6,587 matches
-
recitalul din seara zilei de 10 martie, în program au figurat Andante și Allegro din Sonata II-a pentru volină solo de J. S. Bach, Capriciul nr. 17 de Niccolo Paganini, părțile 2 și 3 din Concertul nr. 4 pentru vioară -cu acompaniament de pian - Sonata pentru pian și vioară op. 12, nr. 2 în La major de L. van Beethoven și Rapsodia de concert Tzigane de Maurice Ravel. Ascultând-o pe Georgeta- Ioana Iordache, i-am simțit în toate aceste
Tinere?e ?i adev?r by Mircea ?tef?nescu () [Corola-journal/Journalistic/84211_a_85536]
-
au figurat Andante și Allegro din Sonata II-a pentru volină solo de J. S. Bach, Capriciul nr. 17 de Niccolo Paganini, părțile 2 și 3 din Concertul nr. 4 pentru vioară -cu acompaniament de pian - Sonata pentru pian și vioară op. 12, nr. 2 în La major de L. van Beethoven și Rapsodia de concert Tzigane de Maurice Ravel. Ascultând-o pe Georgeta- Ioana Iordache, i-am simțit în toate aceste interpretări, zbaterea de aripi, ca un sunet fundamental. Pe
Tinere?e ?i adev?r by Mircea ?tef?nescu () [Corola-journal/Journalistic/84211_a_85536]
-
-o pe Georgeta- Ioana Iordache, i-am simțit în toate aceste interpretări, zbaterea de aripi, ca un sunet fundamental. Pe plan psichosomatic Georgeta-Ioana Iordache este însăși o natură artistică, o natură muzicală adevărată și în prezența ei pe podium, împreună cu vioara căreia îi este dedicată, toate se constituie ca atare. Și dacă am fi fost pe vremea lui Mozart, i-aș fi făcut o reverență. O remarcă specială merită să fie adresată pianistei Verona Maier, care a asigurat nu numai părțile
Tinere?e ?i adev?r by Mircea ?tef?nescu () [Corola-journal/Journalistic/84211_a_85536]
-
al Ateneului Român s-au aflat trei muzicieni de marcă: pianiștii Valentina Sandu-Dediu și Dan Dediu și violonista Diana Moș. Programul a cuprins creații reprezentative ale compozitorilor Claude Debussy și Dan Dediu, scrise pentru pian la patru mâini și pentru vioară și pian. Calitatea repertoriului precum și prestația de excepție a interpreților, au contribuit la realizarea unei manifestări muzicale prestigioase, cu caracter de unicat. În debutul programului, violonista Diana Moș și pianista Valentina Sandu-Dediu au prezentat Sonata pentru vioară și pian în
Recital-eveniment la Ateneul Român by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84210_a_85535]
-
mâini și pentru vioară și pian. Calitatea repertoriului precum și prestația de excepție a interpreților, au contribuit la realizarea unei manifestări muzicale prestigioase, cu caracter de unicat. În debutul programului, violonista Diana Moș și pianista Valentina Sandu-Dediu au prezentat Sonata pentru vioară și pian în sol minor de Debussy, creație cu valoare testamentară a compozitorului francez. Elaborată în formă tripartită în anul 1917, lucrarea se remarcă prin frumusețea și complexitatea expresivă, prin originalitatea Diana Moș, Valentina Sandu-Dediu, Dan Dediu imaginilor muzicale, prin
Recital-eveniment la Ateneul Român by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84210_a_85535]
-
la „complexitatea simplă” despre care vorbea criticul George Călinescu. Deoarece, sub aparența simplității, în interpretarea pianistică am perceput o infinitate de nuanțe și de semnificații adânci. În încheierea programului, Diana Moș și Valentina Sandu-Dediu au interpretat Un bestiar mitologic pentru vioară și pian de Dan Dediu, lucrare de ample dimensiuni, destinată interpreților o experiență camerală îndelungată și un nivel instrumental și artistic foarte înalt. Diana Moș, apreciată îndeosebi pentru performanțele în muzica modernă și contemporană, a oferit măsura adevăratei sale valori
Recital-eveniment la Ateneul Român by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84210_a_85535]
-
VIII-a a Concursului Internațional de Muzică Românească în Japonia, iar în acest an, 2013, i s-a conferit Premiul I la Concursul Internațional Hayashi din Italia, împreună cu Rika Masato. Violonista Haruna Shinoyama, născută în anul 1994, a început studiul viorii de la vârsta de 4 ani, cu un profesor american din Brazilia. După revenirea în Japonia a continuat să se perfecționeze la celebra Școală de muzică Toho Galkuen cu maeștrii Tomoko Kato și Gerard Poulet, cu care studiază și în prezent
Doi tineri muzicieni niponi de excep?ie by Mircea ?tef?nescu () [Corola-journal/Journalistic/84206_a_85531]
-
fiecărei piese din program s-a definit prin claritate și distincție și prin acea aureolare a capodoperelor la care nu acced fie și mulți dintre pianiștii care și-au cucerit celebritatea. Haruna Shinoyama a propus audienței Sonata pentru pian și vioară, nr. 7, în Do major, op. 30, nr. 2 de L. van Beethoven și Melodiile lăutărești de Pablo de Sarasate. Interpreta a relevat splendid ceea ce este specific în lumile sonore ale paginilor beethoveniene, cât și în cele de vervă violonistică
Doi tineri muzicieni niponi de excep?ie by Mircea ?tef?nescu () [Corola-journal/Journalistic/84206_a_85531]
-
în aceeași arie culturală mediteraneană. Însăși terminologia muzicală aflată și astăzi în vigoare, internaționalizată și acceptată pentru totdeauna, își are originea în secolul al XVII-lea italian. Iar Cremona și Brescia i-au dat pe cei mai iscusiți creatori de viori din toate timpurile - familiile de lutieri Amati, Guarnieri, Stradivari. Fenomenul a favorizat prin perfecționarea instrumentelor cu arcuș, formarea nucleului orchestrei simfonice moderne și totodată desăvârșirea mutației spre monodia solistică acompaniată și a prefațat apariția virtuozului instrumentist. Prin toate aceste invenții
Pianofortele, o crea?ie a geniului italian, la dou? secole de la descoperire by Lavinia Coman () [Corola-journal/Journalistic/84197_a_85522]
-
dedicate lui. Ultimul a fost un recital cameral, ce a avut loc în luna iunie pe scena Ateneului, unde i-am putut asculta diverse lucrări în interpretări deosebite ale unor artiști precum: Geanina Munteanu (mezzosoprană), Vladimir Deveselu (tenor), Raluca Voicu-Arnăuțoiu (vioară), Oana Spânu-Vișenescu (vioară), Theodor Iancu (violoncel), Manuela Giosa (pian), Constantin Ionescu-Vovu (pian) sau Ion Iosif Prunner (pian). (Sursa foto: Un alt eveniment ce a avut loc tot pe scena Ateneului, în prima zi a lunii noiembrie, de această dată un
La ?nceput de noiembrie by Andreea Dragu () [Corola-journal/Journalistic/84213_a_85538]
-
a fost un recital cameral, ce a avut loc în luna iunie pe scena Ateneului, unde i-am putut asculta diverse lucrări în interpretări deosebite ale unor artiști precum: Geanina Munteanu (mezzosoprană), Vladimir Deveselu (tenor), Raluca Voicu-Arnăuțoiu (vioară), Oana Spânu-Vișenescu (vioară), Theodor Iancu (violoncel), Manuela Giosa (pian), Constantin Ionescu-Vovu (pian) sau Ion Iosif Prunner (pian). (Sursa foto: Un alt eveniment ce a avut loc tot pe scena Ateneului, în prima zi a lunii noiembrie, de această dată un concert simfonic, ne-
La ?nceput de noiembrie by Andreea Dragu () [Corola-journal/Journalistic/84213_a_85538]
-
Concertele pentru vioară de Dimitrie Cuclin Roxana SUSANU „Sonata este exponenta dinamismului uman. Ea trebuie să urmeze toate pildele vieții. Concertul e numai o exhibiție. E static deci. O exhibiție de ce ?- a calităților tecnice și expresive ale executantului” <footnote Dimitrie Cuclin, Tratat de
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
București: tip. Oltenia, 1934), 335 footnote>. Cititorul acestor rânduri ar crede că, pentru Cuclin, genul concertului nu îmbracă aspectul dramatic pe care compozitorul îl acordă simfoniilor ori sonatelor. Nimic mai fals. În 1922 Cuclin începuse să scrie un concert pentru vioară și orchestră. Potrivit indexului realizat de Vasile Tomescu în timpul vieții compozitorului, ar fi vorba de Concerul în la minor, care va deveni mai târziu Simfonia XV. Metamorfoza ideii de concert, ca modalitate de etalare a virtuozității și expresivității interpretului, într-
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
e drept, precedată și urmată de tranziții), creând alt palier în cadrul formei. Ca și când imensa punte care leaga Expoziția de Repriză, un adevărat câmp de înfruntare între teme, ar cunoaște o insolită oază de repaos. Să urmărim, însă, evoluția concertului de vioară în gândirea componistică a lui Cuclin. Cuclin compune primul concert pentru vioară la 18 ani, în cel dintâi an de studii la Conservatorul din București (1903), așa cum reiese din indexul realizat de muzicologul Vasile Tomescu în monografia dedicată compozitorului: Drumul
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
Ca și când imensa punte care leaga Expoziția de Repriză, un adevărat câmp de înfruntare între teme, ar cunoaște o insolită oază de repaos. Să urmărim, însă, evoluția concertului de vioară în gândirea componistică a lui Cuclin. Cuclin compune primul concert pentru vioară la 18 ani, în cel dintâi an de studii la Conservatorul din București (1903), așa cum reiese din indexul realizat de muzicologul Vasile Tomescu în monografia dedicată compozitorului: Drumul creator al lui Dimitrie Cuclin <footnote Vasile Tomescu, Drumul creator al lui
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
București (1903), așa cum reiese din indexul realizat de muzicologul Vasile Tomescu în monografia dedicată compozitorului: Drumul creator al lui Dimitrie Cuclin <footnote Vasile Tomescu, Drumul creator al lui Dimitrie Cuclin, (București: Editura muzicală, 1956), 170-182 footnote>. Este un concert pentru vioară și pian, orchestrația fiindu-i încă necunoscută. În colecțiile Cabinetului de muzică al Bibliotecii Academiei Române se află un manuscris în cerneală rădăcinie, nedatat, (care conține partitura pentru vioară și pian și știma), al cărui titlu apare doar pe prima
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
Cuclin, (București: Editura muzicală, 1956), 170-182 footnote>. Este un concert pentru vioară și pian, orchestrația fiindu-i încă necunoscută. În colecțiile Cabinetului de muzică al Bibliotecii Academiei Române se află un manuscris în cerneală rădăcinie, nedatat, (care conține partitura pentru vioară și pian și știma), al cărui titlu apare doar pe prima pagină a știmei pentru vioară: Concerto I. Este concertul pentru vioară și pian în Re major menționat în indexul amintit. Stângăciile începutului își pun amprenta, desigur, dar impetuozitatea tematică
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
-i încă necunoscută. În colecțiile Cabinetului de muzică al Bibliotecii Academiei Române se află un manuscris în cerneală rădăcinie, nedatat, (care conține partitura pentru vioară și pian și știma), al cărui titlu apare doar pe prima pagină a știmei pentru vioară: Concerto I. Este concertul pentru vioară și pian în Re major menționat în indexul amintit. Stângăciile începutului își pun amprenta, desigur, dar impetuozitatea tematică este o marcă temperamentală. Forma e ambiguă, virtuozitatea constructivă, pe care o va deprinde la Schola
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
de muzică al Bibliotecii Academiei Române se află un manuscris în cerneală rădăcinie, nedatat, (care conține partitura pentru vioară și pian și știma), al cărui titlu apare doar pe prima pagină a știmei pentru vioară: Concerto I. Este concertul pentru vioară și pian în Re major menționat în indexul amintit. Stângăciile începutului își pun amprenta, desigur, dar impetuozitatea tematică este o marcă temperamentală. Forma e ambiguă, virtuozitatea constructivă, pe care o va deprinde la Schola Cantorum și pe care și-o
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
Scherzo-ul ce i-a adus lui Cuclin premiul Enescu.<footnote Constantin Brăiloiu, Le Scherzo de M. Cuclin, în : La Politique, V, no.947, jeudi 26 février (11 mars) 1915, 3 footnote> În același index este trecut un concert pentu vioară și orchestră în la minor, compus în intervalul anilor 1918-1922, despre care se menționează, probabil la indicația lui Dimitrie Cuclin, „cu acompaniamente [s.n.] de pian și orchestră, realizate mai târziu”. Pluralul folosit, „acompaniamente”, sugerează ideea că, inițial a fost concepută
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
în la minor, compus în intervalul anilor 1918-1922, despre care se menționează, probabil la indicația lui Dimitrie Cuclin, „cu acompaniamente [s.n.] de pian și orchestră, realizate mai târziu”. Pluralul folosit, „acompaniamente”, sugerează ideea că, inițial a fost concepută numai partitura viorii. În colecțiile cabinetului de muzică al Bibliotecii Academiei Române se află, însă, manuscrisul nedatat al unui concert în mi ème minor, intitulat „2eme Concerto pour Violon et Orchestre”, ce conține doar monodia cu indicații de tutti sau solo. Concertul nu
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
românesc, publicat în Muzică și poezie, în martie 1937, Cuclin relatează despre o cercetare folclorică întreprinsă în zona Gorjului în 1922, în urma căreia a „așternut pe hârtie ultima sută de pagini a operei Agamemnon și partea principală a concertului pentru vioară și orchestră” (nicio referință la tonalitate). Comparația cu concertul în la minor nu relevă asemănări, este vorba de un alt concert pentru vioară, pe care Cuclin l-a abandonat probabil, sau de care va fi uitat poate. Forma părții întâi
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
a „așternut pe hârtie ultima sută de pagini a operei Agamemnon și partea principală a concertului pentru vioară și orchestră” (nicio referință la tonalitate). Comparația cu concertul în la minor nu relevă asemănări, este vorba de un alt concert pentru vioară, pe care Cuclin l-a abandonat probabil, sau de care va fi uitat poate. Forma părții întâi este caracteristică pentru forma de concert preconizată de Cuclin și descrisă ulterior în Estetică și în Tratatul de forme muzicale: o temă, apoi
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
nu rare ori imens „trait de concerto”. „Trait de concerto”-ul primei idei devine un „ponte” modulant către tonul ideii a doua. Ideea de Concerto deci e lipsită de caracterul dramatic-simfonic propriu Sonatei (imensele „cadențe” de debut din concertele de vioară, de pildă, ale unor Beethoven, Paganini, Brahms, și enormul recitativ al celui de al doilea „solo” al Concerto-ului în Re al lui Paganini, fiind de un dramatism cu totul exterior). În consecință, dezvoltarea nu-i necesară în Concerto. Mijlocul lui
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
tonal să mențină tonica Mi (tema I e expusă de tutti în eolian pe mi, tema secundă -expusă tot de orchestră în ionic pe Mi cu treapta a doua urcată și cu treapta a patra mobilă, tema principală re-expusă de vioară în frigian pe mi ) înainte de clasica modulație la relativa majoră (aici- un ionian pe Sol cu treapta a VI-a mobilă, în funcție de rolul de sensibilă ascendentă sau descendentă pe care îl joacă) în tema secundară expusă la vioară. Scurtă și
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]