1,439 matches
-
de montaj: Ziaristul coboară din metrou Împingînd-o afară și pe doamna a cărei coafură se clatină primejdios. Observă jandarmii cu o privire mirată. Ceilalți pasageri par nepăsători, ca și cum ar ști ceva ce lui Îi scapă. Sonor: Sonata nr. 1 pentru violoncel de Bach. Plan general: Ziaristul urcă cu scara rulantă, prins Într-un ghem pietrificat de figuri inexpresive. Plan detaliu: Chipul personajului principal se apropie de obiectiv. Seamănă cu Yves Montand. Zoom. Pupilele i se dilată. Camera se retrage, și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
din care răzbate o sfîntă amenințare: „Așa după cum tot legionari au fost și părinții mai multor dizidenți de azi cărora le vom da odată numele”. Țambalul intervine În do diez major, sfîșiindu-ne sufletele și rochița. În a doua parte, Adagio, violoncelele expun o temă gravă ce se va repeta În bas fragmentar pentru a reveni integral În epilogul mișcării. Deasupra acestei teme („Obrăzniciile și urmările metafizice ale domnului Andrei Cornea” un titlu inspirat, din care lipsește clitorisul omului cu barbă albă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
a binelui cu răul (L’Expres), Învinge anorexica. La sfîrșitul volumului, CKZ 114 se Întîlnește pe o bancă din Paris cu EPJ 327 (care a iubit-o pe tot parcursul dramei) și-i mărturisește că va Învăța să cînte la violoncel. Aici ar trebui să vină Pablo Casals și să-i tragă una-n cap cu arcușu’. -------------------------------------------------------------* Amélie Nothomb, Acid Sulfuric, Polirom, 2007 ANEXE MIC CHESTIONAR 1. S-a schimbat ceva În bine (În rău) În raporturile dintre autori și editori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
I.M. Probabil te afli Într-un moment bun al scrisului tău. Cum Îți domini spaimele și depresiile? R.P. Nu mi le domin. Nu mă aflu Într-un moment bun. Încerc uneori să le țin sub control. Citesc. Ascult sonatele pentru violoncel de Bach. Văd cîte un film. Totuși, n-ajută. Ar ajuta cu adevărat doar patru sute de sticle de votcă spaniolă, dar n-am voie să beau. Nu mă lasă psihiatrul, zice c-o să-nnebunesc. Sau un milion de țigări, Însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Lindsay trecu pe lîngă clubul sportiv și Își Începu circuitul În jurul pieței. Un banner din mătase neagră purtînd inscripția „Muzicienii de la Filarmonica Residencia“ fîlfîia pe deasupra celor doisprezece membri ai orchestrei, care ședeau la pupitrele lor, trecîndu-și arcușele peste viori și violoncele, În vreme ce pianistul zăngănea claviatura unui pian alb de salon, iar o harpistă grațioasă, Într-o rochie de seară ivorie, trăgea de coardele unei harfe Împodobite cu trandafiri galbeni. Potpuriul de Vivaldi și Mozart se lupta vitejește cu aclamațiile turiștilor care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
voinței lui Dumnezeu, harpa și percuția, împreună conturând mereu starea de grație Divină. Varietatea instrumentelor de percuție reunește, alături de toacă (instrument reprezentativ al cultului religios ortodox), instrumente care vin să susțină și să coloreze sugestiv substanțialitatea cuvântului biblic. Suita pentru violoncel solo, op.48, nr. 2 (1981) este o lucrare în care compozitoarea își dezvăluie spiritul sintetic, marcând o flexionare a genului de suită pe care îl adaptează ethosului românesc. Resimțim astfel ecourile unei doine, fie și prin tehnica de corzi
Darul discografic al compozitoarei Carmen Petra Basacopol by Ruxandra Mirea () [Corola-journal/Journalistic/83435_a_84760]
-
zile de sărbătoare. Între “punctele” din program la care audiența a fost maximă se numără recitalul de muzică de cameră “De la preclasici la moderni”, cu “Orpheus Strings”: Ciprian Sicinschi - violină 1, Dan Crivăț - violină 2, Adrian Gheorghe - violă, Liviu Mera - violoncel; în program: Vivaldi, Haydn, Mozart, C.Porumbescu, Piazzola, Brahms. De asemenea, amplul festival-concurs internațional (au participat și valoroși concurenți din Bulgaria și Republica Moldova) de muzică și dans popular pentru copii și tineret “Moineșteanca”. Se înțelege, participarea cea mai numeroasă a
Flori de toamn? by Yvonne MENCIU () [Corola-journal/Journalistic/83440_a_84765]
-
contrapunctului a dovedit că deține cu o impresionantă forță motrice în cadrul discursului muzical, constituind și un generator al ineditelor combinațiilor sonore și timbrale. Maeștrii Bujor Prelipcean (vioara I), Vlad Hrubaru (vioara a II-a), Constantin Stanciu (violă) și Dan Prelipcean (violoncel) au realizat o prestație artistică - în egală măsură elevată și emoționantă - a Artei fugii, dar și o originală invocare a rugăciunii, a speranței, a încrederii și solidarității umane. Există o unitate indisolubilă a sufletului uman, în care viața și moartea
Cvartetul Voces by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/83433_a_84758]
-
pentru orchestră mare, un univers conturat cu alternanțe tulburătoare și fremătătoare de pianisime și de fortisime, într-un alter ego al condiției umane, și al miracolelor, poate și triumfătoare. ale acesteia dincolo... dincolo de stele. Valentin Răduțiu solistul Simfoniei concertante pentru violoncel și orchestră de George Enescu, a dăruit ascultătorilor, într-o viziune de mare frumusețe și efuziuni ale acesteia și ale unor altitudini ale virtuozității rar întâlnite în interpretarea acestei capodopere enesciene, o versiune de o noutate absolută. Trebuie să spun
Un concert simfonic de excep?ie by Mircea Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/83539_a_84864]
-
ale unor altitudini ale virtuozității rar întâlnite în interpretarea acestei capodopere enesciene, o versiune de o noutate absolută. Trebuie să spun că în zeci și zeci de ani de zile am ascultat de multe, multe ori această Simfonie concertantă pentru violoncel și orchestră de George Enescu, și am știut dintotdeauna că trebuie să existe aici un înțeles pe care, mulți, mulți violonceliști - chiar de prestigiu - nu au ajuns să-l inunde în lumină, și să-i confere izbucnirea de viață, de
Un concert simfonic de excep?ie by Mircea Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/83539_a_84864]
-
concertant al serii a fost reprezentat de lucrarea colegului nostru Costin Miereanu, un spirit prin excelență latin perfect integrat - nu de azi, nu de ieri - peisajului componistic francez. Excelent etalat prin participarea solistică a violoncelistei Anca Vartolomei, Concertul său pentru violoncel și orchestră îmbină în mod ingenios aspecte ce aparțin genului concertant - fără a etala însă spectaculozități virtuoze - și elemente ale unei tratări simfonice - fără a iniția demersuri în direcția unor elaborări pretențioase. Pe parcursul unei discuții quasi-confidențiale pe care am avut
Un moment edificator by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8362_a_9687]
-
revărsat neliniștea asupra clarinetului-bas care, la fel ca în lucrarea lui Ștefan Niculescu, se transformase într-un ecran opac, interzicând și totodată facilitând comunicarea dintre cei doi existând în universuri paralele. În Jurnal de concert cu clarinet (trio pentru clarinet, violoncel și pian - Răzvan Gachi, Viorica Nagy, Andrei Podlacha - p.a.a.), Laura Mânzat combină limbajul modal (regăsit în inflexiunile de la pian sau în formulele ritmice ale clarinetului, ca semnalele de tulnic), cu o anume cantabilitate a celor trei instrumente, sau cu
Puncte cardinale by Despina PETECEL-THEODORU () [Corola-journal/Journalistic/83407_a_84732]
-
Gachi, Viorica Nagy, Andrei Podlacha - p.a.a.), Laura Mânzat combină limbajul modal (regăsit în inflexiunile de la pian sau în formulele ritmice ale clarinetului, ca semnalele de tulnic), cu o anume cantabilitate a celor trei instrumente, sau cu ritmurile repetitive ale violoncelului, în jurul căruia se zidește în fapt această lucrare, foarte riguros încheagată. Odată cu piesa Reverberations (Reverberații) pentru trombon, percuție și live-electronics (Cătălin Bucerzan, Georgeta Radu, Roman Vlad) de Mihaela Vosganian, pătrundem în lumea sacru-profană cu care ne-a obișnuit compozitoarea. Întregul
Puncte cardinale by Despina PETECEL-THEODORU () [Corola-journal/Journalistic/83407_a_84732]
-
cu nostalgie și sensibilitate poetică, fără tehnici instrumentale sofisticate, dar pe suprafețe extinse, un Autoportret pe o frunză de toamnă (subtitlul partiturii, ca ”pretext poetic de Nichita Stănescu”). Vladimir Scolnic a mizat din nou pe contraste în piesa pentru vioară, violoncel și pian intitulată postmodern, Old, New Games (Raluca Florescu, Viorica Nagy, Andrei Podlacha - p.a.r.). Compozitorul israelian se joacă, la propriu, cu tehnica spiccato-ului - la vioară și violoncel - , cu acordurile placate, ca niște clustere, ale pianului, cu ritmurile contrapunctice
Puncte cardinale by Despina PETECEL-THEODORU () [Corola-journal/Journalistic/83407_a_84732]
-
Scolnic a mizat din nou pe contraste în piesa pentru vioară, violoncel și pian intitulată postmodern, Old, New Games (Raluca Florescu, Viorica Nagy, Andrei Podlacha - p.a.r.). Compozitorul israelian se joacă, la propriu, cu tehnica spiccato-ului - la vioară și violoncel - , cu acordurile placate, ca niște clustere, ale pianului, cu ritmurile contrapunctice eterogene, secvențate de cezuri violente ce declanșează adevărate cavalcade competitive între instrumente, și cu intensitățile sunetelor care dau naștere la ciocniri permanente între zgomot și liniște, tensiune-relaxare. Programul ansamblului
Puncte cardinale by Despina PETECEL-THEODORU () [Corola-journal/Journalistic/83407_a_84732]
-
accente umoristice, când șocante, explozive, amintind de muzica mordantă a lui Șostakovici; din contrapuncturi ritmice abrupte, fărâmițate, ca niște oglinzi sparte, dar și din porțiuni liric-consonante, cu momente de simultaneitate (unison); Invenzioni (Invențiuni) pentru cvartet alcătuit din vioară (Marius Lăcraru), violoncel Anca Vartolomei), clarinet (Ion Nedelciu) și percuție (Sorin Rotaru), de Adrian Pop - o splendidă re- lectură a stilului polifonic, combinat cu eterofonia, instrumentele înrețesându-și frazele delicat arcuite în țesături diafane, cu pasaje preluate succesiv, în canon imitativ, dând senzația alunecării
Puncte cardinale by Despina PETECEL-THEODORU () [Corola-journal/Journalistic/83407_a_84732]
-
care se apropie de orice partitură, căreia îi descoperă deopotrivă ”parfumul și aura.” * Recitalul trompetistului Sergiu Cârstea și al Trio-ului ”Sternin” (6 Decembrie, Aula Palatului Cantacuzino). Cu câteva ore înaintea începerii celor două recitaluri, am asistat la workshop-ul de violoncel și compoziție susținut de către violoncelistul austriac Tomasz Skweres, care concertase cu o zi înainte, în aceeași Aulă. Tânărul și ingeniosul instrumentist a exemplificat, luând ca reper propria- i muzică, Transformations (Transformări), o modalitate inedită de emitere a sunetelor, fie prin
Puncte cardinale by Despina PETECEL-THEODORU () [Corola-journal/Journalistic/83407_a_84732]
-
pentru vârstele lor cuprinse între 16 și 20-21 de ani! Divertismentul de Dumitru Bughici și Divertismentul nr. 2 de Sabin Păutza - primul în manieră tradițională, cu apeluri la polifonia modală, la ritmurile de joc și intonații doinite, repartizate la partida violoncelului mai ales, dar și cu reminiscențe din impresionsimul francez timpuriu - cel de-al doilea, conceput ca o ”expoziție” de ritmuri de jazz, de la blues la rag time și la cele tipice musicalurilor de pe Broadway, au fost revigorate cu o precizie
Puncte cardinale by Despina PETECEL-THEODORU () [Corola-journal/Journalistic/83407_a_84732]
-
Sala ”George Enescu” a Universității de Muzică, dar la ora 19,30, de concertul cvartetului de coarde alcătuit din instrumentiști proveniți din Ansamblul cameral ”Profil”: Diana Moș - vioara I, Petru Nemțeanu - vioara a II-a, Marian Movileanu - violă, Mircea Marian - violoncel. Experiența și, mai ales, exigențele impuse de ”profilul” academic al ansamblului cameral dirijat de Tiberiu Soare le-a folosit, cu siguranță, celor patru tineri muzicieni în stabilirea imediată a comuniunii necesare cântatului într-o formație de cvartet. Lucrările incluse în
Puncte cardinale by Despina PETECEL-THEODORU () [Corola-journal/Journalistic/83407_a_84732]
-
existențial a fost reluat și, odată cu el, ”visarea întru-Ființă.” Pe o linie oarecum complementară s-a situat și piesa Doinei Rotaru, Vivarta - termen polisemantic, împrumutat din filosofia indiană, traductibil prin transfigurare, schimbare aparentă, apariție iluzorie. Pornind de la sunetele prelungi ale violoncelului, cu incrustații modulante de bocet, pe fondul isonic al celorlalte trei instrumente, muzica stabilește dintru’nceput dihotomia departe- aproape, aparent-iluzoriu. Eterofonia rezultată din împletirea- despletirea vocilor, ca și glissando- urile tânguitoare, dau impresia de cântec doinit pe mai multe voci
Puncte cardinale by Despina PETECEL-THEODORU () [Corola-journal/Journalistic/83407_a_84732]
-
prezente, altele doar ca re- amintiri. Mereu imprevizibilă, deși mereu asemenea sieși, Doina Rotaru introduce elementul dramatic printr-o bifurcație de limbaj: ornamentele mărunte ale viorii, ca niște alesături pe o ie, contrastează cu gravitatea sunetelor ținute, de la violă și violoncel și ajung să se preschimbe, în registrul acut, în adevărate țipete de păsări virtuale, vestind declanșarea unei drame lăuntrice. Este punctul culminant al piesei și totodată semnalul reversibilității, al ”schimbării aparente”, căci totul revine, prin întoarcerea la flageolete, la stadiul
Puncte cardinale by Despina PETECEL-THEODORU () [Corola-journal/Journalistic/83407_a_84732]
-
eficiență printr-o poveste despre fiecare dintre noi, ne-a pus pe gânduri și ne-a pregătit pentru a trăi împreună istoria „acelui sublim Inel al Nibelungilor din festivalul George Enescu”. Die Walküre Polifonia timpurilor și afectelor Leit-motivul iubirii la violoncel, sunet amplu, nostalgic și profund. Se aude „curajul” la alămuri și corzi grave. Mânecile albastre ale Sieglindei contrastează cu rochia gri metalic, dar rimează cu vocea sa tulburătoare chiar și in registrul acut. Brünnhilde preia melodia infinită ce debutează la
Seria Wagner by Sabina Ulubeanu () [Corola-journal/Journalistic/83499_a_84824]
-
prin interpretarea sa contrastantă, și pasională și serenă în ultimul act, eliberează întreaga operă de tragism. În Idila lui Siegfried, care precede ultima scenă, Marek Janowski a subliniat magistral ideea de melodie infinită, cu sublime preluări între alămuri, clarinet bas, violoncelul cu leitmotivul cunoscut al iubirii și culminând cu unisonul viorilor în registrul acut. Iar atunci când crezi că nu se poate mai mult, urmează scena în care eroul Siegfried descoperă ce înseamnă frica. Stefan Vinke nu a părut să își conserve
Seria Wagner by Sabina Ulubeanu () [Corola-journal/Journalistic/83499_a_84824]
-
în conștiințele celor prezenți în sala de concert. Nu vom putea uita forța unisonului wagnerian pe care l-am asimilat cu ardoare în seara de 22 septembrie: de la vocile celor trei Ursitoare care anunță moartea timpului, la melodia sfâșietoare a violoncelelor și până la aplauzele finale, la început neregulate, emotive, entuziaste, iar apoi copleșitoare, ritmice, egale, suflete împreună în cel mai sincer unison.
Seria Wagner by Sabina Ulubeanu () [Corola-journal/Journalistic/83499_a_84824]
-
după „D-ale Carnavalului“ de Ion Luca Caragiale, libretul de Ion Drappel; „Coroană pentru Doja“, 1972. Muzica de scenă la piesa lui Aurel Ardeleanu, premieră în 16 octombrie 1972, la Teatrul Național Timișoara. Acestor lucrări li se adaugă „Baladă pentru violoncel și pian“ (1969, muzică de cameră), „Lamento“ (1970, cor de femei), „Cetini negre“ (1969, voce și pian, pe versuri de Lucian Blaga), „Negrule, cireșule“ (1969, voce și pian, pe versuri de Lucian Blaga). Bărbierul din... Bucarest Între gesturile consacrate Anului
Agenda2005-49-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284464_a_285793]