20,296 matches
-
străzi/iar noaptea luminând cu iubirea-mi cât cerul/te voi afla printre constelații/ploaie de stele mă voi stinge/ating pământul/mângâi urmele pașilor tăi plecați departe/pe o petală de floare pun/sărutul meu fluture de o zi/visez în culorile curcubeului.// (Visez în culorile curcubeului). Poezia de dragoste creată și oferită de Dorina Stoica pare a fi, așa cum am mai spus-o și cu alte ocazii, izvorâtă din sentimente pure, ce nu au părăsit-o și nu o
GHEORGHE CLAPA (AUTORUL ESEULUI)– “LIRICA FEMININĂ ROMÂNEASCĂ S-A ÎMBOGĂȚIT CU O VOCE DISTINCTĂ: DORINA STOICA” de DORINA STOICA în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380571_a_381900]
-
cu iubirea-mi cât cerul/te voi afla printre constelații/ploaie de stele mă voi stinge/ating pământul/mângâi urmele pașilor tăi plecați departe/pe o petală de floare pun/sărutul meu fluture de o zi/visez în culorile curcubeului.// (Visez în culorile curcubeului). Poezia de dragoste creată și oferită de Dorina Stoica pare a fi, așa cum am mai spus-o și cu alte ocazii, izvorâtă din sentimente pure, ce nu au părăsit-o și nu o vor părăsi niciodată. Ele
GHEORGHE CLAPA (AUTORUL ESEULUI)– “LIRICA FEMININĂ ROMÂNEASCĂ S-A ÎMBOGĂȚIT CU O VOCE DISTINCTĂ: DORINA STOICA” de DORINA STOICA în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380571_a_381900]
-
mult rai, dar și infern, Roșu liant purtând instictul tău matern Și, cât o potârniche, o inimă blajină. Când te privi de-aproape păreai neterminată; Un lut frumos lucrat, dar fără de culoare. Cum te dorea să fii motiv de venerare, Visa perfecțiunea prin tine-ntruchipată. Atunci, ți-a pus în iris mult verde din câmpii, În păr un miez de noapte prins într-o peruzea, Un clopot alb să-ți bată în piept când cade-o stea Și pânza de-ntuneric o
FEMEIE, SUFLET ÎNGEMĂNAT de ELENA GLODEAN în ediţia nr. 1524 din 04 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380655_a_381984]
-
sa. Inocența care însoțește vârsta copilăriei surprinde mereu prin surâs și candoare și fac din aceasta o lume fericită, înconjurată de bine și apărată de puritate. Cercetatorii asociază această stare mentală a copilăriei cu cea pe care o avem atunci când visăm, când medităm sau când creăm poezie. “Există adesea, în prima copilărie, o prospețime a imaginației, o curiozitate neobosită, un fel de geniu poetic, pe care savanții sau artiștii ajunși la maturitate nu le pot găsi decât cu mare greutate”(Gascon
„COPILĂRIA ESTE INIMA TUTUROR VÂRSTELOR” de ELENA GLODEAN în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380656_a_381985]
-
fi percepută și interpretată greșit, întrucât ea nu exprimă realitatea. Mintea copiilor este vie, năstrușnică, justă, colorată și nealterată de metehnele omului matur. Toate gândurile mărețe, toate invențiile cu adevărat importante au izvorât cândva din sufletul unui copil care a visat. „Geniul este copilăria recâștigată”, spune Charles Baudelaire. Fără asemenea adulți cu suflet de copil nu ar fi existat niciodată „Amintiri din copilărie” sau „Aventurile lui Tom Sawyer”. Din acea perioadă a vieții, când totul era posibil, când orice tristețe era
„COPILĂRIA ESTE INIMA TUTUROR VÂRSTELOR” de ELENA GLODEAN în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380656_a_381985]
-
suflet de copil nu ar fi existat niciodată „Amintiri din copilărie” sau „Aventurile lui Tom Sawyer”. Din acea perioadă a vieții, când totul era posibil, când orice tristețe era ștearsă de mângâierea blândă a mamei, când pur și simplu puteai visa continuu, căci viața însăși era un vis, avem doar amintiri plăcute. Așa cum spune și Octavian Paler, „copilăria și inocența sunt descoperiri târzii, când amintirile și greșelile își alungesc umbrele. Ni le apropiem prin regret. Nemaiavându-le, știm ce-am pierdut
„COPILĂRIA ESTE INIMA TUTUROR VÂRSTELOR” de ELENA GLODEAN în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380656_a_381985]
-
pe care le trăim, pentru exodul ca o rană nevindecabilă în sânul societății albaneze. Lui îi plânge sufletul, simte durere în inimă. Poetul privește ziua de mâine ca o cornișă cu geamul spart. Autorul îi stigmatizează pe ”afaceriștii nesimțiți” și visează ca viitorul să aducă bogăție în patria sa. În poemul ”Mamele noastre”, ne întâmpinăm cu mesaje pline de viață și metafore frumoase cu brațele mamelor care poartă speranțele ca vulturii când zboară peste zăpada munților: ”Zâne de munte/ Mai puternice
OXIGENUL VERSULUI ÎN CARTEA LUI GANI S. PLLANA de BAKI YMERI în ediţia nr. 2129 din 29 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380670_a_381999]
-
Din ochiul meu mai privește un ochi,/ Privește de roșu, privește de verde,/ Privește de alb, în negru se pierde,/ Privește păzind,/ Iubit și iubind...// În tâmpla mea se mai zbate o tâmplă/ Tic, tac îmi pulsează,/ Tic, tac îmi visează,/ La inima clopot, prin ochi de lumină,/ Ea tâmplă pulsândă, iertare și vină...// Da-nu se aude,/ Eu, tu se aude, eu, tu.../ Tic tac tic tac/ E-atâta lumină-n orizontul opac!” (Orizontul opac). Da, compozit fundamental dar selectiv
DANIEL MARIAN DESPRE SILVANA ANDRADA TCACENCO de BAKI YMERI în ediţia nr. 2289 din 07 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380679_a_382008]
-
pot cântări vina, Lumina s-o ridice deasupra tâmplelor, Deasupra cuvintelor adunate-n rugăciune. Doar ele mai pot, sincere și lipite de trup Să înțeleagă rostul pământului, Gazdă a celor care mai puteau cânta, Gazdă a celor care mai puteau visa, Gazdă a celor care mai puteau crea. Așa cum sunt ele, Înmugurite, bătrâne, Sper că și acum, dar și mâine ... Citește mai mult Înmugurite, bătrâneRăscolesc de-a lungul anilorFile cu amintiri, scrijelesc amăgiri,Tremură albiteCa-ntr-un dans al înfrigurărilorCuibărite, neinvitateîn trupurile care
GABRIEL DRAGNEA [Corola-blog/BlogPost/380550_a_381879]
-
mai pot cântări vina,Lumina s-o ridice deasupra tâmplelor,Deasupra cuvintelor adunate-n rugăciune.Doar ele mai pot, sincere și lipite de trupSă înțeleagă rostul pământului,Gazdă a celor care mai puteau cânta,Gazdă a celor care mai puteau visa,Gazdă a celor care mai puteau crea.Așa cum sunt ele,Înmugurite, bătrâne, Sper că și acum, dar și mâine... IV. PANAIT ISTRATI ÎNTR-UN MORMÂNT VANDALIZAT, de Gabriel Dragnea , publicat în Ediția nr. 1586 din 05 mai 2015. Pe 16
GABRIEL DRAGNEA [Corola-blog/BlogPost/380550_a_381879]
-
2228 din 05 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Cu sufletul aproape de nemurirea iubirii Cine o fi zis oare: Privirea ta mă tulbură, atingerea ta mă înfioară, sărutul tău mă zăpăcește, iar iubirea ce ți-o port îmi dă aripi să visez și să plutesc deasupra norilor! Câte durere și amărăciune au trecut prin sufletul poeților? Frumoasă ca o eșarfă înfășurată pe suflet, este iubirea care doare. O rană care odată deschisă astfel, va rămâne. Aceasta fiind poezia. Aflată într-o neliniște
DANIEL MARIAN DESPRE DRITA N. BINAJ de BAKI YMERI în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380675_a_382004]
-
alb nemaivăzut / Țes covorul de troiene / Peste-un an care-a trecut. // Nostalgiile aleargă / În sănii cu zugălăi /Bidivii cu coama șargă / Mă-nsoțesc prin munți și văi. // (...) // Iarnă, ești așa frumoasă / Îmbrăcată în zăpezi / Ca rochia de mireasă / Pregătită să visezi!” (Iarna nemiloasă). Uneori, iarna e apocaliptică, alteori e iarna pustie. Cu toate acestea, poetul o vede precum o rochie de mireasă, îmbrăcată în zăpezi. Poetul e legat și de tradiții, de „Colindătorii” - ce „Au pornit să bată-n poarta de
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
întâmplate-am învățat și-nvăț / De ce și cum trăiesc borfașii în dezmăț / S-acuz neagra globalizare nu ezit / Cum nu ezit s-acuz chiar Zeul ipocrit // Învăț zilnic să mor, învăț să re-nviez, / Cu gânduri care dor continui să visez / Învăț să nu mă tem pe drumul interzis / Îmi apăr temerar credința de proscris” (Învăț). Și asta este condiția celui rătăcitor în lume: „Rătăcind ca o nălucă / Gândul doare și usucă / Te trezești singur pe lume / Fără patrie și nume
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
asta este condiția celui rătăcitor în lume: „Rătăcind ca o nălucă / Gândul doare și usucă / Te trezești singur pe lume / Fără patrie și nume // (...) // Rătăcind prin țări străine / N-ai nici casă, n-ai nici mâine, / Fie cald, fie furtună / Visezi la țara străbună!” (Rătăcind). Se pare că aceasta este soarta celui care trăiește în diaspora. De altfel, poetul este un rătăcitor prin excelență. El a scris în 2010 cartea „Pierdut în lume”. Dar, atribute ale acelei rătăciri sunt în întreaga
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
al unei frumoase la suflet și la chip liceene, desemnată în 2014 cea mai bună dintre elevii din liceele cu profil umanist, pe nume Lucia Stegărescu. Este o tânără basarabeancă ca multe altele din generația ei și alte generații, care visează la unirea cu patria-mamă România. Observați, copiii și nepoții noștri își doresc revenirea acasă. Ce să mai vorbim de puținii rămași în viață bunici ai noștri care tânjesc de peste 70 de ani de dorul de Țară. Dor, cântat ... Citește mai
VALERIU DULGHERU [Corola-blog/BlogPost/380645_a_381974]
-
al unei frumoase la suflet și la chip liceene, desemnată în 2014 cea mai bună dintre elevii din liceele cu profil umanist, pe nume Lucia Stegărescu. Este o tânără basarabeancă ca multe altele din generația ei și alte generații, care visează la unirea cu patria-mamă România. Observați, copiii și nepoții noștri își doresc revenirea acasă. Ce să mai vorbim de puținii rămași în viață bunici ai noștri care tânjesc de peste 70 de ani de dorul de Țară. Dor, cântat ... XVI. VALERIU
VALERIU DULGHERU [Corola-blog/BlogPost/380645_a_381974]
-
spre el zâmbesc de soare, de lună de stele de toate mă-ndrăgostesc! În luna fierbinte a lui cuptor așa mă apucă un dor și ca un fluture zbor spre un tărâm îndepărtat spre locuri pe care doar le-am visat. Când pepenii se coc, eu mă îndrăgostesc de tot ce e viu, de tot ce-i firesc îmi iau gemantanul cu vise frumoase și las câte unul prin curți și prin case...(Dorina Stoica) Citește mai mult Geamantanul cu viseCând
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
și de toate! Când soarele-ncălzeștepământul toți macii câmpuluispre el zâmbescde soare, de lună de stelede toate mă-ndrăgostesc!În luna fierbinte a lui cuptorașa mă apucă un dorși ca un fluture zborspre un tărâm îndepărtatspre locuripe care doar le-am visat.Când pepenii se coc,eu mă îndrăgostescde tot ce e viu,de tot ce-i firescîmi iau gemantanulcu vise frumoaseși las câte unulprin curți și prin case...(Dorina Stoica)... XXXI. O CARTE CA O ZI ÎNSORITĂ DE PRIMĂVARĂ- „CRISTALE DE
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
de nea, trimis de sus, Ca să luminezi secunda noastră. Când te doare dorul de plutire, De văzduhul risipit în nesfârșit, Să accepți în marea ta uimire Și durerea de-a te fi oprit. Și când ești nebun de strălucire Și visezi că soarele ești tu, Presimțirea apei să te mire Ca și pașii clipei ce trecu. Am plutit și eu cândva în infinit Cuprinsă de magia unui dor Și-ntr-o zi pământul m-a oprit Chiar când crezusem că știam
POEME DE OANA BOC de BAKI YMERI în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380668_a_381997]
-
departe, până când din densitatea tăcerii tale aș fi putut să-mi fac un voal cu care să-mi învelesc trupul în timp ce te așteptam, îngrijind de absența ta ca de propriul nostru fiu. Când te pierd uneori Sângele meu gonește mereu visându-te. E prizonier între pereții arterelor și ai venelor mele, Îmi circulă prin tot trupul, bezmetic, căutându-te, Dar tu ești prea departe, între lună și stele. Sângele meu era fericit când mă învăluiai cu trupul de soare Și te
POEME DE OANA BOC de BAKI YMERI în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380668_a_381997]
-
sânge și mă doare iubirea. Catren pentru zei Zeii desculți își caută sărutul prin cer Și-și smulg îmbrățișarea din stele nebune ce pier. Ne caută buimaci și ne-adună din ploi, Devenim zei desculți și nebuni amândoi. Vis Am visat odată că ultima mea dorință ar fi o scrisoare de dragoste de la tine, sculptată în cel mai alb lemn. Aș pune-o în dreptul inimii ca arderea mea să fie o vâlvătaie, ca flacăra trupului meu să ajungă unde eu n-
POEME DE OANA BOC de BAKI YMERI în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380668_a_381997]
-
-mi dezlege clipele-ncurcate-n gheme. Ca pe-un fir al Ariadnei ochii mei o să te cheme. O să vii atunci în toamnă cu un tren accelerat și din casa de chibrituri o să-aprinzi cu ochii tăi sufletul ce te-a visat. Dor Pune-ți coroana și-așteaptă pe jilțul de dor să apar, să ard lângă tine ca luna cu trupul vrăjit lângă jar. Hai, pune-ți coroana și-așteaptă! Nu poți să m-atingi că te dor, te mistui și
POEME DE OANA BOC de BAKI YMERI în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380668_a_381997]
-
care așteptam doar întâlnirea cu mormântul pe care mi-l pregăteai în inima ta în timp ce eu cădeam prin ochiul tău stâng hipnotizată de lună și de dor. Ultimul sonet al lui VV în descoperirea mea Sub felinarul morții ne zvârcolim visând că-ntrezărim în ape o rază de iubire, Și adesea-i doar reflexul scânteii unduind, Din felinarul cinic, eterna risipire. Dacă-am crezut vreodată-n iubirea ta orbește A fost fiindcă lumina din ea m-a-mpresurat Și mi-a pătruns în
POEME DE OANA BOC de BAKI YMERI în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380668_a_381997]
-
bun, Mi-a ascultat povestea vieții, Și-ndată m-a apreciat! Chiar de-am fugit de el adesea, Chiar de-l goneam și nu-l doream, El a avut mereu răbdare, Și de nevastă m-a luat! Noi împreună am visat, Și rând pe rând le-am realizat, Și iată așa pe negândite, Noi o familie-am format! Făceam totul împreună, Mâncare, școală, chiar și sport, Nu ne plictiseam împreună, Nedespărțiți eram mereu! Și timpul iată a trecut, Că asta-i
DOR DE MAMĂ, de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380722_a_382051]
-
Si răsăritul, ca în trecut, Privesc la copii ce râd și se joacă, Cu gândul departe, doar în trecut. Singură urc astăzi un munte, Și-mi vine a plânge fără motiv, Nu ești cu mine că în trecut, Când noi visăm atât de mult. Singură conduc azi mașină, Si imi lipsește azi glasul tău, Opresc și te caut doar cu privirea, Sperând acum sincer, la un nou început. Singură privind acum cerul, Cu gândul aiurea, aștept să revii, Dar tu tinerețe
SINGURĂ... de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380728_a_382057]