1,953 matches
-
ceară totul de la viață... o viață căreia i s-a stors sufletește în fiecare trăire la maxim din fiecare secundă. A sărit cu parașuta! Ce relevă aceasta, dacă nu faptul că Vasilica Tătaru vrea să trăiască și trăiește clocotind? Frumoasă, visătoare, fire poetică, nespus de delicată, Vasilica Tătaru nu cunoaște teama de viață, dar este o frumoasă femeie înrobită numai de dragostea curată pentru care are puterea de a se jertfi, aleargând nu odată contra curentului, cu vântul în păr dar
VASILICA TĂTARU. OGLINDĂ CU PĂRŢILE DRAGOSTEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347868_a_349197]
-
care se numea Veronica Micle... -O fată, da! Dar cu probleme... -Problemele se dezleagă...Deși nu sunt chiar așa de grozav la matematică... Poate le dezlegăm împreună... -Să le dezlegăm... -Cine sunteți dumneavoastră, doamna Veronica Micle? - glumi Eminescu. -Sunt o visătoare, vin dintr-un ținut de legendă, Năsăud, am plecat de-acolo la un an în brațe la mama, cu un frățior... Am plecat de frica honvezilor care i-au pricinuit lui tata atâta rău în timpul răscoalei Iancului... Am trecut prin
EMINESCU ŞI VERONICA LA VIENA (CAP 5-6) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347869_a_349198]
-
speranțelor. Or, apaticii tocmai la aceasta renunță - la organizarea speranțelor. Și rămân cu brațele încrucișate, considerând că și răul, și binele se înscriu în fatalitate ... 4. FLORENTINA DANU (Brașov) - FOȘNET DE FRUNZE (versuri, 100 pagini, A5) GHEORGHE A. STROIA: Veșnic visătoare, îndrăgostită de tot ceea ce o înconjoară - de natură, oameni, cerurile deschise a binecuvântare, de ideea de iubire înălțătoare, romanțată și, adesea, iluzorie, Florentina Danu aduce, prin fiecare carte a sa, zâmbetul unui suflet sincer, în versuri de o simplitate cuceritoare
GHEORGHE A. STROIA: NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE [Corola-blog/BlogPost/347929_a_349258]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > GÂNDITORUL - VISĂTOR Autor: Dan Borbei Publicat în: Ediția nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Gânditorul-visător Oare el, cugetătorul, este însuși visătorul Gândurilor nerostite ce ne poartă nouă dorul? Rațiunea ce ni dată, noi o folosim pe toată, Într-un
VISĂTOR de DAN BORBEI în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347351_a_348680]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > GÂNDITORUL - VISĂTOR Autor: Dan Borbei Publicat în: Ediția nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Gânditorul-visător Oare el, cugetătorul, este însuși visătorul Gândurilor nerostite ce ne poartă nouă dorul? Rațiunea ce ni dată, noi o folosim pe toată, Într-un calcul fără capăt, tot socoată și socoată, Tot ce mișcă și nu mișcă de câteva mii de ani, Este prinsă-n socoteala
VISĂTOR de DAN BORBEI în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347351_a_348680]
-
taină, Să folosim rațiunea să găsim înțelepciunea, Să ne folosim gândirea să găsim ce-i fericirea, Cea pierdută, sau furată, de o societate stricată, De prea mult timp înșelată, ce se-așteaptă vindecată. În prezent cugetătorul nu e el și visătorul Călător ce-și duce dorul și-așteaptă deșteptătorul, Dorurilor nerostite, într-o haină grea închise, Viselor, ce nu sunt vise, ce bat să fie deschise, Gânditorul-visător nu e cel care gândește Ci e cel care găsește, de unde se oprește Gândurile
VISĂTOR de DAN BORBEI în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347351_a_348680]
-
într-una ceea ce alții vor. Gânditorul nu gândește, ci el mintea și-o golește, Și-n tăcerea nemuririi el cuplat și-o odihnește, Separat de tot ce-nseamnă lucruri clare, pământești, Unit sacru cu eternul înțelepciunii sufletești ... Referință Bibliografică: GÂNDITORUL - VISĂTOR / Dan Borbei : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1120, Anul IV, 24 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Dan Borbei : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
VISĂTOR de DAN BORBEI în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347351_a_348680]
-
fiecare fir de iarbă, fiecare pom care înflorește, odată cu mine, pentru că legătura este pe viață. Acasă, sub nucul maiestuos, dătător de liniște și răcoare în arșița verii... Cu cele mai scumpe daruri ale vieții sale - sufletul și inima, gânditoarea și visătoarea artistă cutreieră lumea. Față de ele nu are nici un secret, nu le-a trădat niciodată și nici ele nu au trădat. Ele sunt acelea care o ajută să supraviețuiască. În ele se nasc gânduri și sălășluiesc trăiri. Fiecare gând ori trăire
SEMNAL EDITORIAL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347292_a_348621]
-
însă datele experimentale. De aceea am fost invitat să particip la o expediție cosmică îndelungată pentru a-mi culege date cu care să-mi pot confirma rezultatele teoretice ... Dar tu? Ea se juca cu degetele mâinilor mele: - Eu sunt o visătoare! Nu mi-au plăcut niciodată expedițiile cosmice de dragul expediției, sau de dragul performanței. În lucrarea mea plec de la ipoteza că peste tot unde vor călători oamenii în viitor, trebuie să ducă și să aducă frumosul cu ei. Multe planete au fost
POVESTIRE SF de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347367_a_348696]
-
Românul..', mai cuprinde scrisori importante, insă cutremurătoare este 'încleștarea' Sinelui sau în sine!! Mai tarziu tot el însuși spunea în "Amintiri': “Am plâns. Când am pus cartea pe raft, am râs. Am râs de mine. Încă mai sunt sensibil și visător.” În orice caz, o carte ce nu trebuie uitată! Referință Bibliografica: Un roman memorabil - Românul adolescentului miop , de Mircea Eliade, o mică prezentare. / Valerian Mihoc : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1189, Anul IV, 03 aprilie 2014. Drepturi de Autor
ROMANUL ADOLESCENTULUI MIOP , DE MIRCEA ELIADE, O MICA PREZENTARE. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1189 din 03 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347384_a_348713]
-
măr! Cine sunt și cui rămân? Pământ, ape cer, lumini Nepieritoare Domnului Doamne! Cine străbate nepierdut, neînvins Vremea Cine-o răsucește? Cu mâinile împreunate Cine se apleaă să culeagă din Înalt Supliciul sau rodnicia pentru Noul An? El-călugărul, el-poetul El-profetul, visătorul Vizionarul, rugătorul Neistovit, smerit Cu brațele spre cer Neîncovoiat de chemarea țărânii Pulberii care-l dorește Fruct desfătării. El, la miezul nopții În puterea întunericului Înfruntă chipul nimicului Monoton. La miezonoptică Printre clarviziuni și halucinații El-călugărul, el profetul, visătorul, vizionarul
CINE SUNT ŞI CUI RĂMÂN de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1101 din 05 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347503_a_348832]
-
El-profetul, visătorul Vizionarul, rugătorul Neistovit, smerit Cu brațele spre cer Neîncovoiat de chemarea țărânii Pulberii care-l dorește Fruct desfătării. El, la miezul nopții În puterea întunericului Înfruntă chipul nimicului Monoton. La miezonoptică Printre clarviziuni și halucinații El-călugărul, el profetul, visătorul, vizionarul, poetul Intră în nepieire. În vremea asta, Râuri de șampanie Stele scânteind în pahare Timp tatuat cu efemer ... La ușa cui bate La fereastra cui colindă Domnului Doamne Flori de măr! Referință Bibliografică: Cine sunt și cui rămân / Elena
CINE SUNT ŞI CUI RĂMÂN de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1101 din 05 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347503_a_348832]
-
Eminescu să ne judece De-așa vremi se-nvredniciră cronicarii și rapsozii; Veacul nostru ni-l umplură saltimbancii și irozii... În izvoadele bătrâne pe eroi mai pot să caut; Au cu lira visătoare ori cu sunete de flaut Poți să-ntâmpini patrioții ce-au venit de-atunci încolo? Înaintea acestora tu ascunde-te, Apollo! O, eroi! care-n trecutul de măriri va adumbriseți, Ați ajuns acum de modă de va scot din letopiseț
EMINESCU SA NE JUDECE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348852_a_350181]
-
Bine-ar fi, să nu fi fost. Vai de-acela ce iubește Și nu se învrednicește Să câștige ce-a dorit, Să fie-a lui ce-a iubit. Puica cea dezmierdacioasa, Din ochi negri mângâioasa, Puica ademenitoare, Din ochi negri visătoare, Dragostea de puiculița Cu gușa de porumbița, Cu guriță mitutea, Cu gropite lângă ea, Cu zâmbirea ei cu haz, Cu gropite în obraz, Și cu dragostea în ochi De mă tem să n-o deochi. Noaptea când te-nchipuiesc Îmi vine
EMINESCU SA NE JUDECE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348852_a_350181]
-
dreptate, Emïnescu să ne judece. (prelucrare după versurile lui Ion Aldea Teodorovici) De-așa vremi se-nvredniciră cronicarii și rapsozii; Veacul nostru ni-l umplură saltimbancii și irozii... În izvoadele bătrâne pe eroi mai pot să caut; Au cu lira visătoare ori cu sunete de flaut Poți să-ntâmpini patrioții ce-au venit de-atunci încolo? Înaintea acestora tu ascunde-te, Apollo! O, eroi! care-n trecutul de măriri va adumbriseți, Ați ajuns acum de modă de va scot din letopiseț
EMINESCU SA NE JUDECE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348850_a_350179]
-
Bine-ar fi, să nu fi fost. Vai de-acela ce iubește Și nu se învrednicește Să câștige ce-a dorit, Să fie-a lui ce-a iubit. Puica cea dezmierdacioasa, Din ochi negri mângâioasa, Puica ademenitoare, Din ochi negri visătoare, Dragostea de puiculița Cu gușa de porumbița, Cu guriță mitutea, Cu gropite lângă ea, Cu zâmbirea ei cu haz, Cu gropite în obraz, Și cu dragostea în ochi De mă tem să n-o deochi. Noaptea când te-nchipuiesc Îmi vine
EMINESCU SA NE JUDECE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348850_a_350179]
-
în primăvara trecătoare-a vieții, Frumoșii ochi ți-i ascundeai, Și buza-ți răsfrângeai A alintare... Mi-a fost greu să te prind, Să te conving... Azi, Deși timpul, Semnele trecerii și-a încrustat, Ești încă tânără și proaspătă, Ești visătoare și frumoasă, Ești căprioara îmblânzită, Sau nimfă ești, a cărei cântare, Înfioară pădurea și macii, Încărunțiții brazi îi înfioară. Pașii tăi mlădioși Sufletul amorțit mi-l răscolesc. Când noaptea o să coboare, Voi lăsa ușa deschisă Și-am să te - aștept
CĂPRIOARA FUGARĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 762 din 31 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348918_a_350247]
-
Pacepa, recte epurările fostului KGB -,“ adaptatului APARAT al Noii Securității - cea mai monstruoasă, rapace dintre toate „eșaloanele”, cohors diaboli! Nu mai e timp spre coborîri în Infern, pare-se acesta ieșit seismic la suprafață! Omul- artist, în cazul nostru, Poetul, Visătorul, este fie vizionar al Clarului cel atribuit Empatiei Divinului, luminător al Conștienței Colective, mai ales acum, cânt retrăim, halucinant!, O CRIZĂ GLOBALĂ GALOPANTĂ... nu mai poate să fie nici cărturar, nici dascăl, nici “ director de conștiință”, nici “ profet”, “ apostol”, “psiholog
DESPRE HISTRIONISM ŞI EFECTUL CATHARTIC REVIGORATOR de EUGEN EVU în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346887_a_348216]
-
parțial. Nea Ion fuma încet, tolănit în barcă, temându-se să vorbească pentru a nu deranja peștii. Priveam către bolta cerească stropită cu mici diamante strălucitoare, iar Luna ne călăuzea binevoitoare într-o atmosferă iradiantă. Pesemne că de mică eram visătoare, fiindcă un astfel de spectacol, și mai ales nocturn, nu m-a lăsat indiferentă niciodată și îmi place și acum să am relații strânse cu natura, s-o simt, s-o respir, în toată splendoarea ei enigmatic de mistică, să
LA PESCUIT de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 890 din 08 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346212_a_347541]
-
venituri de pensionară, ce nu depășesc suma de 1.060 lei! Probabil că, din nenumărate motive, vechimea în muncă, diminuată de problemele de sănătate, nu s-a justificat o sumă mai mare... Scrierile doamnei Ileana Vulpescu nu sunt emanația adolescenței visătoare și nu sunt țesute, neapărat, cu parfumul idilelor de altădată. Prima sa carte a fost publicată la vârsta de 37 de ani. În urmă cu un an, autoarea își amintea cu nostalgie, dar nu cu regret: „Am început să scriu
PORTRETUL UNEI DOAMNE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346226_a_347555]
-
că mai știm să trăim frumos, încă mai cred că nu ne naștem pentru a fi pătați de răutate, încă mai cred că răutatea nu face altceva decât să ne distrugă nouă echilibrul interior. Poate sunt și voi rămâne o visătoare dar continui să cred în iubire, reciprocitate și sentimente pe care trebuie să le împărtășim... altfel... vom rămâne doar mașinării cu denumirea de oameni! Gabriela CENUȘĂ București 27 martie 2012 Referință Bibliografica: Gabriela CENUȘĂ - CRIZĂ UMANITĂȚII / Gabriela Cenușă : Confluente Literare
CRIZA UMANITĂŢII de GABRIELA CENUŞĂ în ediţia nr. 451 din 26 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346362_a_347691]
-
In catifeaua șoaptei din noaptea... arzătoare. Te privesc duios cu... stele sclipitoare Seceta-ți alung din buzele-ți uscate. Aprind în tine clipa scânteii iubitoare... Ne iubim cu șoapte pline de păcate. O sete de... albastru acum mă urmărește Gândesc visătoare, cu suflet plin de dor Privind ades spre cer, la stea ce strălucește, Dorind, să-ți fiu eu steaua, până am să mor Să mă privești ades, când al meu dor te cheamă Iubindu-ne în noapte, să nu cunoaștem
COROLE ALBASTRE de DOINA THEISS în ediţia nr. 1105 din 09 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/346509_a_347838]
-
se naște lumina din miezul cosmic, auriu, de nufăr Numai ciocănitoarea vestește rana copacului. Dar nu mai sufăr. Pădurea echilibrează frecvențele. Are note codificate de împărtășit, Printre două bucăți de soare. La Porțile Stelare apele s-au prăbușit... În via visătoare, lângă ciocârlia bordată cu azur și cu dimineți în pârg Stă boaba vânătă a ciorchinilor copți târziu într-o toamnă cu sârg... Natura-i o ancoră în fluxul luminii, curcubeu cu ochi albaștri, Când Dumnezeu o pictează... Mereu ia foc
LA MARGINEA TIMPULUI de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348286_a_349615]
-
Regină a ta, pădure! tu m-ai încununat Cu-n cântec nepereche ce-ai adunat din brad Sub binecuvântarea amurgului, o rază O rugă a plopilor, a norilor ce brăzdează Văzduhul, inundat de lumina mistuitoare Adunată în ochii tăi, tărâmuri visătoare Din care năvalnic izvorăște fluidul flămând Și adierea desprinsă dintr- un suspin fecund, Stârnind barbar tot codrul ce cântă neînfrânt Cu crengile încrucisate, sunătoare-n vânt . Aici, toate mi se închină, curg neistovit izvor Din flăcăra focului viu, sub delirantul
CÂNTECUL IUBIRII – SONETE (1) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 804 din 14 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345257_a_346586]
-
aș ruga, Iubite, fereastră s-o deschizi.. S-acaparăm în suflet, întreaga bolț' albastră Uitând măcar o clipă, de ..."vrăjitori perfizi". Pe marginea ferestrei, să se așeze...Luna. Clipă din noi, vräjită, în vers s-o scăldam! Să domolim din visătoare suflete, furtună! Într-un ocean de stele ca-n vis să înotam. Auzi oare Iubite tăcutul...Univers? Simți inima cum bate într-un ritm de dor, Cînd ți-ascult chitară, cu-al tău dulce vers? Pe ale tale brațe aș
IŢI DĂRUIESC...ALBASTRUL de DOINA THEISS în ediţia nr. 820 din 30 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345483_a_346812]