometru pentru starea de coagulare a viitorului scriitoricesc. Poate nu va fi singurul. Junii ’03. Antologia tinerilor prozatori brașoveni, îngrijită de Andrei Bodiu, Caius Dobrescu și Alexandru Mușina, Cuvînt înainte de Andrei Bodiu, Brașov, Interval, 2003
Generația post-optzecistă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13056_a_14381]
-
Istrati au încercat să descopere specificitatea existenței autorului prin raportare la personajele și întîmplările care îi marchează opera, Mircea Iorgulescu parcurge drumul în sens invers. El pornește de la existența reală a lui Gherasim Istrate - numele de pe certificatul de naștere al viitorului prozator -, o urmează pas cu pas, cu o tenacitate de detectiv, în încercarea de a descifra „cazul” scriitorului Panait Istrati. În acest demers autorul este prea puțin un critic literar (el nu face decît tangențial judecăți de valoare asupra operei
Cine a fost Panait Istrati? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13036_a_14361]
-
la acea vreme de propaganda sovietică, așa cum reiese din excelenta carte a lui Stephen Koch, Sfîrșitul inocenței. Mircea Iorgulescu dovedește că implicarea lui Panait Istrati în mișcarea socialistă a depășit nivelul a ceea ce îndeobște se numește un compagnon de route. Viitorul scriitor avea o reală vocație politică, iar climatul romantic, idealist, generos, al anilor de început ai socialismului, a constituit pentru el o tentație irezistibilă. Scrie Mircea Iorgulescu: „Nu erau numeroși; nici n-ar fi fost însă nevoie; era chiar mai
Cine a fost Panait Istrati? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13036_a_14361]
-
Iadviga Iurașek Profesorul Andrews era reprezentantul uneia dintre școlile psihologice foarte importante, foarte profunde, care avea în față viitorul. Ca aproape toate școlile de acest fel, își avea originea în psihanaliză, însă rupsese orice legătură cu aceasta, elaborând o metodă proprie, o teorie proprie, o istorie proprie, un stil propriu de viață, de visare, de educare a copiilor. Profesorul
O povestire de Olga Tokarczuk - Profesorul Andrews în Varșovia by Iadviga Iurașek () [Corola-journal/Journalistic/13013_a_14338]
-
Dante „Divină Comedie”; Petrarca „Rime și Cantonierul”; Boccaccio „Decameronul”; Michelangelo „Rime”; Leopardi „Canturi” etc., etc. Întâlnirea Etei Boeriu cu „Divină Comedie” s-a produs Încă din primii ani de studenție, În cadrul cursurilor de «Lectură Dantis», sub Îndrumarea profesorul Umberto Cianciolo, viitorul ei soț. „Fervoarea cu care așteptăm acest curs, Încântarea cu care ieșeam de la el, freamătul lăuntric În care Începusem să deslușesc, nelimpede Încă, acea «corrispondenza d'amorosi sensi» care se statornicea Între Dante și mine și care avea să mă
Eminescu și Leopardi, mucenici ai neamului lor. In: Editura Destine Literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_298]
-
modernă a comunicării, acesta, nimbul, se formează În funcție de particularitățile cărturărești ale receptorului ori procesatorului. Dar, fie vorba Între noi, pe creatorul de aforisme nu-l interesează cine-i va procesa textul și cum o va face - astăzi, mâine,poimâine, În viitor (mai apropiat sau mai Îndepărtat). Cu atât mai mult, cu cât zona folclorică, populară, se-mbogățește pilduitor pe cale orală, deoarece actanții creatori devin anonimi. Gândul lor este de a se fi exprimat. Atâta tot. Și totuși, lângă sau peste Învățăturile
IDEI DE ARHITECT ÎN AFORISMELE LUI BRÂNCUȘI. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1448]
-
al căințelor sălcii plângătoare veghează uitarea păcatelor unde șerpuiește calea tristeților? poate cândva în călcâul meu va înflori un pinten îngeresc Unde și când cele ce nu se văd și cele ce se arată în joncțiunea dintre steaua pierdută și viitorul amăgitor se împletesc strâns în cununa tăcerii de nu se mai poate ghici unde și când se stinge viața și adie apropierile morții Nici urmă nu se mai aude nici urmă de umbră pe șoapta târzie a rugăciunii de seară
Poezie by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/8930_a_10255]
-
-mi devină casa de ucenicie artistică. Întruniri, discuții, proiecte, detalii regizorale, turnee, forfotă, repetiții... tot atâtea secvențe de formare, lecții de viață, pe care le-am păstrat În anii ce-au urmat. La ultima noastră Întâlnire (era la fel de preocupat de viitorul teatrului românesc) am avut o lungă ședință la Asociația noastră Art Verba, unde pusesem bazele unei trupe de teatru, Prospero. Urma să fie pusă În scenă piesa lui Gèrald Sibleyras, În drum spre Indochina, cu Cornel Popescu alături de Mihai Gingulescu
Un ultim omagiu Omului, Actorului, Profesorului... Cornel Popescu (06.09.1944 – 10.03.2011). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Daniela Gîfu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1543]
-
emisiunii Credo, coordonata de Titi Dinca, care a avut loc În studioul Televiziunii Române de la Cluj. Titi Dinca și-a desfășurat cu vioiciune și atenție la esențial un variat evantai de Întrebări care ținteau itinerariile istorice și spirituale și viziunile de viitor ale interlocutorilor săi. Răspunsurile Arhiepiscopului răsfrângeau, cu neîntrerupta promptitudine, avizata deschidere intelectuală, Înțelepciune religioasă, și elanul lui ziditor, dintr-o perspectivă care, recunoscând fără preget tenacitatea dificultăților, preconiza căile practic salutare ale speranței și curajului creștin și românesc. Iată ce
Întâlniri cu Bartolomeu Anania. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Nicolae Stroescu-Stânişoară () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1556]
-
ferm În lucrare și păstorire. Și totuși, plutea În acea cetățuie a cărții și a meditației - care la el nu era despărțită de acțiune - o adiere de sihăstrie, nelipsită de unele, parcă, aspre Îngândurări. Ne-am despărțit cu ochii spre viitor, dar dimineața era Înnourată. Mi-a făcut cu mâna din balconul În spatele căruia se ridică, tăcut, dealul. Bartolomeu Anania iubea România și pământul românesc cu intensitate poetic-vizionară care Îmi amintește de cea pe care am Întâlnit-o la marele pribeag
Întâlniri cu Bartolomeu Anania. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Nicolae Stroescu-Stânişoară () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1556]
-
ador Înger al frumuseții cu nume de Moarte care dai Întreaga strălucire vieții. 806. Nicăieri nu-ți vei găsi liniștea decât În moarte fiindcă esența vieții constă În propria ei neliniște. 807. Care val nu s-a spart și care viitor nu are un trecut? 808. Luna iubirii noastre a devenit soarele nopții din care ne amintim argintul săruturilor sub poarta unui zâmbet al Destinului. 809. Nimic nu poate fi mai trist decât atunci când Îngheață până și Cuvântul În brațele căruia
Urmare din numărul trecut. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1532]
-
obosit de atâtea clipe câte ți-au fost scrise să le duci până acum fără să te poți refugia În nici una dintre ele? Înseamnă că trăiești degeaba. 862. Rupe foile din calendarul trecut al amintirilor tale și aruncă-le spre viitor pentru a le readuce În prezent. 863. Ce să facem cu paradisul tău Doamne dacă suntem orbi ca să-l vedem și surzi să-l auzim? 864. Ce ne-am face dacă am avea toate dorințele Împlinite? Am fi mai fericiți
Urmare din numărul trecut. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1532]
-
Înțelege pe Dumnezeu. 895. Un Dumnezeu credul care greșește mai este Dumnezeu? 896. Ar mai fi un Dumnezeu după chipul și asemănarea omului dacă nu ar fi greșit atunci când la facerea lumii nu a prevăzut că va fi Înșelat de viitorul Satan? 897. Cum nu există cale care să nu ducă undeva, nu există Dumnezeu care să nu fie În fruntea a tot și a toate, mai puțin În fruntea relelor fiindcă I se va găsi mereu o scuză. 898. Chiar
Urmare din numărul trecut. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1532]
-
nu-L vei afla niciodată. 903. Mulți vor să fugă de ei Înșiși În moarte fără să Înțeleagă că și moartea la fel ca și viața se află numai În ei. 904. Acceptă urma lăsată de tine trecutului fiindcă nici un viitor nu o va putea spăla. 905. Care roată nu a fost zămislită să se Învârtă și care moarte nu a fost precedată de o naștere? 906. Ce vei culege din cioburile clipelor vieții tale sparte de Destin În fața morții? 907
Urmare din numărul trecut. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1532]
-
și calm, mereu cu un zâmbet timid În colțul buzelor, parcă nevrând să deranjete cu prezența lui pe nimeni care abia răsărind din dosul catedrei, ne ținea atractive cursuri de sociologie. Îmi reamintesc cu ce clară viziune ne vorbea despre viitorul omenirii, noi crezând că sunt simple devagații, dar ale cărei preziceri, cel puțin În parte, aveau să se adeverească numai după 50 de ani, ceea ce este o miime de fracțiune de secundă În evoluția omenirii. Ne vorbea, apropo de naționalismul
Liceul Alexandru Lahovary - Vâlcea. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1554]
-
plânge, Îngerul morții suspină. Numai voi, Altrib, Attaris, Amabael și Attarib - Îngeri ai iernii din geamuri, veți râde, veți râde, veți râde. În adâncul mării se naște un cântec. Ultima cupă e-n mâinile mele! O tac!... (Continuarea În numărul viitor)
EVANGHELIA INIMII ANOTIMPURI Jurnal de poet. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Theodor Răpan () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1553]
-
ia În curând locul. Bineînțeles, dacă faci un patrulater politic cu părintele Tatu, cu un general naționalist care conduce fanfara de la Ghencea, iar, la sănătate, În loc de un specialist În alimentație, vine profesorul Proca de la genito urinare. Da, da; ăstai patrulaterul viitorului; pentru legislația următoare, oricât de specialist ai fi În impozite, n-ai nici o șansă față de unul care e specialist În „Regrete eterne”. Va avea nevoie de serviciile lui intense și guvernul și opoziția și Întreaga țară! „Vin americanii” eseu despre
Bibaniada şi altele... momente, schițe, dialoguri scrise pentru şi rostite de Dem Rădulescu. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Corneliu Leu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1544]